KorAP: Find »[drukola/base=tavă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...13 14 15 ...169 >

4,202 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795

aibă nimeni grijă de tine. Clătină din cap îngrijorat. Sunt obosit, Carmina, aș vrea o cafea. Ea își eliberează mâinile din strânsoare, merge la bucătărie plutind, ar vrea să aibă puteri magice, să electrizeze băutura amăruie. Revine în cameră cu tava și cele două cești. El, în fotoliu îi pare din nou puternic și de neclintit. Am auzit că ai fost la teatru, rostește el rar, calm. Par vorbe de conveniență dar ascund în ele o curiozitate dezarmantă. Spune, ai fost

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
slalom printre interdicții. Undeva în adâncul pădurii se auzi un strigăt de animal. Cine știe câte drame se petreceau la un pas de ei, acolo, în pădure. Să vă servesc aici pe terasă? Se auzi vocea cabanierului. Ședea în pragul ușii cu tava în mână, cu ochii pe jumătate plecați. Da, da, vă rog. Omul așeză tava în mijlocul mesei de răchită, fără nici o ceremonie, se îndreptă de șale. Nu-i prea plăcea să fie trezit din somn noaptea. Vă doresc poftă bună. Le

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
drame se petreceau la un pas de ei, acolo, în pădure. Să vă servesc aici pe terasă? Se auzi vocea cabanierului. Ședea în pragul ușii cu tava în mână, cu ochii pe jumătate plecați. Da, da, vă rog. Omul așeză tava în mijlocul mesei de răchită, fără nici o ceremonie, se îndreptă de șale. Nu-i prea plăcea să fie trezit din somn noaptea. Vă doresc poftă bună. Le adusese două conserve, un cuțit, o lămâie, câteva felioare de costiță, ridichi de lună

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
mă scoateți din minți. Și Ovidiu, Ovidiu, băiatul acesta al meu? Niciodată n-o să scap de ideea că-i sunt mamă și trebuie să-i port de grijă? Va aduna de pe covor cioburile ceșcuței de cafea, le va depune pe tava de inox. Se va șterge de zaț frecându-și palma una de alta. Doamne, Dumnezeule, va spune, n-aș fi crezut niciodată că se va întâmpla așa ceva. Își va strânge mâinile una în alta. Carmina va sta nemișcată lângă perdea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243

ei. Purta un trening și pantofi de sport, în jurul gâtului avea înfășurat un prosop și într-o mână ținea suplimentul duminical al lui Sentinel. — Ce să știe? întreba el. — Nimic, răspunse Eleanor și își făcu de lucru, punând pe o tavă veselă folosită la micul dejun. Șam îl măsură pe Adrian din cap până-n picioare. De ce ți-ai pus treningul? — Duminică dimineață ies de regulă la o scurtă repriză de jogging, iar pe urma fac sauna. — Nu-mi spune că încă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
Adrian crede că sauna-i remediul universal al tuturor bolilor, spuse Eleanor. Ești sigur că nu vrei un strop de cafea proaspătă, Șam? Ți-aș fi recunoscător dacă mi-ai aduce un suc de fructe. În regulă, spuse Eleanor ducând tavă la bucătărie. Adrian puse suplimentul lui Sentinel pe masă. — Ei bine, l-am terminat. — Mi se pare normal să fii prudent cu ea, zise Șam, dar dacă ți-ai publică articolul odată cu al ei, i-ai lua apă de la moară

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-te, OK? M-am gandit deja, veni răspunsul lui Adrian. Mă prind. Șam făcu ochii cât cepele: — Ce face? Asta tot încerc să-ți explic. Am luat hotărârea asta în timp ce eram la WC. Mă prind. Eleanor, care aducea pe o tavă suc de portocale și pahare, auzi aceste cuvinte în timp ce intră pe ușă de la bucătărie și rămase stana de piatră. — Ah! exclama Șam, prins pe picior greșit de anunțul lui Adrian. Păi, e grozav! adaugă el, aruncând o privire neliniștita către

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
făcută în bucătărie, pe aragaz. — Mulțumesc, răspunse Fanny. — Cum o beți? — Fără lapte și fără zahăr. — O decizie foarte înțeleaptă, remarcă Adrian, îndreptându-se spre bucătărie. Fanny nu se clinti până când el reveni cu două cești cu cafea pe o tavă. — De fapt, spuse Fanny, ca și cum conversația lor n-ar fi fost deloc întreruptă, eu nu-l percep că pe un joc. Îl văd că pe-o tranzacție. Un troc. Cel ce ia interviul se alege cu un material de presă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
alb, flaușat. Avea părul umed, picioarele goale și ochii închiși. În văzduh se auzea vuietul unui avion. Adrian intra pe ușă dinspre bucătărie, tot într-un halat de baie alb, flaușat, si cu slapi de cauciuc în picioare. Aducea o tavă pe care erau o cutie cu suc de portocale și două pahare. Privi spre Fanny în timp ce așeza tavă pe o măsuță. — Cum te simți? o întreba el. — În culmea fericirii, răspunse Fanny, deschizând ochii. Pe mine, una, m-ați convertit

