500 matches
-
pe tot parcursul vieții sale, până pe 14 septembrie 1715, la vârsta de 66 de ani, când încetează din viață. Se remarcă de-a lungul vieții prin exploatarea și valorificarea a 39 de acri de vie (peste 19 ha); construiește trei teascuri lungi de 15 m din trunchiuri uriașe de stejar, clădește beciuri săpate în piatră de calcar și dovedește o grijă deosebită în tratarea recoltelor și a soiurilor de vin. Văzut ca un Leonardo da Vinci al vinului, benedictinului orb din
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
și trâmbițe a serbării este o ocazie pentru ceremonii bahice foarte pitorești, ce cuprind în special defilări ale confreriilor și ale asociațiilor de profil. După vânzarea celor mai buni ciorchini de struguri în coșulețe mici, recolta rămasă este trasă la teasc și apoi vândută prin intermediul unor licitații publice la primăria arondismentului XVIII, profitul intrînd în conturile comitetului de binefacere al arondismentului. Din parcela Clos Montmartre iese un banal vin rosé, aspru și acrișor. Această așa-zisă zeamă de aguridă a inspirat
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
lemn de paltin sau de plop, polonicul, iar în tindă drugul cu care se asigura ușa închisă și toiagul din lemn de carpen sau de corn. Pentru cei mai înstăriți, dacă aveau beci(zemnic) în el erau butoaiele pentru vin, teascul cu șurub din lemn tare, iar afară haragii pentru vie și leasa pentru uscat prunele. Multă vreme s-a întrebuințat plugul de lemn, grapa formată din crăci de mărăcini, grebla, furci de adunat paiele, țăpoiul. în stupine se foloseau știubeiele
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
nu erau mai îngrozitoare decât mijloacele ce se întrebuințează pentru a extorca acestor nenorociți cel de pe urmă vițel, cel de pe urmă miel, cea de pe urmă găină. Oameni foarte demni de credință mă încredințează că sunt puși la tortură în același teasc, piciorul bărbatului lângă piciorul femeii, până când mărturisesc și predau tot ce au. Nu mai este în țară nici grâu, nici orz. De opt zile nu mai este în piața Bucureștilor nici carne, nici pâine, nici lemne, nici verdețuri. Țăranii români
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
vie; am vrut ca cei din cartier să știe unde este dealul pe câmpia nesfârșită. Noi avem o vie chiar pe culme, moștenire de la bunici, să știe toată lumea!... Toamna, târziu, când încă e cald afară, eu beau must dulce de la teasc. Iau o cană mare și o așez sub jetul rubiniu ce curge neîntrerupt într-un vas încăpător de aramă. Tata varsă vasul umplut printr-o pâlnie uriașă în butoi. Avem butoaie multe, mari, pline cu must. Iarna, oamenii din cartier
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
după importanță, fie unei parohii, fie unei părți a parohiei, fie unui grup de parohii, este un ansamblu de pămînturi pe care se exercită drepturile *seniorului: corvezi și redevențe ca recunoaștere a dreptului său de *proprietate eminentă, monopoluri diverse (moară, teasc, cuptor, vînat), dreptul de exercitare a justiției. Orașele se bucură, în ceea ce le privește, de o oarecare autonomie. Partea principală a orașului, dominată de cei mai bogați, girează interesele cetății; ea veghează liniștea prin întreținerea zidurilor de apărare și printr-
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
ndrepteaz? nimic �n capetele unei genera?iuni�, de aceea Titu Maiorescu cerea examinarea critic? a contextului sociouman existent, nu a unuia mistificat; Eminescu ar?ta c? nu-i normal că �ntr-o ?ar? �p?m�ntul ?i muncă ??ranului s? pl?teasc? p�n? la urma urmelor toate d?rile, oricum s-ar percepe ele ?i oricum s-ar numi�, �n timp ce �p?tură superpus?�, mercantil?, s? fie pus? doar pe c�?tig f?r? a adera la realitatea profund? a
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
a fost împărțită între cei patru feciori și o fată mătușa Irina, care m-a botezat pe mine femeie înaltă, frumoasă și foarte energică. Bunicul Vasile a fost și un bun meșter de instrumente pentru gospodăria podgoriilor: ciubere, butoaie, dejuri, teascuri și altele. În timpul iernii, acest fecior de răzeși a înzestrat lucrând multe vii și cu acele frumoase "cioveie" ieșite din mâinile lui harnice. Eu le-am cunoscut la noi și mi-am petrecut copilăria cu ele. Ca și tata, bunicul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
