2,611 matches
-
tristeți. Făceau, așijderea, haz de necaz, fără, însă, a uita să dea binețe celor pe care îi întâlneau pe drum. Treceau pe lângă oameni cu sapa și bocceluța pe umăr, care se îndreptau spre țarina satului pentru a plivi. Ajunși la tarla, cei trei se despărțiră, fiecare văzându-și de treaba lui. În fața ogorului sfânt, Ion se închină cu evlavie, mulțumind Domnului. Apoi, se apucă, de îndată, de iujdeală. Deshămă boii de la car și îi înjugă la plug. Își frecă palmele bătătorite
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
politic”. Cine erau acești „politici”? În primul rând, cei care ocupaseră anumite funcții (nu neapărat politice!) în timpul fostului regim dar și foștii moșieri cărora li se confiscase absolut toată averea prin „naționalizarea” pământurilor și a conacelor și transformarea acestora în tarlale și sedii ale GAS-urilor, după modelul Sovhozurilor sovietice. țească pe ici, pe acolo dar, în majoritatea cazurilor, țăranii refuzau cu îndârjire înscrierea în aceste forme de „prostire la grămadă” uneori opunându-se chiar cei care erau puși de „partid
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
cu formule variate: „semifeudal”, „semiiobag”, „iobag”, „neoiobag” ș.a. Esența sa era dată de relațiile de dijmă, statutate prin legislația învoielilor agricole - jurisdicție specială de reglementare a raporturilor contractuale dintre moșieri și țărani. Dijma putea fi de mai multe forme: la tarla, în produse, în bani sau în variante combinate. Cu excepția țăranului, care a beneficiat cel mai puțin de acest sistem, noul regim agrar a favorizat pe toți cei implicați în producția și circulația produselor agricole. Cauzele pentru acestă situație sunt multiple
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Bârlad depe ziuoa de 23 august. Tov. A-tu (probabil, agentul, n.n.) Agricol prezintă o slăbăciune totală, deși sa încheiat proces verbal dela data de 1 August de constituirea comisie pentru canpania de desmiriștiri ficxânduse șefi de Sectoare și pe tarlale, totuș nu sa dus o muncă intensă în această privință nu sa desmiriștit nimic până acu”. Citarea în continuare a acestui „docoment” ni se pare complet inutilă, deși (in)competentul într-ale limbii române președinte de Comitet Provizoriu Buhuș i-
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
colectărilor merge foarte slab și la Porumb și la florea sorelui, 2) Transportul lemnilor cel puțin nici nu au început a se transporta din pădurea gâdeasa 3) Ședințili Comt. ezecutiv nu să țin regulat conform regulat (???, n.n.) 4) Șefi de Tarlale nuși fac datoria regulat, ca să Vină în fiecare sară la Com cu adeverințili la fel și o Parte din referinți com, mai fac greutăți spunând că să dea și cetățeni ceva să nu dea chiar tot aciasta sin informați Precisă
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
și de găsit toati metodili ca chiaburi din com săși dea la colectare și chiar și ceilanți Mijlocași și Săraci, ca până pe ziua de 5 februar să fie terminată colectarea la aceste produsi. (...) Să se ia măsuri ca șefi de tarlale să Vie în fiecare sară la sediul com cu adeverinți că au Predat la colectare (...) toți funcționari din com să se facă o ședință cu ei și să le arate inportanța colectărilor și tot odată și sancțiunili pentru acii funcționari
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
în folosul abstractului cuvânt „stat”, (i)responsabilii de la București ai celui de-al patrulea guvern dr. Petru Groza, înființaseră întreprinderi ce urmau a spolia în special țărănimea de orice categorie (săracă, mijlocașă și chiabură) de producțiile ce le obținea pe tarlaua proprie. Nu fuseseră uitate nici animalele din bătătură crescute pentru consumul familial sau pentru obținerea unor bani din vânzarea acestora. Așa a apărut COMCAR-ul care s-ar „traduce” prin „Comerțul cu carne”. Această întreprindere avea sarcina de a OBLIGA
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
pe scaunul de la catedră, că a venit timpul să pună osul la treabă, forțându-i să iasă la scris lozinci pe gardurile din sat, să iasă la muncă voluntară la curățarea de spini a islazurilor comunale, la cules spice de pe tarlale după trecerea combinei. Îi obligau, deasemenea, să strângă plante medicinale, să crească viermi de mătase la școală etc, numai de activitatea de educare a tineretului să nu se ocupe. Tot acești doi frați înjurau preotul dar și pe cei care
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
