705 matches
-
perioadei, jurnalismul narativ putea da dovadă de umor. O foaie de știri regalistă din timpul războiului civil raporta următoarea confruntare dintre soldații partizani ai parlamentului și o vânzătoare ambulantă care vindea aceeași foaie: "O luptă încinsă a avut loc la Taverna Salutation din Holburne unde niște viermi republicani, numiți soldați, au reținut o amazoană bărbătoasă numită dna. Strosse sub suspiciunea de a fi loialistă și de a comercializa Man in the Moon; dar ea, aruncând în ochii lor cu piper pisat
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
încarcerat. Ward se implică mai mult în acel apel la bun-simț asociat cu jurnalismul literar narativ în reportajul său despre înmormântarea poetului John Dryden în 1700. Trăsurile celor "de seamă" blochează aleea Chancery în fața unor case de toleranță și a tavernei King's Head, unde Ward obișnuia să bea (și, au sugerat unii, să-și scrie reportajele): Un corector nerușinat al lui Jades Flesh și-a trecut bățul pe lângă pielea din spate a unei trăsuri ce se afla în față și
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
scopul meu" (Bickerstaff, 1). De aceea, schițele sale ilustrează de obicei o morală. De exemplu, în primul număr apare o schiță despre un tânăr care suferă de dragoste la prima vedere: "se spăla pe dinți la o fereastră dintr-o tavernă din Pall Mall, când a trecut o trăsură frumoasă cu o tânără domnișoară care și-a ridicat privirea spre el. Trăsura a plecat, iar el și-a dat jos tichia de noapte în loc să-și frece gingiile și a stat la
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
de jurnalism literar ce recuză influența paradigmei obiectiviste asupra subiectivității jurnalistului. Într-un oraș din Vestul Sălbatic, un doctor ce înțelegea suferința victimelor Marii Crize și un editor de ziar ce nu o înțelegea îl duc pe Anderson într-o tavernă ce servea drept loc de întâlnire pentru șomeri și soțiile lor. Anderson o compară cu "cârciumele de demult pe care le știam în copilărie", caracterizând-o drept un loc în care "nu se bea mult", probabil deoarece puțini își permiteau
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
așa cum Iisus își ducea crucea („Vom porni în Gara de Nord tremurând,/ Strecurându-ne, urmăriți, pe lângă porți./ Alături de hamali vom duce bagaje...”; „Sunt hamal în portul Constanța./ Car saci de ciment,/ Duc lăzi cu geamuri/ Și mănânc ce găsesc”), „caută pâinea în taverne, în șanțuri,/ Ca un lup rătăcit”, „vântură străzile orașelor” și își „aruncă [...] anii tineri în azilurile de noapte”, dar, sub regimul nocturn, devine „geniu”. Noaptea îl restituie patriei lui eterne, incoruptibile, lumii visului: „Țara mea e în vis așezată”. În
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289917_a_291246]
-
un ban./ O-la-la”. Câteodată e fantast în genul lui E. A. Poe, exemplul cel mai ilustrativ, poate, fiind imaginea proliferării infinite a lunilor. În permanență e depravat, „sărman” și „blestemat”, ca Paul Verlaine. Iată-l, „trestie sfâșiată de vânt”, într-o tavernă, ce „miroase-a pământ,/ A cer și a fete frumoase”, bând fără contenire, noapte și zi: „Ne-am frânt oasele nedormind și beți/ Am mângâiat, cu pletele desfrânatelor, cupele;/ Vom bea până mâine și mâine”. Marele său prototip este însă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289917_a_291246]
-
sine jignea. Am spus despre scara din magazin că, fiind spiralată, seamănă cu un fel de cochilie. Ei au presupus că acest cuvânt, cochilie, e un termen depreciativ. Și, în afară de asta, cum îmi permit eu să compar magazinul cu o tavernă ordinară? Păi, ce, așa e magazinul lor? O chițimie? Au fost extrem de surprinși că am reușit să le redau cu exactitate limbajul, reproducând unele expresii mai pitorești. Au tras concluzia că i-am înregistrat, am folosit tehnici de urmărire sofisticate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
prin finețea frunzelor și parfum, din aceste puncte de vedere excelând zona "Vuelta Abajo". După "descoperirea" tutunului, autoritățile spaniole și-au dat seama de posibilele sale valori comerciale. Dacă la 14 mai 1537 se menționează că sclavele care lucrau în tavernele din Havana vor fi prinse vânzând tutun, vor fi pedepsite cu 50 de lovituri de bici și stăpânii lor la o amendă de 2 pesoși, la 20 octombrie 1614, regele Filip al III-lea autorizează cultivarea tutunului, dar interzice comerțul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
