444 matches
-
Oncești și Godinești de care se desparte printr-un hotar convențional care pornește din satul Pe Laz, trece pârâul Dunavăț și merge până la Bărboasa. în partea de răsărit, comuna Filipeni se învecinează cu satele comunelor Oncești și Izvorul Berheciului (Oncești, Tarnița, Oțelești, Antohești, Izvorul Berheciului (Gloduri), despărțită fiind de dealurile Buduioasa, Dobreana, Oțelești și Tarnița, până la satul Pe Laz, din comuna Oncești. în anumite perioade istorice, din motive economice și politice, cele dou comune, Mărăști și Filipeni au fost unificate, formând
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
satul Pe Laz, trece pârâul Dunavăț și merge până la Bărboasa. în partea de răsărit, comuna Filipeni se învecinează cu satele comunelor Oncești și Izvorul Berheciului (Oncești, Tarnița, Oțelești, Antohești, Izvorul Berheciului (Gloduri), despărțită fiind de dealurile Buduioasa, Dobreana, Oțelești și Tarnița, până la satul Pe Laz, din comuna Oncești. în anumite perioade istorice, din motive economice și politice, cele dou comune, Mărăști și Filipeni au fost unificate, formând comuna Filipeni: între 19071925; 19401944; între 1968-2009. Lucrarea dedicată satelor de pe Valea Dunavățului și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din zarea Mărăștilor se dirijează spre sud până la Piscul Scaunului (la est de Petrești), unde caracterul de obcină este mai șters, din cauză că separă pâraie mai puțin importante, având aspect de coline. Din zarea Bălăii, înspre est, continuă culmile dealurilor Oțelești, Tarnița, până la Oncești. Tot de aici pornesc dealurile Buduioasa, Dealul Frasinului, șihla (Sihla), Dealul Stânii, Valea lui Pește, Rânza și Știubiana. Alt șir este format din dealurile La Jidogină, Dealul Bârgăuanilor, Dealul Morii, Dobreana, terminându-se La șintirim și, în fine
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Moara Conachi. Această comună, până la 1874 a făcut parte din județul Tecuci și era compusă din cătunele: Dobreana, azi Siliștea, Filipeni, Fruntești și Știubiana. Se mărginește la E cu comuna Oncești (jud. Tecuci), de care se desparte prin zarea dealului Tarnița și cu comuna Oțelești, de care se desparte prin dealul Dobreana; la N cu comuna Mărăști; la V cu comuna Lecca, de care se desparte prin dealurile Runcul, Popei, Ungureni și Poni și cu comuna Godinești, județul Tecuci; la S
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fiind crescători de oi. Acolo s-a făcut stână an de an, altfel nu s-ar fi impus denumirea. Ar mai trebui adăugate pe această parte stângă a pârâului Dunavăț, arhicunoscuta Știubiana (vale, pădure și pârâu) care dă spre zarea Tarniței și Oțeleștilor, Zarea Tarniței cu Poiana Humarului, vine de la humă (denumire generică pentru pământ, ia acolo, un boș de humă, zice Creangă), rocă vânătă care intră în compoziția solului din Colinele Tutovei, folosită pentru uns exteriorul caselor, în special prispa
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Acolo s-a făcut stână an de an, altfel nu s-ar fi impus denumirea. Ar mai trebui adăugate pe această parte stângă a pârâului Dunavăț, arhicunoscuta Știubiana (vale, pădure și pârâu) care dă spre zarea Tarniței și Oțeleștilor, Zarea Tarniței cu Poiana Humarului, vine de la humă (denumire generică pentru pământ, ia acolo, un boș de humă, zice Creangă), rocă vânătă care intră în compoziția solului din Colinele Tutovei, folosită pentru uns exteriorul caselor, în special prispa). Poiana Humarului era un
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
