358 matches
-
plăcut deloc lui Iona, și s-a mîniat. 2. S-a rugat Domnului, și a zis: "Ah! Doamne, nu este aceasta tocmai ce ziceam eu cînd eram încă în țara mea? Tocmai lucrul acesta voiam să-l înlătur fugind la Tars. Căci știam că ești un Dumnezeu milos și plin de îndurare, îndelung răbdător, și bogat în bunătate, și că Te căiești de rău! 3. Acum, Doamne, ia-mi viața, căci vreau mai bine să mor decît să trăiesc!" 4. Domnul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85103_a_85890]
-
scindată existența, o alege pe cea a visului, a eului, a lăuntrului sufletesc: M-am considerat întotdeauna un locuitor al emoției. Pentru el, desfășurarea actului creației este similară cu parcurgerea drumului Damascului, așa cum îi mărturisește cu patos lui Saul din Tars: După cum știi, doar Calea contează și iarăși / după cum bine știi, peste mierea păcatului vechi / un altul se-așază / și până la urmă orice istorie e o adunare de treceri pe drumul Damascului. În mod firesc, în ecuația artei (corabie umplută cu
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
de fapt o confruntare între creștinism și fariseism. Predicarea Apostolului Paul viza îndeosebi comunitățile iudaice din diasporă, întrucât erau cunoscătoare ale profețiilor Vechiului Testament, mentalitatea fiind aceiași, iar efortul explicațiilor nu trebuie să fi fost prea mare. Apostolul, originar din Tars, născut din părinți evrei, făcea parte din diasporă, vorbitor de limbă greacă, cetățean roman prin naștere, fariseu prin educație, iudeu prin religie etc. Opera de evanghelizare a fost îndeplinită, în cea mai mare parte, de către creștini obscuri, modești, de-al
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
începea din Alexandria Egiptului până spre Hellespont și trecea prin Palestina, Azot, Iope, Lydia, Cezareea, Ptolemaida, Tir, Tripolitania până la Antiohia (centre orășenești în care prezența creștină a fost atestată înainte de domnia lui Traian, 98-117); drumul dinspre Antiohia Siriei trecea prin Tars, Pergam, Milet, Efes până la Smirna. De la Smirna drumul mării trecea prin Pergam, Troade, Nicomedia până la Bosfor, de unde începea și via Egnatia, care trecea prin Durostorum către Marea Adriatică, înaintând spre Philippi și Tesalonic, de unde un alt drum trecea prin Beroea, Atena
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
în arta curajului și a constanței, în vederea creării unui soldat capabil să îndeplinească fapte bune. Apartenența la armata sacră a zeului Mithra, corespunde concepției creștine care compară Biserica unei armate, deși termenul de militia Christi, din scrierile sfântului Paul din Tars, nu subînțelege neapărat și imitarea misterelor mithraice. Acestea vor căpăta o răspândire sporită la cumpăna secolelor II-III. Doctrinele orientale anterioare și contemporane creștinismului au câștigat progresiv, împreună cu religia lui Cristos, o anumită credibilitate și autoritate asupra lumii antice. Prin urmare
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
înrola iarăși, a fost condamnat la moarte la Tigava, în Mauritania Cezareei; d) Pasicrates, Valentius și Hesychius au fost executați în Moesia, lângă Dunăre, și, tot astfel și Marcianus și Nicandros, care au refuzat să sacrifice; e) în Orient, la Tars, împreună cu Probus și Andronicus a fost ucis Tarachus care, după ce a renunțat la miliția pământească pentru a urma cât mai fidel mesajul evanghelic, a refuzat să sacrifice; f) în Moesia, veteranul Iulius, după 26 de ani de serviciu militar și
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
Ghetsemani, care o reflectă pe cea a slujitorului lui Jahve din Isaia (40-55); deși întrevede persecuțiile din partea autorităților iudaice și romane, nu are nici o intenție de a se revolta politic. Acest lucru a fost foarte bine înțeles de Paul din Tars când cheamă creștinii să se supună autorităților civile (cf. Rom 13,1-7), care purtau ca simbol al puterii o sabie lungă, îngăduite de Dumnezeu pentru binele social. Concepția, exprimată într-un moment de tensiune deosebită pentru orânduirea imperială, voia să
