818 matches
-
sau de perspectivă ale societății; • reexaminarea filosofiei și a finalităților educației naționale, precum și a funcțiilor instituției de învățământ pentru a-i defini cu claritate: misiunea și ofertele educative ale acesteia; • realizarea „portretului-robot” al absolventului sau modelul „produsului”. Cu ajutorul instrumentelor psihopedagogiei (taxonomii de obiective pedagogice, teorii ale dezvoltării personalității, teorii ale învățării etc.) se va realiza transcrierea competențelor pe care le va câștiga beneficiarul pregătirii și a performanțelor de care va fi capabil în plan cognitiv, acțional-profesional și atitudinal-civic; • inventarierea elementelor necesare
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
recrutării cadrelor Securității, fără Însă ca această temă să reprezinte o prioritate a cărților autorului. Dintr-o perspectivă a sociologiei politice, un articol al subsemnatei Raluca Grosescu, publicat În 2006, se axează pe funcționarea sistemului de nomenclatură, propunând și o taxonomie a acestuia. Cartea lui Mihai Dinu Gheorghiu - Intelectualii În câmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale - este diferită de cele trei lucrări menționate mai sus, atât prin caracterul de teoretizare a rezultatelor cercetării, cât și prin abordarea temei din perspectiva sociologiei
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
periculoase din punct de vedere social, În scopul reeducării lor pentru a deveni elemente folositoare societății” (art. 1.). În regimul comunist, periculos din punct de vedere social era sinonim inclusiv cu periculos din punct de vedere politic (fictiv sau real). Taxonomia penitenciarelor consfințită prin Hotărârea din 1951 era următoarea: penitenciare regionale pentru deținuții aflați În urmărire penală, În care aceștia rămâneau până la pronunțarea sentinței de achitare sau condamnare (arestații preventiv), penitenciare de transferare În scopul regrupării deținuților, urmând ca aici deținuții
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
privat Cazul 8 Înainte de 1989: conducător al Uniunii Tineretului Socialist După 1989: directorului unui holding japonez Cazul 9 Înainte de 1989: ministru adjunct al Cultelor După 1989: Întreprinzător privat Raluca Grosescu Traiectorii de conversie politică a nomenclaturii din România. Spre o taxonomie a partidelor create de fostele elite comuniste Studiul de față Își propune să evalueze programele partidelor create după 1989 de către fostele elite comuniste și să analizeze raportarea lor la câteva teme care au structurat dezbaterea politică a tranziției românești. Considerăm
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
partid al apărării valorilor etnice, UDMR și-a canalizat revendicările pe acest tip de problematică. Identitatea anticomunistă asumată oficial În 1992 și deschiderea sa către liberalizarea economică rapidă au situat partidul În câmpul partidelor „anticomuniste”. 3. În loc de concluzii: spre o taxonomie a partidelor fondate de către foste elite comuniste După cum am putut observa, traiectoriile de conversie politică a fostei nomenclaturi din România au fost dintre cele mai diverse. De la stânga radicală, la social-democrație, la ultranaționalism și la liberalism, fostele elite comuniste au
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
literare? De unde plecăm și unde vrem să ajungem cu aceste distincții? Răspunsul nu e simplu și nici ușor de dat. Orice demers teoretic pe această temă se va izbi de o mulțime de dificultăți: vicii conceptuale, inconsecvențe și imprecizii terminologice, taxonomii arbitrare etc. Fără a intra în complicate dispute teoretice, trebuie mai întâi să ne precizăm termenii de bază ai discuției și să ne punem câteva întrebări, acceptând premisa că jurnalismul este un alt tip de literatură. În acest caz, despre
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
trebui să fie niște campioni ai discursului. Discursul dă mărturie felului în care se organizează circulația cuvintelor într-o comunitate socială, producând sens. Astfel, putem conchide că informația este o problemă de discurs. (P. Chraudeau, 1997, p. 30) 3.1. Taxonomia discursului În viziunea lui Jean-Michel Adam (1999), discursul este... un eveniment, pentru că e produs de un anume subiect, într-un loc anume și un moment anume, adresându-se unui destinatar precis. Același autor identifică 8 tipuri de discurs. Pe cele
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
cititorului ceea ce deja a uitat (prima frază). A murit un prinț. A murit Aristide Demetriad” [...].Din păcate, umbra moare odată cu omul. (Teodorescu-Braniște, 1989, p. 287) Credem că nu putem lua în discuție finalul ca un element textual în sine. Simpla taxonomie propusă, spre exemplu, de D. Husson și O. Robert (1991, pp. 84-85) este statică și mai puțin utilă: 1. paragraf sinteză; 2. final umoristic; 3. circular; 4. interpelare; 5. deschis; 6. paradox. 4.3. Structura textului de presă Diversitatea genurilor
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