sat colonizat de locuitori veniți din actualele județe Covasna și Harghita, între ei fiind și mulți români), ajungând pe înserat în vârful dealului numit Glodișoare, unde drumul se bifurcă: unul duce în valea pârâului Berheci, pe la Obârșia, Gloduri Antohești, Oțelești, Tarnița, Lozinca, altul duce pe valea Dunavățului, prin Mărăști, Brad, Fruntești și Filipeni. Sus, pe dealul Glodișoare, era loc de popas, era acolo și o cârciumă cu han, numită „Crâșma lui Scridon”, proprietatea postelnicului Scridonică. Herțanu care stăpânea și o parte
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pe care nu aveau voie să-l vândă timp de 30 de ani și să-l achite în 15 ani. În comuna Filipeni nu erau moșii ale statului, dar erau în localitățile vecine. Unii luncași au fost împroprietăriți în satul Tarnița din comuna Oncești: familiile Călin, Vraciu, Tabarcea, Crețu și alții. Au mai fost împroprietărite la Viforeni familia Pușcuță 35 și la Gloduri familia Vasilaș. La începutul secolului al XX-lea, „problema agrară” frământa întreaga societate românească. Nerezolvarea acestei probleme a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și Tureatca, situate pe dealurile din stânga Pârâului Roșu, foarte erodate (unde s-a plantat pădurea de salcâmi!) 4. Locul numit Știubiana, care se întinde de la locul unde era moșia, brutăria și coșarele proprietarului (Gura Știubienei) și până la pădure și moșia Tarnița, înspre răsărit. 5. Locul numit Hălmaciu, situat în dreapta pârâului Dunavăț și la nord-nordvest de drumul ce merge de la Gura Știubienii spre Rusești și Slobozia, până la pădurea Hălmaciu, excluzând șesul și fânețele care rămân proprietarului. 6. Partea de sud a locului
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
faptul că alți învățători, preoți, judecători, din alte localități își trimit copiii la Postoi pentru pregătire, ca să reușească la școlile secundare. La școala lui Pastoi vin elevii din Oțelești (Ion și Neculai Lupescu, Virgil Cernat, Constantin Cernat și alții), din Tarnița, Mărăști și Fruntești. Treptat, numele lui și a școlii Lunca ajunge să fie cunoscut de către profesorii liceelor, colilor normale din Bârlad, Piatra Neamț, Bacău și Iași. Gheorghe Postoi era 256 conștient de valoarea sa și cu oarecare notă de umor, dar
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Descriere geografică, demografică, administrativă și economică a comunei Filipeni”. Comuna Filipeni făcea parte din județul Bacău, plasa Traian și înregistra sumar la „însemnări geografice” unele toponime care nu se mai folosescă astăzi: (Regiune deluroasă) - Dealurile Obârșia, Palanca, Măgura, Văcăriei, Dobreana, Tarnița, șintirim, Bârgăoani, Tureatca, Beșicata, Mamarca, Cornițel. La „însemnări economice”, recensământul înregistrează: Banca „Dunavățul”, Obștea „Dornenii”, Moară cu aburi, Banca „Fruntești”, Moară pe benzină, Bancă populară, Obștea „Sfântul Nicolae”. De asemenea, la însemnări administrative se arată că este: Primărie, Biserici, Școli
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
carboave, sorocoveți, ruble și lei. Printr-o poruncă a isprăvniciei ținutului Tecuci adresată privighetorului ocolului Berheci, Grigore Popa, se face cunoscut ciohodarului răzeșilor Antohești, din satul Oțelești, că a fost numit bumbășir (un fel de perceptor) asupra satelor: Glodurile, Oțelești, Tarnița, Filipeni și Fruntești, poruncindu-i să meargă prin ele și împreună cu zapcii aflați acolo să execute pe locuitori să-și îndeplinească obligațiile. Alți slujbași, răzeși cu titluri de boierie, erau însărcinați să strângă salahori (meșteri de prin sate) cu uneltele
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