opunea din răsputeri și pe cât se putea pe atunci, oamenii nici nu voiau să audă de colhoz, în afară de cei mai săraci care, vorba lui Marx, <<nu aveau de pierdut decât lanțurile>>, dar cu pământul cărora nu se putea încropi nicio tarla ca lumea”. g. Cum a devenit Neculai Busuioc din om gospodar, „chiabur exploatator” „Așa se face că, într-o zi din primăvara anului 1952, tata s-a trezit cu o adresă de la Sfatul Popular Ferești trimisă de guardul instituției, prin
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Colectivizarea, trecerea pământurilor la colectiv, adică fiecare gospodar „se trecea” cu cât pământ avea; și, unii n-aveau deloc, alții până la 7 ha. Celor care au avut peste 7, li s-au confiscat conform decretului 206 (?) Unirea într-o singură tarla, includea și renunțarea la vite și uneltele agricole cu care colectiviștii sperau să obțină importante producții agricole. Procesul acesta a început în 1949 prin organizarea întovărășirilor (oarecum benevolă), acestea s-au transformat în Gospodării Agricole Colective și prin acțiunea în
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
acasă și îi ceruse voie tatei să mă plimbe cu tractorul. Numai el știe cum a scos-o la capăt și ce i-a îndrugat tatei. Nu am scos niciun cuvânt. Uriașul de fier cu motor ne aștepta la marginea tarlalei. - Hai, hopa sus, puștiule, să te văd dacă mai ești așa de bun de gură. Am zâmbit odată cu el și am reușit, cu greu, să urc singur în cabină. Brazdă după brazdă pământul rămânea negru, ca fundul ceaunului, în urma tractorului
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
copola, zicea că au uitat occidentalii să aducă ploconul pe platourile de filmare! Sandu ronțăie din bucata de pastramă și strânge paharul Între degete. Ăia de la pedele s-au retras din sală când cu moțiunea de cenzură, se cred pe tarlaua lor, au căpătat curaj. Ceilați, opozabilii, se mănâncă Între ei, se sfâșie, nu se coalizează, nu se Încheagă, ca să zic așa, Își dau la gioale și strigă că Băselu’ este pericolul suprem. O fi, că și eu așa gândesc, da
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
vezi că avem gospodărie grea. Cine-o să mă ajute la strânsul fânului, cine-o să-mi păzească grădina și via, dacă vrei să pleci razna? Într-un fel, avea dreptate tata. Casele din curtea lor, vacile, caii, grădina și tarlalele aveau nevoie în continuare de brațe tinere, vânjoase, însă tot firesc, el voia altceva, în afara orizontului oarecum restrâns la acea vreme la țară. Ioan zâmbi. Jumătate dintre amintirile copilăriei erau legate de via lor, de pădurice și de copacii ei
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
se manifestă și atunci când spațiul are conotații și caracteristici negative. Rolul scoabei este acela de a interveni și "salva" familia, casa, gospodăria, viața privată. Secvența nr. 11 07.59-08.29 "...șî săcirea o sărit exact când tăiem porumb. Eram pi tarla la ceapeu, când era ceapeul la noi, când era colectivul atuncia o sărit săcirea asta. Sî băteu două fimei și când tăieu șî sî răncăteu di mers pi tarla cî sî iasî tot una mai înainti, (...) o sărit. Și cu
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
29 "...șî săcirea o sărit exact când tăiem porumb. Eram pi tarla la ceapeu, când era ceapeul la noi, când era colectivul atuncia o sărit săcirea asta. Sî băteu două fimei și când tăieu șî sî răncăteu di mers pi tarla cî sî iasî tot una mai înainti, (...) o sărit. Și cu asta mânuiesc eu cosâtoru matali." Secera își are propria sa istorie. O întâmplare petrecută la munca câmpului pare să-i fi pecetluit definitiv destinația. Ea taie, separă, desface răul
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Se poate merge chiar mai departe pentru întărirea individualizării prin particularizatori. Formulele menționate sunt condensate ulterior într-un nou toponim monomembru, de data aceasta menținîndu-se particularizatorul și renunțîndu se la vechiul nucleu căruia îi fusese atașat: Larga < Valea Largă, Scurta < Tarlaua Scurtă, Roșia < Apa Roșie, Arvăteasca < Moșia Arvătească, Sătenii Filipești („urmașii“, „iobagii“ sau „subordonații“ lui Filip) > Filipești. Derivarea toponimică este o modalitate foarte eficientă denominativ, întrucît retoponimizează un nume de loc existent prin adăugarea unui sufix diminutiv, care indică un loc
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
făcea parte și termenul aflat acum în funcție toponimică. Acesta îndeplinea în formația respectivă rolul de particularizator, preluînd ulterior funcția denotativă îndeplinită de fostul „cap“ sau „centru“ al grupului nominal și condensînd-o în propria valență individualizatoare. Astfel, Valea Largă > Larga, Tarlaua Scurtă > Scurta, Apa Roșie > Roșia, Balta Sărată > Sărata etc. În felul acesta toponimul rezultat prin condensare, cumulează forța descrierii apelativului originar, „retras“ din formulă, dar presupus mintal la auzul nucleului rămas în funcțiune, și efectul individualizării prin particularizatorul rămas ca