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
din iudaism, le-a arătat că paternitatea lui Dumnezeu este universală și se extinde asupra tuturor, chiar și a soldaților, fără nici o excepție (cf. Fap 11, 4-18). Convertirea centurionului Cornelius a urmat la puțin timp celei a lui Paul din Tars (cf. Fap 9), bucurându-se de aceleași intervenții divine, de fenomene cerești și alte modalități asemănătoare, fiind identică până și în finalități. Paul a fost chemat îndată la apostolat, iar aceiași misiune a primit-o sau cel puțin a simțit
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
pot produce sunete. Pe partea ventrală, în spatele celicerelor, se află gura, mărginită de buza inferioară; de fiecare parte, pedipalpele anterioare formează lama masticatoare. Fiecare din aceste două pedipalpe, sau picioare-mandibulă, este prevăzută cu o antenă cu cinci articulații; la mascul, tarsul este umflat și are o alveolă unde se inserează bulbul genital, cu funcția de organ copulator. a) În afara specializării extreme, marcate la începutul fiecărui paragraf (corpul, partea din față a corpului, ochii, universul senzorial, partea ventrală) se observă o aspectualizare
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
fiecare din cele două pedipalpe cu cinci articulații sau picioare-mandibulă Rema 5 proprie; Ruptura progresiei tematice permite selectarea unui singur individ (mascul) din clasa vizată. Această ruptură tinde să fie redusă de către cititor care consideră ca o ipoteză tema 4 (tarsul) ca fiind o parte a temei 5, de acum subtematizată. Astfel progresia este continuă: Tm 4 tarsul tr alveola (sub-Rm 5 proprie) (Rm) bulb genital în care (Rm) organ copulator (care) b) Asimilarea nu este aici de tip metaforic sau
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
selectarea unui singur individ (mascul) din clasa vizată. Această ruptură tinde să fie redusă de către cititor care consideră ca o ipoteză tema 4 (tarsul) ca fiind o parte a temei 5, de acum subtematizată. Astfel progresia este continuă: Tm 4 tarsul tr alveola (sub-Rm 5 proprie) (Rm) bulb genital în care (Rm) organ copulator (care) b) Asimilarea nu este aici de tip metaforic sau comparativ, ci exclusiv reformulativ: sau prozom, sau opistizom, sau picior-mandibulă. Înlănțuirea tematică se face fie prin reformulare
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
sacră în noua religiei. A venit vremea luminii adevărului, trebuie să distrugem lumea minciunii, vicleniei, lăcomiei, violenței, ignoranței și ticăloșiei. A venit vremea Luminii din Lumină! Saul/Pavel cel mai mare plăsmuitor al istorie iudeo-creștine, s-a născut în ce-tatea Tars din Cilicia în anul 8 sau 9. La vîrsta de 12 ani pleacă la Ierusalim unde împreună cu Irod ll - prinț iudeu și Manahen, sînt învățăceii fariseului Gamaliel. În luna aprilie a anului 30 este martor la moartea lui Iisus, pe
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
Și supărat că nu este recunoscut și chemat să vînture vorbe la urechile surzilor din Iudeea și de aiurea, se retrage să-și rumege nemulțumirea prin Damasc dar iudeii vreau să-l omoare, fuge în Cezareea și de acolo în Tarsul Ciliciei. De aici este luat de Barnaba în anul 33 sau 34 și își începe acțiunea de propovăduire a pretinselor revelații pe care le-a primit spre luminarea iudeilor dintre Neamuri. Timp de 14 ani împreună cu Barnaba umblă cu mare
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
protecție (cutia craniană) sau servesc ca suprafețe de inserție pentru un număr mare de mușchi (omoplatul); -oasele scurte: au toate dimensiunile sensibil eaale; se aăsesc dispuse în reaiunile care necesită o mare mobilitate și amplitudine de mișcare: coloana vertebrală, carp, tars. în afara acestor clasificări există oase \a care intră în discuție caracterul arhitectural (oasele pneumatice), poziția și situarea lor în oraanism (sesamoide, suturale). Oasele pneumatice (Fiaura 8) sunt oase care în interiorul lor au incluse cavități pline cu aer. Acestea sunt tapetate