care vi-nurile prețioase spaniole se transformau până la destinație în... oțet, datorită căldurii și umezelii. Dacă se reține că la 1797 Havana avea 50.000 de locuitori și la 1841, 180.000, că la 1592 deja existau la Havana 80 de taverne, că timp de mai bine de 3 secole zona a fost bântuită de mii și mii de pirați și corsari însetați și că în secolul al XIX-lea prin portul Havana treceau anual 3.000 de nave, cu marinari la fel de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
să doarmă după-amiaza, nu știu să joace decât "popa prostu"; să te ferească Dumnezeu de varianta copilului genialoid care, șahist avansat, te privește disprețuitor prin lentilele supradimensionate și îți trezește pofta de a te așeza la o masă, într-o tavernă. (Ceea ce se și poate produce, ca o compensare firească.) A doua zi, dacă plouă, vacanța este tot atât de plăcută ca o zi de consemnare, în armată, la dormitor. De a treia zi, simptomele dilatării timpului, care pare a fi devenit o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
prăjitură. "Îți place, mi-a spus, îți plăceau de mic." L-am înghițit, cu lacrimi, cu tot, nu știți cât de tragic poate fi vulgarul nostru produs țigănesc... Corabie albă pe mare trecea Era, pe vremuri, la 2 Mai, o tavernă, chiar pe malul mării, un local sordid, cu câteva mese înghesuite în interior și alte câteva mese, destul de murdare, pe o terasă cu vedere la șoseaua care ducea la granița cu Bulgaria. Localul părea că este plasat în alt spațiu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
un astfel de delirant. ÎI întrerupeam doar din când în când... Așa am aflat că, în anul în care l-am cunoscut, era un modest laborant zootehnician, lucrând la un laborator de lângă Constanța. Că din când în când venea la taverna unde m-a întâlnit, "din pur interes pentru oameni". Nu mai avea pe nimeni. Nemurirea înseamnă singurătate. "Mai mult decât absurditate, nemurirea înseamnă solitudine", repeta dânsul. "De asta am simțit nevoia să vă cunosc, mi-a spus, sperând că mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
nume, cu litere aurii, grațioase: Casanova. * A doua zi, când am plecat, se simțea toamna. Vacanța devenea trecut. În anii care au urmat au intervenit alte întâmplări; povestea lui extraordinară mi se părea un basm. Abia de curând am căutat Taverna. Erau alte personaje, ceasul însă era fixat la ora potrivită, calendarul la anul 2006. Casanova nu mai era acolo. * Ba, totuși, era; l-am găsit în biserica satului, unde nu știu ce instinct m-a îndrumat. Nemuritorul murise, era pus în coșciug
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
de nebun!); iar în al doilea - combinații pitorești de nedescris între marinari finlandezi (vârsta 15- 50 de ani) și cocote băștinașe, îndeaproape supervizate de peștii respectivi. În sfârșit, am ajuns să văd și eu cu propriii mei ochi scene de tavernă autentice, cum numai în filme am văzut. În toate cele trei săptămâni, citit aproape nimic - câteva cânturi din Eneida - și foarte puțin scris - tabloul al III-lea din Regele, și acela cu chiu, cu vai... Sper însă că a ieșit
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
oase, o subliniere clară a părților beligerante. Să nu uităm, un motiv important al intrării în piraterie era nemulțumirea față de legalitatea emisă de stat! Multe dintre personaje și locuri sunt reconstrucții imaginare după modele reale sau preexistente. Admiral Benbow, numele tavernei aflate în proprietatea mamei lui Jim Hawkins, era numele unui amiral englez din Războiul Succesiunii Spaniole. Israel Hands fusese un membru al echipajului de pe vasul lui Blackbeard și apare ca iertat în Istoria lui Johnson. Hispaniola se numea o insulă
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
presupus, în mare parte, existența sub semnul flamurilor ilegale, la catarg, cu prețul unei vieți scurte și violente, cu rare momente de fericire, în spațiul strâmt de la bordul vreunei goelete, pe nisipul fin al vreunei plaje izolate sau în vreo tavernă mizeră din port. Dacă nu au sfârșit de glonț, de sabie, de tun, de boală sau înecați, marinarii ilegali ai secolelor al XVII-lea-al XIX-lea, în Occident, corsari, contrabandiști de apă și pirați au agonizat în ștreang, sub
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
și scriitori (Dan Botta, Ion Barbu, Dinu Noica, Barbu Brezianu, Ion Negoițescu) care mă inițiau în farmecul orașului, mă făceau să descopăr marea poezie dintre cele două războaie și vechile balade românești pe care ne duceam să le ascultăm în taverne unde recitau povestitori și cântăreți minunați. Când te gândești că, în timp ce Andrei Jdanov și acoliții săi moscoviți preparau ukazurile care urmau să pună capăt în mod brutal libertăților culturale, inaugurând proletcultul, realismul socialist și reformele fundamentale din 1948, eu descopeream