depeșele de agenție. Constă în a prezenta elementele de informație în ordinea descrescătoare a importanței lor, în așa fel încât ultimul paragraf - prin eliminare sau înlocuire - să nu afecteze esența știrii. Ceva mai clară și mai abordabilă ni se pare taxonomia propusă de Didier Husson și Olivier Robert (1991, pp. 79-83). Fără să ne ofere exemple și alte precizări, cei doi teoreticieni francezi disting două mari tipuri de plan: factual (cronologic, cronologie inversă, retrospectiv) și de comentariu (dialectic și demonstrativ). Alegerea
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
genurile de activitate socială, îndeosebi în sfera educațională. Aceste principii surprind și sintetizează realitatea complexă a antrenamentului sportiv, din punct de vedere al procesului pedagogic prin care se prepară performanța sportivă. Principiile antrenamentului sportiv pot fi formulate după o anumită taxonomie a criteriilor, care să pornească de la aspectele cele mai generale ale activității sportive și de la obiectivele ei, pentru a continua cu conținutul, metodele și strategiile adecvate. Așadar, această taxonomie propusă cuprinde patru categorii de principii: a. principii privind orientarea pregătirii
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
performanța sportivă. Principiile antrenamentului sportiv pot fi formulate după o anumită taxonomie a criteriilor, care să pornească de la aspectele cele mai generale ale activității sportive și de la obiectivele ei, pentru a continua cu conținutul, metodele și strategiile adecvate. Așadar, această taxonomie propusă cuprinde patru categorii de principii: a. principii privind orientarea pregătirii și dezvoltării multilaterale a personalității și integrarea socioprofesională a sportivului, eficiența maximă și economicitatea, ca și complementaritatea teoriei cu practica; b. principii privind obiectivele: maximalizarea capacității de performanță, dezvoltarea
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
apropii și reuși să schițeze un zâmbet. ― Ți-ai dat silința, spuse ea, Înmânându-mi un prosop. Peste tot există ierarhii, dar mai ales În vestiare. Senzația de mlaștină și nuditatea aduc Înapoi condițiile originare. Îngăduiți-mi să realizez o taxonomie rapidă a vestiarului nostru. În imediata apropiere a dușurilor erau Brățările cu Talismane. Trecând pe acolo, priveam pe coridorul plin de abur și le vedeam făcându-și mișcările lor serioase, de femei. O Brățară cu Talismane se apleca În față
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
mai groasă decât majoritatea, și roșie În Întregime, În locul tulpinii de culoarea cărnii. O cercetă din toate unghiurile. —Cum adică o specie nouă? Întrebă Heidi. Vrei să spui că e mutant? — Asta nu se știe Încă, cel puțin nu În taxonomie, În care oamenii țin evidența acestor lucruri. Desigur, cei de aici s-ar putea să Îi fi dat un nume. Poate chiar Marele Roșu. Uau, e incredibil... O surprinse pe Heidi privindu-l curioasă. Îi zâmbi. Dar dacă este o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
cum a descris-o Moff, În mod ciudat pentru audiența generală, chiar Înainte ca imaginea șocantă să apară pentru o clipă pe ecran. Un botanist de la Academia de Științe din California confirmase deja că planta nu se găsea În nici o taxonomie și a scris Împreună cu Moff o lucrare trimisă unei respectabile reviste de specialitate pentru recenzie. După publicarea lucrării, Moff a declarat că planta va fi cunoscută oficial drept Balanophora moffetorum, numită după el și Heidi, care urmau să se căsătorească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
integrarea într-o singură schemă a cercetărilor subscrise psihologiei organizaționale, sociologiei industriale și managementului organizației. 1.5. Clasificarea teoriilor despre motivație Controversele privind conceptul de motivație, concurența și limitele teoriilor se reflectă și în încercările de sistematizare, clasificare, i.e. în taxonomia teoriilor motivației. Două aspecte necesită clarificări: care este criteriul pe baza căruia o teorie este considerată o teorie despre motivație și care este criteriul de clasificare pentru teoriile motivației. Deci și Ryan propun un criteriu pentru delimitarea teoriilor psihologice despre
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
Vroom), teoria condiționării operante (Skinner) și teoria echității (Adams). Kanfer (1990, după Hollyforde și Whiddett, 2002) propune o clasificare a teoriilor în trei grupe: teorii de tipul nevoie-motiv-valoare, teoriile alegerii cognitive și teorii autoregulatorii-metacognitive. Barbuto (2001, p. 713) propune o "taxonomie integrată a motivației în muncă" ce cuprinde cinci surse ale motivației: 1. procesele intrinseci derivate din plăcerea îndeplinirii sarcinii; 2. sursă de tip instrumental derivată din așteptarea recompenselor tangibile; 3. conceptul de sine extern derivat din dorința de îmbunătățire a
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
pe grup pot fi considerate dezvoltări ale profilului persoanelor cu nevoia dominantă de afiliere. Teoria lui McClelland a fundamentat un număr mare de studii atât în domeniul psihologiei organizaționale, cât și în domeniul psihiatriei. O serie de modele teoretice si taxonomii au pornit de la clasificarea lui McClelland. Pe lângă aportul la dezvoltarea cercetării privind nevoia de realizare, concept central în psihologia organizațională, McClelland are meritul conducerii unor studii de pionerat, care integrează nivelul micro-organizațional cu cel macrosocial. 3.4. Teoria motivație igienă