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
plantații de grâu, floarea-soarelui, porumb, se usca sub soarele de august și sub imensele ceruri bleu-spălăcite. Cîte-un țăran cu femeia după el, minusculi, veneau pe o cărare. Alții lucrau frânți de șale, aproape atingând pământul cu frunțile, pierduți în mijlocul vreunei tarlale îndepărtate. Treceam uneori prin sate prăfoase, cu copii îmbrăcați orășenește pe la porți, cu căsuțe răsărind dintre gutui și corcoduși, cu bodega în mijloc, plină de bețivi... Magazinul sătesc, cu câteva damigene în vitrină, și bisericuța cu acoperiș de tablă stăteau
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
artere stradale și clădiri ca într-un oraș, cu parcul și vila pe care le vedeam din balconul nostru și nici o capelă în fața caselor vechi, ale cărei ferestre ogivale să fie încastrate în gresie. În sat, casele erau risipite, pe tarlale și câmpuri, doar în jurul Primăriei se strânseseră laolaltă, totuși destul de departe una de alta și, în timp ce stam la fereastra odăii mele, privind câmpia ce se întindea până la pădure, mă apucă teama că realitatea crudă și violentă ar putea găsi o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
aveau să crape mugurii în corale roz și bujorii își înclinau cu greu capul pe gardul din scânduri încrucișate care separa grădina de un drum peste câmp. În spatele acestuia creștea o lume rurală, vacile pășteau printre pomii fructiferi, se întindeau tarlale, câmpuri semănate, fumul se ridica din clădirile fermei coloniștilor - și dinspre orizont dă năvală, neagră și amenințătoare ca un potop, pădurea. În acest strat format din culori stridente, amestecate, singură strada rămăsese o linie neagră, care ducea, urcând, spre tufișul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
Tancuri - ce nu mai trebuiau să-și rotească niciodată turelele - au înăbușit o primă răscoală și nici măcar moartea lui Stalin nu a pus punct acestei fracturări între țări și atomi, după cum se sperase. Se rupeau tot mai multe hălci din tarlaua pe care o administrase și o exploatase omul alb, apăruseră fisuri și în globul pământesc. Centrul pământului se mutase dincolo de Ocean, unde ziua abia înceta când noi ne așezam la masa de prânz ca să fim posesorii lumii măcar cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
nu am fi fost niciodată în stare, iar tata ne făcea complice cu ochiul. Ca să tăcem și să nu punem întrebări, să nu o deranjăm și s-o lăsăm să continue, în timp ce mama arăta emoționată roabele primitive, cerșetorii, țăranii pe tarla, se extazia privind zarea și cerul care nu era doar o fâșie îngustă, ci se arcuia, în sfârșit, ca o cupolă deasupra ei. Vorbea de parcă o dogoare i-ar fi topit tot vocabularul - și tot ea a fost cea care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
diletant: el avea treizeci și opt de ani, iar ea douăzeci și trei, așa că În timp avea să Înțeleagă. Fata voia să se mărite cu el. Jack rezista. Să ajungă cumnat cu Ellis Loew ar fi Însemnat să tragă pe tarlaua individului pînă cădea mort. Știa de ce se descurcă atît de bine În rolul de erou: Karen era publicul pe care Își dorise dintotdeauna să-l impresioneze. Știa ce merge la ea și ce nu, iar iubirea ei Îi modelase comportamentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
totală de struguri pe unitate. 14. Fin din leguminoase perene, amestecuri de leguminoase perene și graminee și din finețe naturale Probele pentru evaluarea producției se vor cosi de pe suprafețele de control de cel putin 1 mp din 5 puncte pentru tarlalele de pînă la 10 ha, la care se adaugă cîte 1 punct de control pentru fiecare 5 hectare în plus. Producția de fin se obține prin înmulțirea producției de masa verde cu un coeficient de transformare menționat în tabelul alăturat
DECRET nr. 77 din 6 martie 1986 privind evaluarea, în cimp, a producţiei agricole vegetale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106696_a_108025]
-
plantelor bolnave, combaterea insectelor și recoltarea timpurie, cu eliminarea rândurilor marginale. Prin aceste măsuri se evită suprapunerea momentului de sensibilitate a plantelor cu perioadele calde ale anului, când are loc zborul maxim al afidelor și se elimină tuberculii de la marginea tarlalelor ce pot proveni de la plantele posibil infectate. Evitarea atacului afidelor se poate face și prin tratamente cu ulei, ce nu are efect fitotoxic dar împiedică atacul vectorilor virusurilor. Metoda serologică ELISA este cea mai sigură pentru a se elimina tuberculii
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]