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
panorama cartierelor din apropiere cu case cărămizii și mușcate atârnând pe la ferestre. Am făcut cumpărături pentru masă și apoi ne-am întâlnit cu un doctor stomatolog chilian care a studiat în România. Am băut cu el o bere la o tavernă și la 23.30 am intrat în casă. Azi, aceeași ploaie. M-am îmbrăcat frumos și... acum pornim spre PRADO. Am emoții. Festivalul performanței actoricești Marți 24 mai 1994 - Bacău Iată! A trecut un an de când eram deja de o
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
lui Poseidon - apusul soarelui. Vineri 21 iulie 1995 Plimbare prin Plaka; seara ieșim cu J., M. și D. Tot spre Plaka. Este închis. Bem bere la o grădină, apoi la ora 1 noaptea mâncăm suflaki și bem ouzo într-o tavernă. Pitoresc. Sâmbătă 22 iulie 1995 Vizităm muzeul armelor. Dormin aproape toată ziua iar seara ne culcăm devreme. Liviu are nevralgie și insolație. Duminică 23 iulie 1995 Vizităm muzeul bizantin și complexul de pe Acropole. La ora 17.00 suntem pe vaporul
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
dintre cuceritori. Exact invers decât în Egipt, unde populația locului a fost asimilată cuceritorului otoman. Unde pot fi găsite răspunsurile și ce întrebări mai ales ne putem pune cu toate acestea? Căci Hania - Veneția Cretei, cu piața inundată de cafenele, taverne, cu străzile înguste, cu tot ce-au lăsat în urmă venețienii, a fost ocupată, paradoxal, nu de cuceritori, ci de cei cuceriți cu spiritul caracteristic acestui popor, vesel iubăreț și muncitor. După ce-am dormit câteva ore, am ieșit seara
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
popor, vesel iubăreț și muncitor. După ce-am dormit câteva ore, am ieșit seara la plimbare, din nou urmărind splendidul apus de soare și continându-ne plimbarea pe străduțe, ulicioare, la întâmplare, descoperind imagni și trăind senzații de neuitat. Balcoane, flori, taverne, muzică grecească, castele ruinate transformate în elegante restaurante, băbuțe ascunse sub câte un portal, descoperite în ultima clipă... și câte și mai câte... Ne-am prelungit plimbarea până către miezul nopții, pătrunși fiind de feeria oferită sufletelor noastre de imaginea
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
cu întreaga viață de noapte a Greciei, adunată într-un port vechi dintr-o insulă veche în mijlocul unei vechi mări. Am adormit în acordurile unui buzuki și ale unei chitări, căci, atât de romantic, sub balconul camerei noastre era o tavernă populară. Am adormit greu și din cauza impresiilor acumulate dar și a oboselii. A doua zi am plecat dis de dimineață spre Rethimnos cu gândul de repeta experiența. Fie că am avut o zi grea, fie că într-adevăr nu se
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
ne aflăm mi se oare ideal pentru noi. Un camping curat pitoresc și liniștit. Totul este parcelat, astfel încât oriunde te-ai așeza ai sentimentul că te afli într-o curte de la țară. Campingul este așezat într-o livadă de măslini. Taverna este amenajată astfel încât poți sta, chiar dacă nu consumi nimic. În mijloc sunt mesele pentru cei care comandă, iar două laturi separate de niște arce albe și neregulate, îmbogățite cu verdeață, au mese pentru cei care doresc să se gospodărească singuri
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
cu obiecțiile mele. Mai mult, mi-a spus că el însuși nu era mulțumit exact de acele lucruri pe care le criticasem și eu. Apoi am fost împreună la un restaurant (celebrul Nr. 8, zis și La Le Pen, o tavernă pitorească din Piața Aristotel, cu patio și pisici). Iar apoi cred că în alt an, totuși am fost de față, tot la Salonic, când și-a prezentat proiectul California Dreaming pentru un fond de dezvoltare balcanic. în mai anul acesta
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
minte pentru toată viața. Duminica după-amiaza, tatăl Luigi îl ducea cu el la cârciumă, în localitatea Quattro Stagioni. Cumva în glumă și oarecum, poate, din cauza efectului țigărilor și a alcoolului, își lua fiul de subsuori și îl urca pe masa tavernei: «Curaj, Giovannino, fă o predică acestor ticăloși bețivi!», îi spunea. Micuțul repeta din memorie predica duminicală a parohului, provocând un râset lesne de înțeles în rândurile acelei mulțimi îmbătate de vin. Nu aveau de gând să-l umilească și nici
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]