0,4 ha Petresti Petresti, județul Albă 1983 66.919.249.048 22. 8.18.01 Baraj Fântânele H = 92 m, S = 10,80 ha Beliș Comună Beliș, județul 1977 428.437.019.850 Cluj 23. 8.18.01 Baraj Tarnița H = 92 m, Colonia Tarnița, Comuna Gilău, județul 1974 230.008.301.288 S = 0,2784 ha DJ 107 Gilau-Mariselu Cluj 24. 8.18.01 Baraj Somesul Cald H = 34 m, Somesul Cald, Comuna Gilău, județul 1983 88.205.690
EUR-Lex () [Corola-website/Law/129678_a_131007]
-
județul Albă 1983 66.919.249.048 22. 8.18.01 Baraj Fântânele H = 92 m, S = 10,80 ha Beliș Comună Beliș, județul 1977 428.437.019.850 Cluj 23. 8.18.01 Baraj Tarnița H = 92 m, Colonia Tarnița, Comuna Gilău, județul 1974 230.008.301.288 S = 0,2784 ha DJ 107 Gilau-Mariselu Cluj 24. 8.18.01 Baraj Somesul Cald H = 34 m, Somesul Cald, Comuna Gilău, județul 1983 88.205.690.233 S = 0,1430 ha
EUR-Lex () [Corola-website/Law/129678_a_131007]
-
m3; Amonte Sat Closani Pades, județul Gorj 1973 - NNR = 480 mDm; S = 42 ha 75. 8.18.01 Lacul Cerna V = 124 milioane m3; Cerna Pades, județul Gorj 1979 - NNR = 685 mDm; S = 301 ha 76. 8.18.01 Acumularea Tarnița NNR = 521,5 mDm; Somesul Cald; Comună Gilău, 1974 - VB = 74 milioane m3; Colonia Tarnița județul Cluj S = 227,62 ha 77. 8.18.01 Acumularea Somesul Cald NNR = 441,5 mDm; Somesul Cald; Comună Gilău, 1983 - VB = 7,5
EUR-Lex () [Corola-website/Law/129678_a_131007]
-
8.18.01 Lacul Cerna V = 124 milioane m3; Cerna Pades, județul Gorj 1979 - NNR = 685 mDm; S = 301 ha 76. 8.18.01 Acumularea Tarnița NNR = 521,5 mDm; Somesul Cald; Comună Gilău, 1974 - VB = 74 milioane m3; Colonia Tarnița județul Cluj S = 227,62 ha 77. 8.18.01 Acumularea Somesul Cald NNR = 441,5 mDm; Somesul Cald; Comună Gilău, 1983 - VB = 7,5 milioane m3; Colonia Tarnița județul Cluj S = 105,7006 ha 78. 8.18.01 Acumularea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/129678_a_131007]
-
mDm; Somesul Cald; Comună Gilău, 1974 - VB = 74 milioane m3; Colonia Tarnița județul Cluj S = 227,62 ha 77. 8.18.01 Acumularea Somesul Cald NNR = 441,5 mDm; Somesul Cald; Comună Gilău, 1983 - VB = 7,5 milioane m3; Colonia Tarnița județul Cluj S = 105,7006 ha 78. 8.18.01 Acumularea Florești ÎI NNR = 374 mDm; Florești Comună Florești, 1986 - VB = 0,9 milioane m3; județul Cluj S = 40,8565 ha 79. 8.18.01 Acumularea Dragan NNR = 851 mDm
EUR-Lex () [Corola-website/Law/129678_a_131007]
-
Vilnius, mă tem că se pot produce răsturnări de situație dacă se întorc comuniștii la putere. - Știu că China ar avea disponibilitatea să investească circa 10 miliarde. Lucrurile trebuie privite cu prudență și realism. Dacă vom înșira lista de proiecte - Tarnița, canalul Bărăgan-Siret...- vor rămâne literă moartă. - Ne trebuie atenție, respectarea normelor europene (în relația cu China). Summit-ul trebuie privit cu profesionalism, este o șansă pentru România. S-a dat un semnal al Bruxelles-ului; atenție să nu ieșiți din
Băsescu la RRA: Am obligaţia să returnez bugetul în Parlament by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/33974_a_35299]
-
Comerțului (MEC). De asemenea, Ariton a discutat cu reprezentanți ai Chină Coal Equipment and Engineering, companie interesată să investească în minele de huila din Valea Jiului, si cu oficiali ai companiei Sinohydro, cărora le-a prezentat stadiul proiectului centralei hidroelectrice de la Tarnița Lăpuștești. Directorul general al companiei Huawei România, Jeff Wang, declară la începutul lunii septembrie că producătorul chinez de echipamente IT&C Huawei intenționează să deschidă în România al patrulea centru de suport global, primele trei fiind localizate în Chină, India
Ministerul Economiei: ITandC Huawei va investi 200 milioane euro în România () [Corola-journal/Journalistic/52663_a_53988]
-
