358 matches
-
"ul" ("") sau "astragalul" este unul dintre cele două oase mai mari ale tarsului (masiv osos care ocupă jumătatea din spate a piciorului), fiind situat în rândul posterior al acestuia, deasupra calcaneului. Făcând parte din articulația gleznei (talocrurală), rolul său este acela de a transmite toată greutatea corporală de la osul principal al gambei (numit
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
ligamente, precum și o serie de șanțuri sau adâncituri, cu rol de suport pentru anumite structuri ligamentare. Se articulează superior cu gamba prin intermediul articulațieie "talo-crurale", inferior cu calcaneul prin intermediul articulației "talo-calcaneene" ("subtalare") și anterior în compartimentul medial al articulației transversale a tarsului prin articulația talo-calcaneo-naviculară. Deși de el nu se prinde (nu se inseră) nici un mușchi prezintă o mulțime de inserții capsuloligamentare. Este acoperit pe o suprafață de 60 % de cartilaj și are o vascularizație deficitară (asigurată de ramuri provenite din cele
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
găsește la vertebratele tetrapode la nivelul membrul posterior (devenit la om inferior). Situarea sa este la nivelul segmentului distal al membrului, numit autopod, în partea proximală a autopodului numită bazipod, în segmentul distal (tarsian) al bazipodului. Dat fiind că oasele tarsului pot să se prezinte în starea lor primitivă sau fuzionate, aspectul, prezența și rolul lor variază considerabil la nivelul diverselor specii. Dacă la amfibieni talusul există, la reptile uneori absentează (ca la șerpi sau unii saurieni) sau fragmente corespunzătoare acestuia
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
anterius"), această inserție se extinde pe marginea anterioară adiacentă a suprafeței laterale a corpului talusului. "Fața inferioară (plantară) a colului talusului" are un șanț adânc în partea sa medială, șanțul talusului ("Sulcus tali"). Șanțul talusului împreună cu șanțul calcaneului formează sinusul tarsului ("Sinus tarsi") în care se află ligamentul talocalcanean interosos ("Ligamentum talocalcaneum interosseum") și ligamentul cervical, aceste 2 ligamente se inseră pe fața inferioară a colului talusului. Pe partea medială a feței inferioare a colului, înaintea șanțului talusului se află fața
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
între fața articulară calcaneană posterioară și fața articulară calcaneană mijlocie a talusului. Acest șanț orientat oblic postero-anterior și medio-lateral este rugos, mai strâmt în partea lui medială și mai lărgit lateral. Șanțul talusului împreună cu șanțul calcaneului ("Sulcus calcanei") formează sinusul tarsului ("Sinus tarsi") în care se află ligamentul talocalcanean interosos ("Ligamentum talocalcaneum interosseum") și ligamentul cervical al sinusului tarsului. Fața inferioară (plantară) a corpului talusului este ocupată de fața articulară calcaneană posterioară ("Facies articularis calcanea posterior tali"), situată înapoia șanțului talusului
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
medio-lateral este rugos, mai strâmt în partea lui medială și mai lărgit lateral. Șanțul talusului împreună cu șanțul calcaneului ("Sulcus calcanei") formează sinusul tarsului ("Sinus tarsi") în care se află ligamentul talocalcanean interosos ("Ligamentum talocalcaneum interosseum") și ligamentul cervical al sinusului tarsului. Fața inferioară (plantară) a corpului talusului este ocupată de fața articulară calcaneană posterioară ("Facies articularis calcanea posterior tali"), situată înapoia șanțului talusului. Ea este mult mai mare și mai alungită ca fața articulară calcaneană mijlocie. Această fașă este plană sau
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
a colului se află extremitatea laterală a crestei transversale a colului, care aici se bifurcă în două ramuri, una anterioară și alta posterioară; în contact cu corpul, această parte a colului este turtită și corespunde cu orificiul lateral al sinusului tarsului, vizibil pe fața inferioară. Pe ramura posterioară a acestei creste se inseră ligamentul talofibular anterior ("Ligamentum talofibulare anterius"), această inserție se extinde și pe doi tuberculi, aflați de-a lungul marginii anterioare adiacente a feței laterale a corpului talusului; tuberculul
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
sincondroză sau este legat de acesta printr-un țesut fibros, fibrocartilaginos sau cartilaginos. Osul trigon nu trebuie confundat radiologic cu o fractură a tuberculului lateral. Osul trigon ("Os trigonum") (din latina "trigonon" = triunghi) este un osișor supranumerar (accesoriu) independent al tarsului situat în partea posterioară a talusului, lângă tuberculul lateral al procesului posterior al talusului. Incidența sa a fost estimată în literatura de specialitate a fi între 1,7 și 8% în populație, iar în 1,4% este bilateral. La examenul
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