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
pe toată întinderea ei - pentru articularea cu fața posterioară a scafoidului; -față posterioară: prezintă procesul posterior al talusului străbătut de șanțul prin care trece tendonul mușchiului flexor luna al halucelui. CALCANEUL (OS CALCIS) Calcaneul este cel mai voluminos os al tarsului; este situat sub astraaal; vine în contact direct cu solul. Calcaneul este alunait în sens antero-posterior, turtit transversal și are o formă nereaulată, relativ cubică: - fața superioară se articulează, în cele 2/3 anterioare, cu astraaalul prin două fațete articulare
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
număr de cinci, numerotarea lor se face din spre linia medială spre cea laterală a piciorului. Caracteristici generale. Corpul este prismatic, triunghiular cu câte o fa] ă dorsală, una laterală și alta medială. Baza (extremitatea posterioară) se articulează cu oasele tarsului și cu oasele metatarsiene învecinate. Capul (extremitatea anterioară) este turtită în sens transversal și se articulează cu falanga proximală. Particularită]i ale metatarsienilor. Metatarsianul I este cel mai scurt și cel mai gros. Baza se articulează cu cuneiformul medial și
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
mișcarea de pronație- supinație a piciorului. 1. Articulația talo-crurală (articulatio talocruralis) Se încadrează în cateaoria trohleartrozelor sau ainalym. Suprafețele articulare sunt reprezentate de fața inferioară a tibiei, de cele două fețe articulare ale maleolelor (medială și laterală), fața superioară a tarsului cu trohleea și cele două fețișoare maleolare. Suprafețele articulare sunt acoperite de cartilaj hialin. Sinoviala. Stratul intern tapetează fața profundă a stratului fibros, se reflectă la locul de inserție al acestuia, se termină la limita cartilajului hialin. Mijloacele de unire
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
lia. talofibular posterius), fiecare dintre aceste se direcționează spre oasele respective; - medial (lia. mediale)este și cel mai puternic fiind format din 4 fascicule: - tibio-talar anterior, - tibio-navicular, - tibio-calcanean, - tibio-talar posterior. 2. Articulațiile intertarsiene (articulations intertarseae) Cele 7 oase care compun tarsul realizează între ele opt articulații, care nu prezintă particularități anatomice: - subtalară sau talo-calcaneană, - talo-calcaneo-naviculară, - calcaneo-cuboidiană, -transversă a tarsului, - cuneo-naviculară, - intercuneene, - cuneo-cuboidian. 3. Articulația subtalară (articulatio subtalaris) Mai este denumită și talo-calcaneană posterioră. Suprafețele articulare sunt reprezentate de: calcaneu și talus
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
puternic fiind format din 4 fascicule: - tibio-talar anterior, - tibio-navicular, - tibio-calcanean, - tibio-talar posterior. 2. Articulațiile intertarsiene (articulations intertarseae) Cele 7 oase care compun tarsul realizează între ele opt articulații, care nu prezintă particularități anatomice: - subtalară sau talo-calcaneană, - talo-calcaneo-naviculară, - calcaneo-cuboidiană, -transversă a tarsului, - cuneo-naviculară, - intercuneene, - cuneo-cuboidian. 3. Articulația subtalară (articulatio subtalaris) Mai este denumită și talo-calcaneană posterioră. Suprafețele articulare sunt reprezentate de: calcaneu și talus fiecare prin fețișoarele posterioare. Mijloacele de unire sunt: - capsula articulara, - liaamentele talo-calcaneane: interosos (lia. talocalcaneum interosseum), lateral (lia
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