Bărbatul și cei doi copii ai săi în vârstă de trei și 15 ani ale căror cadavre au fost găsite, vineri, în lacul Tarnița au murit prin "asfixiere mecanică prin înecare", potrivit medicilor legiști, care au stabilit că nu există alte leziuni. Medicii legiști din cadrul Institutului de Medicină Legală (IML) Cluj au făcut, vineri seară, autopsia celor trei cadavre recuperate din Lacul Tarnița și
Bărbatul şi cei doi copii recuperaţi din lacul Tarniţa au murit înecaţi () [Corola-journal/Journalistic/23442_a_24767]
-
lacul Tarnița au murit prin "asfixiere mecanică prin înecare", potrivit medicilor legiști, care au stabilit că nu există alte leziuni. Medicii legiști din cadrul Institutului de Medicină Legală (IML) Cluj au făcut, vineri seară, autopsia celor trei cadavre recuperate din Lacul Tarnița și au stabilit cauza morții: asfixierea mecanică prin înecare. "Am realizat autopsia celor trei cadavre recuperate din Lacul Tarnița și am stabilit cauza deceselor ca fiind asfixierea mecanică prin înecare. Nu s-au constatat alte leziuni”, a spus șeful IML
Bărbatul şi cei doi copii recuperaţi din lacul Tarniţa au murit înecaţi () [Corola-journal/Journalistic/23442_a_24767]
-
leziuni. Medicii legiști din cadrul Institutului de Medicină Legală (IML) Cluj au făcut, vineri seară, autopsia celor trei cadavre recuperate din Lacul Tarnița și au stabilit cauza morții: asfixierea mecanică prin înecare. "Am realizat autopsia celor trei cadavre recuperate din Lacul Tarnița și am stabilit cauza deceselor ca fiind asfixierea mecanică prin înecare. Nu s-au constatat alte leziuni”, a spus șeful IML Cluj, Costel Siserman. Trupurile celor trei urmează să fie încredințate familiei. Cei doi copii în vârstă de trei și
Bărbatul şi cei doi copii recuperaţi din lacul Tarniţa au murit înecaţi () [Corola-journal/Journalistic/23442_a_24767]
-
alte leziuni”, a spus șeful IML Cluj, Costel Siserman. Trupurile celor trei urmează să fie încredințate familiei. Cei doi copii în vârstă de trei și 15 ani, dispăruți împreună cu tatăl lor, au fost găsiți, vineri după-amiază, alături de bărbat, în lacul Tarnița, din județul Cluj, de către scafandrii constănțeni specializați în scufundări la mare adâncime.
Bărbatul şi cei doi copii recuperaţi din lacul Tarniţa au murit înecaţi () [Corola-journal/Journalistic/23442_a_24767]
-
de proiecte energetice mari, pe care România ar urma să le deruleze împreună cu Republica Populară China. Acesta este cel mai mare eveniment organizat în România, după summit-ul NATO, care a avut loc în urmă cu cinci ani. Proiectul Cheap Tarnița Lăpustești. Proiectul Cheap Tarnița Lăpustești constă în construirea unei hidrocentrale în județul Cluj la cca. 30 km amonte de municipiul Cluj-Napoca pe Valea râului Someșul Cald în versantul stâng adiacent acumulării Tarnița, existentă. Centrala hidroelectrică cu acumulare prin pompaj (CHEAP
Cel mai mare eveniment politico-economic din România în ultimii cinci ani. Care sunt cele trei mari proiecte cu care Ponta vrea să atragă China by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/50562_a_51887]
-
pe care România ar urma să le deruleze împreună cu Republica Populară China. Acesta este cel mai mare eveniment organizat în România, după summit-ul NATO, care a avut loc în urmă cu cinci ani. Proiectul Cheap Tarnița Lăpustești. Proiectul Cheap Tarnița Lăpustești constă în construirea unei hidrocentrale în județul Cluj la cca. 30 km amonte de municipiul Cluj-Napoca pe Valea râului Someșul Cald în versantul stâng adiacent acumulării Tarnița, existentă. Centrala hidroelectrică cu acumulare prin pompaj (CHEAP) de la Tarnița-Lăpuștești ar urma
Cel mai mare eveniment politico-economic din România în ultimii cinci ani. Care sunt cele trei mari proiecte cu care Ponta vrea să atragă China by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/50562_a_51887]