flexor digitorum longus pedis") și teaca mușchiului flexor lung al halucelui ("Musculus flexor hallucis longus") și intră în canalul tarsian în care se află anterior, în apropiere de talus. "Canalul tarsian" reprezintă capătul medial în formă de tunel al sinusului tarsului. Artera canalului tarsian trimite 4-6 ramuri directe în corpul talusului din rețeaua arterială aflată în canalul tarsian și irigă cea mai mare parte a corpului talusului. Ea trece în continuare din canalul tarsian în partea laterală a sinusului tarsului, unde
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
sinusului tarsului. Artera canalului tarsian trimite 4-6 ramuri directe în corpul talusului din rețeaua arterială aflată în canalul tarsian și irigă cea mai mare parte a corpului talusului. Ea trece în continuare din canalul tarsian în partea laterală a sinusului tarsului, unde se anastomozează cu artera sinusului tarsian, formând o frondă (panglică) vasculară abundentă sub colul talusului. "Artera deltoidiană" este o arteră esențială care irigă 25-50% din fața medială a corpului talusului și care prin anastomozele intraosoase poate iriga o zonă mult
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
viitoarele fețe articulare calcaneene anterioară și posterioară și coincide cu poziția șanțului talusului. La 2,5-3 luni postnatal, colul talusului este bine delimitat. Osificare procesului lateral al talusului începe în jur de 5 luni, la fel ca și dezvoltarea sinusului tarsului; la 7 luni regiunea colului talusului este clar delimitată și acoperite de un strat neted de țesut subperiostal. Rotunjirea suprafeței trohleare începe sa se dezvolte la 2 ani și osul adoptă o morfologie identificabilă cu a adultului. În jur de
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
și metatarsiene la picior; o parte distală, "acropodul", reprezentat prin cinci degete care continuă oasele metapodale, fiind subdivizate fiecare într-un număr variabil de falange (de regulă două sau trei). "Bazipodul" (partea proximală a autopodului sau scheletul carpului și al tarsului) este format din osișoare scurte care înconjură o piesă centrală, osul central (sau 3 oase centrale). Aceste osișoare sunt dispuse în 2 rânduri, proximal și distal. "Rândul proximal" este format din 3 oase, dintre care osul cranial poartă denumirea de
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
dar la la urode oasele zeugopodului sunt articulate între ele, iar la anure sudate într-o singură piesă, și anume în cubitoradial și tibioperoneal. Membrele posterioare ale anurelor (broaștelor), adaptate primordial pentru salt, sunt formate din 4 articole : coapsa, gamba, tarsul (diferențiat din autopod) și laba. Membrul posterior la anure prezintă un femur foarte alungit. Tibia și peroneul au concrescut formând un singur os crural - tibioperonealul. Rândul proximal al tarsienelor este reprezentat numai prin două oase: tibialul (astragalul) și peronealul (calcaneul
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
prehaluce destul de bine dezvoltat, care contribuie la lărgirea labei piciorului. Ofidienii (șerpii) nu au de loc membre. Chelonienii (broaștele țestoase) prezintă, în general, membre foarte apropiate de tipul schematic. Oasele stilopodului și zeugopodului sunt scurte și groase. Porțiunea proximală a tarsului este modificată considerabil. Oasele tarsiene din rândul întâi sunt contopite, adică tibialul este sudat cu peroneul și centralul. Și tarsienele din rândul al doilea prezintă o tendință de sudare. La chelonienii tereștri degetele sunt scurte, dar la chelonienii marini ele
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
rândul al doilea prezintă o tendință de sudare. La chelonienii tereștri degetele sunt scurte, dar la chelonienii marini ele au dimensiuni mari. Saurienii (șopârlele, cameleonii, iguanele) au de obicei membrele normal dezvoltate și apropiate de schema fundamentală a tetrapodelor; la tars, oasele rândului proximal se pot suda între ele. Câteva genuri de saurieni sunt lipsite de membre; alte genuri au membre fără degete. Crocodilienii (crocodilii) prezintă o dispoziție specială a tarsului. Primul rând al oaselor tarsiene este compus din numai 2
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
normal dezvoltate și apropiate de schema fundamentală a tetrapodelor; la tars, oasele rândului proximal se pot suda între ele. Câteva genuri de saurieni sunt lipsite de membre; alte genuri au membre fără degete. Crocodilienii (crocodilii) prezintă o dispoziție specială a tarsului. Primul rând al oaselor tarsiene este compus din numai 2 oase voluminoase: astragal (format prin sudarea tibialului, intermediarului și centralului) și calcaneu (peroneal). Acesta din urmă prezintă, pentru prima dată în seria vertebratelor, o proeminență situată pe partea posterioară: tuberculul
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
tarsiene este compus din numai 2 oase voluminoase: astragal (format prin sudarea tibialului, intermediarului și centralului) și calcaneu (peroneal). Acesta din urmă prezintă, pentru prima dată în seria vertebratelor, o proeminență situată pe partea posterioară: tuberculul calcaneului. Rândul distal al tarsului este format din oscioare ce se sudează mai târziu, în mod parțial, între ele. Păsările nu au astragal, deoarece rândul proximal al oaselor tarsiene s-au sudat la capătul distal al tibiei, pentru care acesta se mai numește și tibiotars