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
intra pe ușă dinspre bucătărie, tot într-un halat de baie alb, flaușat, si cu slapi de cauciuc în picioare. Aducea o tavă pe care erau o cutie cu suc de portocale și două pahare. Privi spre Fanny în timp ce așeza tavă pe o măsuță. — Cum te simți? o întreba el. — În culmea fericirii, răspunse Fanny, deschizând ochii. Pe mine, una, m-ați convertit. — Atunci e bine, zise el, turnând două pahare cu suc de portocale. — Ați avut perfectă dreptate, spuse Fanny

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
tricou și ieși în vestibul, luând-o spre ușa de la intrarea din față. Apoi se întoarse aproape instantaneu pe călcâie și intră în camera de zi. Privi în jur, căutând parcă după ceva. Eleanor intra, venind din bucătărie, cu o tavă încărcată cu veselă și tacâmuri. Zărindu-l pe Adrian, încremeni. — Ziarele n-au sosit încă, în caz că le căutai, îl informa ea. Adrian n-o bagă în seamă. Se apropie de suportul de ziare de lângă șemineu și lua de acolo un

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
n-o bagă în seamă. Se apropie de suportul de ziare de lângă șemineu și lua de acolo un supliment duminical mai vechi. Se așeza într-un fotoliu, prefăcându-se că vrea să citească. Eleanor își văzu de treabă și descarcă tavă pe masă. — Pun de cafea și fac pâine prăjită, spuse ea. Vrei și tu? Adrian continuă s-o ignore. — A venit Șam, relua ea. El tresari violent și o fixă cu privirea. — E la baie, adaugă Eleanor. Adrian își relua

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
și o fixă cu privirea. — E la baie, adaugă Eleanor. Adrian își relua lectură. — I-am spus totul, îl preveni femeia, așa că ai putea sa termini odată cu prosteala asta. Adrian continuă s-o ignore. Ea trânti și ultima piesă de pe tavă pe tăblia mesei și se duse iar în bucătărie. Adrian înceta să mai pretindă că de fapt citește. Peste câteva clipe din bucătărie apăru Șam. — Adrian! Te-ai sculat! zise el, căznindu-se întrucâtva să pară jovial. Adrian îl privi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
ideea unei jumătăți de milion de oameni care să știe adevărul despre mine. Nu-mi pot învinge slăbiciunea și mi-e rușine, dar măcar am păstrat secretul asta îngropat timp de douăzeci de ani. Eleanor veni din bucătărie cu o tavă încărcată și o puse pe masă. Ah, cafea și pâine prăjită! exclama Adrian pe un ton de nerecunoscut. Presupun că tu, Șam, ai luat deja un mic dejun cu șampanie undeva deasupra Mării Irlandei, dar poate o să te alături și modestului

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181

tu primar, flori, fanfară, cetățeni. De Radio și T.V. ce să mai vorbim? Petru abia respira. Povestea sosirii lui Mesia Îl descumpăni. De unde atâta imaginație la un poștaș? Uimirea și invidia lăsară loc recunoștinței. Avea un subiect de nuvelă pe tavă. Dezvoltarea era un fleac pentru el. Mașina de scris Își va dovedi după atâția ani utilitatea. Așteptarea se arăta rodnică cu asupra de măsură. Îi mai rămâneau puține lucruri de făcut: să recitească Noul Testament, să vadă mănăstirile din nordul Moldovei

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
ca al ei. Rolul său era simplu. Cam la două luni Îmbrăca un costum de zi sau seară, croit, pentru el, și stătea, impunător cum era ca un ambasador gata să-și prezinte scrierile de acreditare În mijlocul salonului, cu o tavă mare de argint În mâini plină cu pahare de băuturi pe care le luau după plac invitații doamnei Koblicska. În picioare sau pe fotolii și canapele, musafirii puteau admira și costumul care Îmbrăca servitorul amfitrioanei. Comenzile curgeau chiar din seara

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
În picioare sau pe fotolii și canapele, musafirii puteau admira și costumul care Îmbrăca servitorul amfitrioanei. Comenzile curgeau chiar din seara petrecerii. Cum În atelierul doamnei Koblicska se cosea și lenjerie bărbătească, Coriolan putea fi admirat ținând cu aceeași siguranță tava cu șampanie și În ținută sumară, ceea ce făcea pe multe cucoane să ofteze, sau să bea șampania cu o repeziciune care Încălca toate regulile după care fuseseră crescute În familiile lor nagyon k.u.k. În vreme ce salonul se cufunda molatic