fața posterioară a cuboidului. Mijloacele de unire: - capsula articulară, - ligamentele - bifurcat (lig. calcaneocuboideum), - mare plantar aflat la fața inferioară a calcaneului (lig. plantare), - plantar lung orientat spre cuboid (lig. plantare longus), - calcaneo-cuboidian plantar (lig. calcaneocuboideum plantare). 6. Articulația transversală a tarsului (articulatio tarsi transversa) între cele patru oase ale tarsului posterior se formează o articulație complexă medio-tarsiană sau articulația lui Chopart. Linia articulară este dispusă transversal. Ligamentul principal al acestei articulații este ligamentul bifurcat. Mai există o serie de ligamente accesorii
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
ligamentele - bifurcat (lig. calcaneocuboideum), - mare plantar aflat la fața inferioară a calcaneului (lig. plantare), - plantar lung orientat spre cuboid (lig. plantare longus), - calcaneo-cuboidian plantar (lig. calcaneocuboideum plantare). 6. Articulația transversală a tarsului (articulatio tarsi transversa) între cele patru oase ale tarsului posterior se formează o articulație complexă medio-tarsiană sau articulația lui Chopart. Linia articulară este dispusă transversal. Ligamentul principal al acestei articulații este ligamentul bifurcat. Mai există o serie de ligamente accesorii care aparțin articulației calcaneo-cuboidiene și talo- calcaneo-naviculare. 7. Articulația
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
printr-o chingă fibroasă sau fibro cartilaginoasă. Ilioanele și ischioanele se sudează la coloana vertebrală. Membrele posterioare: Femurul face un unghi aproape drept cu coloana vertebrală, iar tibia are o dezvoltare completă și peroneul este redus la un filet osos. Tarsul preizintă trei șiruri de oase, dintre oasele tarsiene, calcaneul prezintă o apofiză numită pinten și lung adesea cât gamba, situat în grosimea marginii uropatagiului, asigurându-i extensia. La unele specii, la exteriorul pintenului se găsește un lob tegumentar numit epiblemă
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
sau parțial în alte lucrări, Sfântul Atanasie cel Mare (†373), Didim cel Orb (†398), Sfântul Chiril al Ierusalimului, Sfântul Epifanie de Salamina (†403), Sfântul Vasile cel Mare (†379), Sfântul Grigorie de Nazianz (†389), Sfântul Grigorie de Nyssa (†394), Diodor de Tars († înainte de 394), Sfântul Ambrozie (†397), Sfântul Niceta de Remesiana, Fericitul Augustin și alții. Din bogata literatură patristică epistolară se desprinde deosebita grijă a Sfinților Părinți pentru păstrarea ecumenicității. De pildă, Sfântul Vasile cel Mare cerea fiecărui episcop să aibă o
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Grigorie de Nazianz (Despre Sfântul Duh - A cincia dintre Cuvântările teologice), Sfântul Grigorie de Nyssa (Despre Sfântul Duh, contra Macedonienilor pnevmatomahi), Didim Alexandrinul - cel Orb (Despre Sfântul Duh), Amfilohiu de Iconiu († pe la 403) (Despre Sfântul Duh - lucrare pierdută), Diodor de Tars († 395) (Despre Sfântul Duh), Sfântul Ambrozie (Despre Sfântul Duh) etc. Părinții patristici citați relevă în unanimitate dimensiunea ecumenică a lucrării Sfântului Duh în lume. Negarea Dumnezeirii Sfântului Duh înseamnă tăgăduirea atotputerniciei Sale și a rolului Său binefăcător și mântuitor; de
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
3 Ibidem, p. 231-232. 7 la 9 iulie, același an. Au participat 150 de episcopi, printre care mai de seamă au fost: Meletie al Antiohiei, Grigorie de Nazianz, Grigorie de Nysa, Amfilohie de Iconiu, Chiril al Ierusalimului și Diodor de Tars 4 . Sinodul a condamnat erezia pnevmatomahilor - a celor care învățau greșit despre Sfântul Duh - și apolinarismul, care nega integritatea firii umane a lui Hristos. Părinții participanți la acest Sinod au completat Simbolul niceean cu încă 5 articole de credință, care
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]