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
sudat la capătul distal al tibiei, pentru care acesta se mai numește și tibiotars, iar oasele tarsiene distale și trei oase metatarsiene corespunzătoare degetelor II, III și IV sunt contopite într-un singur os alungit, formând tarsometatarsul, care este scheletul tarsului. Scheletul membrului posterior la păsări, datorită adaptării la mers, salt, alergat, înot și la sprijinirea corpului, a suferit modificări față de tipul general întâlnit la tetrapode. La păsări membrul posterior cuprinde trei segmente. Primul segment este format de femur, care este
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
tarsiene, dispuse în două rânduri în jurul osului central, reprezentat prin "navicular" (scafoidul tarsian). Rândul proximal este format din: "astragal" sau "talus" (format prin sudarea tibialului și intermediarului) care se articulează cu zeugopodul, și "calcaneu" (peroneal) ce constituie porțiunea posteroinferioară a tarsului. Rândul distal de oase tarsiene este format din "cuboid" (format prin sudarea tarsienelor 4 și 5) și din cele "trei cuneiforme" (tarsienele 1, 2, 3). Talusul, care primește toată greutatea corporală de la tibie, o transmite în jos calcaneului și anterior
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
osul trigon există, acest ligament se inseră pe el și se numește în cazul acesta ligamentul calcaneotrigonal. Ligamentul talocalcanean interosos ("Ligamentum talocalcaneum interosseum") este o lamă fibroasă transversală scurtă, groasă, rezistentă și foarte puternică, situată oblic și lateral în sinusul tarsului; el separă articulația subtalară de cea talocalcaneonaviculară. Este cel mai important dintre ligamentele articulației subtalare, atât prin rezistența sa, cât și prin rolul său funcțional. Se inserează sus în șanțul talusului și jos în șanțul calcaneului. Ligamentul talocalcanean interosos este
Articulația subtalară () [Corola-website/Science/336027_a_337356]
-
Filimon (; în ) a fost un credincios creștin timpuriu din Asia Mică, care a primit o scrisoare de la Pavel din Tars. Această scrisoare este cunoscută în Noul Testament sub numele de Epistola către Filimon a Sfântului Apostol Pavel. El este recunoscut ca sfânt de mai multe biserici creștine, împreună cu soția sa, Apfia. Filimon a fost un credincios creștin bogat și preot (posibil
Filimon din Colose () [Corola-website/Science/336636_a_337965]
-
("Os trigonum") (din latina "trigonon" = triunghi) este un osișor supranumerar (accesoriu) independent al tarsului situat în partea posterioară a talusului, lângă tuberculul lateral al procesului posterior al talusului. Incidența sa a fost estimată în literatura de specialitate a fi între 1,7 și 8% în populație, iar în 1,4% este bilateral. La examenul
Osul trigon () [Corola-website/Science/335960_a_337289]
-
articulație triaxială. Mijloacele de unire sunt reprezentate de o capsulă articulară subțire și de 4 ligamente: ligamentul calcaneonavicular plantar, ligamentul talocalcanean interosos (planul său anterior), ligamentul calcaneonavicular (fasciculul medial al ligamentului bifurcat), ligamentul talonavicular. face parte din articulația transversală a tarsului. Articulația transversală a tarsului ("Articulatio tarsi transversa") numită și articulația mediotarsiană sau articulația lui Chopart, este o articulație dispusă transversal, care unește patru oase ale tarsului: talusul cu navicularul și calcaneul cu cuboidul. Ea se compune din două articulații distincte
Articulația talocalcaneonaviculară () [Corola-website/Science/336028_a_337357]
-
unire sunt reprezentate de o capsulă articulară subțire și de 4 ligamente: ligamentul calcaneonavicular plantar, ligamentul talocalcanean interosos (planul său anterior), ligamentul calcaneonavicular (fasciculul medial al ligamentului bifurcat), ligamentul talonavicular. face parte din articulația transversală a tarsului. Articulația transversală a tarsului ("Articulatio tarsi transversa") numită și articulația mediotarsiană sau articulația lui Chopart, este o articulație dispusă transversal, care unește patru oase ale tarsului: talusul cu navicularul și calcaneul cu cuboidul. Ea se compune din două articulații distincte: articulația talocalcaneonaviculară medial și
Articulația talocalcaneonaviculară () [Corola-website/Science/336028_a_337357]
-
calcaneonavicular (fasciculul medial al ligamentului bifurcat), ligamentul talonavicular. face parte din articulația transversală a tarsului. Articulația transversală a tarsului ("Articulatio tarsi transversa") numită și articulația mediotarsiană sau articulația lui Chopart, este o articulație dispusă transversal, care unește patru oase ale tarsului: talusul cu navicularul și calcaneul cu cuboidul. Ea se compune din două articulații distincte: articulația talocalcaneonaviculară medial și articulația calcaneocuboidiană lateral. "Suprafețele articulare" sunt reprezentate printr-un cap convex (suprafața articulară a talusului) și o cavitate de recepție concavă. Suprafața
Articulația talocalcaneonaviculară () [Corola-website/Science/336028_a_337357]