must. Toamna în vremea culesului, la via noastră de lângă Valea Rece. O zi frumoasă cu lumină domoală, cu un cer pe care se întindeau fuioare lungi și transparente de nori alburii. Culesul se apropia de sfârșit. În fața cramei, erau așezate teascul, căzile cu struguri și mai la o parte dejul și călcătorul în care un om surd călca. Din dejul în care se scurgea, mustul era dus cu cofele în butoaiele din cramă. La treaba asta lucrau mama, mătușa Irina și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
Cartea, eroul nostru modest, cu un trecut atât de frământat, privește cu încredere în viitor. De-a lungul veacurilor, cartea a fost cioplită în piatră, în lut și în lemn, scrisă cu mâna pe papirus și pe pergament, strânsă în teascurile primitive ale meșterilor medievali și în presele rapide ale tipografiilor moderne. Uneori a căzut pradă jafurilor care au însoțit războaiele, alteori a fost arsă pe ruguri, iar o vreme a trăit ferecată în lacăte și legată în lanțuri. Tiranii au
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
față de tatăl său Român și, răsturnând totul, dă o lecție magistrală avangardismului francez compunând câteva construcții dramatice cu sunet genial, Le roi se meurt sau Les chaises. Petru Dumitriu, un spirit „blestemat”, damnat, un uriaș talent, prins Între valțurile, Între teascurile istoriei și propria-i ambiție, se realizează, nereușind nimic: nu-i „reușește” nici perioada românească și, după cum o spune el Însuși, nici exilul. Ce aștepta el de la exil? Nu cumva ceea ce el Însuși nu putuse să facă În țară - de
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
din sejurul californian: "Ouă niște murături/ De le zice scriituri:/ Drept care I.C. Drăgan/ Îi mai varsă câte-un ban". Glumea, firește, așa că tot eu trebuie să mă înham la travaliul răspunsului explicativ, măcar că majoritatea opurilor mele vor fi ieșit de sub teasc în colecții siglate "Eseu", "Eseuri de ieri și de azi", "Totem", "Texte de frontieră". E adevărat însă că, în "Eseuri de ieri și de azi", la Institutul European, Sorin Pârvu, colegul și sicofantul meu personal, tipărea, între altele, un roman
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
întotdeauna satul, ca să prezinte cititorilor de pretutindeni, cât mai multe aspecte ale vieții oamenilor dela Cârțișoara. Pregătirea lucrării pe care purcedeți a o răsfoi, iubiți cititori, nu a început de ieri de azi. Gândul că o vom aduce cândva sub teasc de tipar, a început a se înfiripa poate cu multe decenii în urmă, atunci când ne-am descebăluit că am avut norocul să trăim pe mirifice meleaguri, că ne-am trezit la viață pe coclauri de vis de care nu prea
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
cai, 500 oi, 107 capre, 257 porci, și 26 stupi . După cum se vede nu a fost luat în discuție numărul de păsări de curte. Dar cu averile familiei nobiliare încă n-am tereminat pentru că în urbariu mai sunt amintite: - un teasc de ulei cu o roată care cu ajutorul apei puneau în mișcare niște bătătoare de lemn, esență tare cu care fărâmițau sămânța de in. Tocătura se prăjea pe un cuptor, ca mai apoi să se introducă în teascul propriu zis pentru
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
sunt amintite: - un teasc de ulei cu o roată care cu ajutorul apei puneau în mișcare niște bătătoare de lemn, esență tare cu care fărâmițau sămânța de in. Tocătura se prăjea pe un cuptor, ca mai apoi să se introducă în teascul propriu zis pentru a se stoarce. - o moară de hărtie (care a ars la 1864) așezată la confluența râului Bâlea cu Laita. - în preajma morii de hârtie avea trei livezi cu pomi fructiferi, două în folosința curții și una în folosința
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
kg, porumb. Am mai adus vorba că în sat au existat în trecut în cadrul celorlalte meșteșuguri și piua pentru hainele de lână sau pentru straie. Arătăm în continuare că în cele două sate au funcționat și piue, «pisăluge», în fapt teascuri pentru sămânța de dovleac, (bostani, lubenițe), din care se obținea ulei comestibil, foarte apreciat înlocuitor al grăsimii animale, respectiv al unturii și al slăninei de porc. Materia primă pentru procesul de producție al uleiului vegetal era după cum am zis sămânța
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