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
a experților, în timp ce deschiderea către noi experiențe se asociază cu performanța trainerilor. Conștiinciozitatea este considerată cel mai bun predictor al priceperii în realizarea sarcinilor. Alți autori (Kanfer și Ackerman, 2000; Hogan 2004) consideră că modelul celor cinci factori furnizează o taxonomie nesatisfăcătoare a trăsăturilor motivaționale, la care se adaugă incertitudinea privind aplicabilitatea modelului în țările mai puțin dezvoltate economic. Kanfer și Ackerman (2000) propun o teorie a dezvoltării care distinge între influența pe termen lung asupra performanței (determinată de trăsăturile motivaționale
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
educației fizice și sportului. Obiectivele de rangul 3 sînt specifice fiecărei lecții sau altei forme organizate de practicare a exercițiilor fizice. În Teoria educației fizice și sportului, coordonator A. Dragnea, este prezentată o clasificare a obiectivelor ca sinteză a principalelor taxonomii din literatura de specialitate a domeniului. 1. După gradul de generalitate (A.Dragnea, 2000): a) Obiectivele generale au în vedere esența educației fizice și sportului (dezvoltare fizică armonioasă, educarea calităților motrice de bază, a deprinderilor și priceperilor motrice, formarea capacității
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
ceea ce în limbaj curent este recunoscut ca "acte antisociale", "devianță", "infracționalitate", "criminalitate". Diferențierea dintre variatele pattern-uri comportamentale deviante ține seama mai ales de indicii teoretici, întrucât în realitatea cotidiană sunt implicați numeroși factori adiacenți care diversifică și mai mult taxonomiile. Pornind de la aceste observații, Voinea M. (1999, p. 10) face o diferențiere între comportamentele deviante în funcție de gradul lor de implicare la nivel social. Astfel considerăm, pe de o parte, categoria comportamentelor antisociale de natură instituțională și formală, care include toate
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
M, 2002, p. 233) care se abate de la poziția standard și încalcă normele recunoscute ca definitorii pentru o anumită societate, incluzând "asimetrii" comportamentale de la sistemul normativ-legislativ. Pornind de la criterile de definire a devianței, putem să elaborăm o formă, o uzuală taxonomie a comportamentelor și conduitelor deviante: a) Natura devianței: * Devianța pozitivă care are o finalitate optimă și utilă pentru societate: nonconformismul, abaterea de la ceea ce-i comun poate avea ca rezultat creativitatea, inventivitatea. * Devianța negativă care este îndreptată împotriva unui grup social
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
și realizării unui act delincvent (analiza beneficiului și a sancțiunii posibile). 2.3. Tipologii psihologice ale infractorilor După cum reiese din "teoriile comportamentului deviant" analizate mai sus, precum și a factorilor prezentați, este lesne de înțeles că demersul de elaborare a unei taxonomii a delincvenței trebuie să țină seama de trăsăturile specifice infractorului. Tipologiile psihologice efectuate de specialiști în caracterizarea infractorilor au fost diferite în funcție de criteriul utilizat, cum este corelația între structurile bioconstituționale și caracteristicile psihocomportamentale. O laborioasă tipologizare a infractorilor a fost
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
comite acte infracționale. În cazul subiectului delincvent trăsături amintite sunt mult mai frecvente și mult mai uzuale. Elementul modal al diferențierii este cel al trecerii sau nu la actul infracțional. De la aceste caracteristici ale personalității infractorului se poate elabora o taxonomie a tipurilor de infractori, acest fapt putând fi realizat din perspectiva diferitelor discipline (Voinea, 1999, pp. 50-53). Sub aspect juridic, indicii cei mai frecvenți de clasificare sunt cei referitori la vârsta infractorului: minori și majori, reiterarea actelor delincvențiale: recidivist vs
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
voința" (art. 197, Cod Penal), raportul sexual cu o minoră, incestul produc indignare.Aceste fapte sunt săvârșite de persoane lipsite de simț moral și grija față de victimă, de către persoane brutale. În ceea ce privesc infracțiunile cu caracter sexual, există o largă taxonomie: cei care au contact sexual cu minori; cei care săvârșesc fapta față de persoane aflate în imposibilitatea de a se apăra (inconștiență cauzată ce motive medicale, sau induse: băuturi alcoolice, substanțe psihotrope, hipnoza etc); cei care comit fapta față de rudele apropiate
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
fost reținut pentru un timp într-un spațiu punitiv (la penitenciar). În cazul recidivului nu putem susține tendințele native spre acte antisociale ci, mai degrabă, este vorba de o serie de deprinderi dobândite, energii canalizate spre o direcție criminală. Conform taxonomiei legal-juridice avem două tipuri de recidiviști: ♪ recidivisti postcondamnatorii cei care după ce au săvârșit pentru prima dată o infracțiune ajung să comită alte fapte infracționale; ♪ recidivisti post executorii după ce au executat pedepse pentru prime infracțiuni, comit din nou alte infracțiuni. 9
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]