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
unor balerini distribuiți momentan În roluri secundare. Doi dintre ei purtau pe umăr, ca pe niște amfore, câte un carton cu băuturi, iar al treilea, patru barchete mari din polistiren pentru care se făcu loc imediat pe masa unde destule tăvi erau demult goale. În liniștea care urma acestei apariții cum numai la teatru mai Întâlnești se auzi glasul sugrumat de emoție al lui Gheretă: Domnul Brândușă! Nu-i venea să creadă. Adineaori Îi vorbea ceva despre răbdare și iată-l

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
trei chelneri scoase dintr-o cutie Îmbăcată În pluș vișiniu o cupă pentru șampanie pe care erau inscripționate literele I. B. mare, În culorile brândușei de toamnă. Un alt chelner a turnat șampanie În pahar, l-a pus pe o tavă și s-a apropiat de Brândușă cu pași bine măsurați, așa Încât lumea să poată admira În voie frumusețea cupei În care chiar șampania aurie se contamina Încetul cu Încetul de culoarea melancolică a B-ului gotic târziu. Domnul Brândușă luă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
a apropiat de Brândușă cu pași bine măsurați, așa Încât lumea să poată admira În voie frumusețea cupei În care chiar șampania aurie se contamina Încetul cu Încetul de culoarea melancolică a B-ului gotic târziu. Domnul Brândușă luă cupa de pe tavă, tot fără grabă, cristalul impune respect, nu e o halbă de bere, sau un biet pahar de plastic, și rămase apoi nemișcat un timp cu gândul la cuvintele pe care le datora celor ce Înțelegeau acum că În fața lor se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187

harta. Cheile de la casă erau agățate exact acolo unde se spunea în scrisoare. Am format numărul. — Randle, zise o voce. — Doctorița Randle? Am băgat cheile de la mașină în buzunar. — Aici Eric Sanderson. Doctorița Randle se întoarse în seră cu o tavă pe care adusese din nou ceai și biscuiți, dar și o cutie cu șervețele de hârtie. Câinele cafeniu de sub planta de filodendron ridică puțin capul, adulmecă somnoros, aprobativ aerul, apoi închise ochii la loc. — Dereglările disociative, zise Randle, lăsându-se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
folositor pentru genul acela de expediții matinale, de supraveghere, necesare colectării unei noi rezerve de corespondență. Știam deja de unde puteam vedea bine orașul. Am aruncat carnețelul, binoclul și telefonul mobil în buzunarele mari și goale ale pelerinei și am dus tava goală pe care fusese cina - „Se pare că ai pierdut noțiunea timpului, dragă, așa că ți-am adus ceva în cameră“ - jos, la recepție. Am ieșit din clădire cât de încet am putut. Strângând bine pelerina în jurul trupului împotriva din cauza vântului

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
dulceață“, la care Scout răspunse cu un zâmbet larg, dar ușor stânjenit, nu se întâmplă absolut nimic. Ruth păru mai preocupată să-mi explice ce și cum făcuse Ian. Când descărcă farfuriile cu mâncare și mormanele de pâine prăjită de pe tavă, îmi spuse că Ian fusese alături de ea mare parte din după-amiază. — O, sper să nu te deranjeze, dragule, dar plângea. L-am trimis pe John sus să-l aducă. Îl auzeam de aici, de jos și nu mai suportam, mi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769

bordeluri de lux? Dar sînt saloane, cercuri, apartamente de împrumut pentru "servicii ecologice de calitate" (cum cerea un ziar să se numească prostituția). Face cu soțul ei un cuplu foarte emancipat. Cînd el devine apatic, abulic, blazat, își primește pe tava de cafea cîte o studentă nurlie. Un vîrf de cuțit de mirodenii în cold dog soup. În supa fadă a vechii căsnicii. Soțul mizantrop le acceptă fără chef mare, dar le acceptă. I-i lene să și le caute. E

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
Lui Genosse, Politica îi era ibovnică. Șeful peste Tineret TV se însurase pe viață cu ea. I-a acceptat și favorurile, și capriciile. Și mierea, și fierea. Indicațiile le transmitea folosind repede-repede butoanele: apasă-cere-comandă, apasă-cere-comandă. Ei, Politicii, îi aducea fricos tava și gunoiul. Prin '88, cred, am citit într-un ziar că fostul prim secretar de Craiova a fost demis și exclus din partid, în urma unui accident de vînătoare. S-a sinucis. Și nu pentru că omorîse, din greșeală, pe cineva. Nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]