un foc bun. În timpul prăjitului se amesteca cu grijă stropindu-se după necesități câte puțină apă. Când atingeau un grad convenabil de vâscozitate și de rumeneală se așezau în niște traiste confecționate din țesătură de lână care erau introduse în teascul propriu zis. Aci doi oameni zdraveni operau asupra unor ciocane de lemn «berbeci», cu care băteau susținut în niște pene de lemn ce presau traista până ce storceau uleiul conținut în sămânța astfel pregătită. Uleiul de dovleac avea o culoare maro-roșcată
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
către ziuă, când pentru că îi dobora somnul se duceau la culcare. Datorită apariției fabricilor de ulei de floarea soarelui și ca urmare a unei productivități foarte scăzute, pisălugile sâmburilor de bostan au dispărut cam prin anul 1938. Au funcționat asemenea teascuri de ulei în Streza, și au rămas în memoria colectivă cam următoarele: - pisălugul lui Ilie Folea așezat pe iaz din sus de Constantin Folea. - pisălugul lui Ion Matei Oana (casa notarului Oana) în luncă, între sate pe care le-a
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
grâu, secară). Astfel, În secolul al XVIII-lea și la Începutul celui următor, s-a impus rachiul din cereale (horilcă, vutcă, secărică), În dauna rachiului făcut din prune (țuică, șliboviță) și a celui obținut prin fermentarea strugurilor storși, rămași În teasc (tescovină, rachiu de drojdie) etc. La Început, evreii au comercializat rachiul de cereale pe care-l aduceau din Polonia sau din Ucraina, apoi au Început să-l producă În velnițele Înființate pe moșiile mănăstirilor sau ale boierilor români. Un act
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cenușă sau cu apă În care se va pune var și apoi le clătește cu apă curată [...] ; după ce s-au uscat, arde În ele pucioasă [= sulf], după cum se obicinuiește. Cu chipul arătat trebuiesc curățite și toate căzile, dejele, ciuberele, linurile, teascurile și alte unelte Întrebuințate Întru facerea vinului” <endnote id="(369, p. 137)"/>. Folosirea leșiei la spălarea butoaielor și a teascurilor de vin ar fi putut genera legenda despre introducerea de către cârciumari a leșiei În vin. O colindă din Maramureș pare
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
uscat, arde În ele pucioasă [= sulf], după cum se obicinuiește. Cu chipul arătat trebuiesc curățite și toate căzile, dejele, ciuberele, linurile, teascurile și alte unelte Întrebuințate Întru facerea vinului” <endnote id="(369, p. 137)"/>. Folosirea leșiei la spălarea butoaielor și a teascurilor de vin ar fi putut genera legenda despre introducerea de către cârciumari a leșiei În vin. O colindă din Maramureș pare să indice supraviețuirea acestei legende privindu-l pe cârciumarul evreu (Avrum) din mediul rural : „Să bem vin și să bem
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
creștin acest principiu a căpătat un caracter de etnicitate, proprietatea rurală urmează să treacă în mâna celor de origine etnică românească. La 12 noiembrie 1940, decretul-lege trece în patrimoniul statului: pădurile cu construcțiile și instalațiile, morile de orice fel, pivele, teascurile de ulei țărănești, pivele de postav situate în comunele urbane și suburbane cu terenurile din jurul lor, construcții, instalații, inventar, fabricile de spirt, industriile forestiere, stocuri de cereale, nutreț, recolte, întregul inventar viu și mort. La 21 noiembrie 1940, ministru secretar
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
21 noiembrie 1940, ministru secretar de stat, Corneliu Georgescu solicită printr-o telegramă, conform decretului nr.3810 din 17 noiembrie 1940 să fie comunicate telegrafic, numele proprietarilor din județ a tuturor morilor comerciale, industrii forestiere, fabrici agricole, fabrici de spirt, teascuri de ulei, pive de postav cu precizarea unde sunt instalate. La 21 noiembrie 1940, cu nr.15955 prefectul județului, Barbu Stroici, comunică Ministerului Economiei Naționale, subsecretariatul de stat al colonizării, la ordinul 2303/1940 raportăm: mori comerciale în orașul Dorohoi
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
județului, Barbu Stroici, comunică Ministerului Economiei Naționale, subsecretariatul de stat al colonizării, la ordinul 2303/1940 raportăm: mori comerciale în orașul Dorohoi aparțin lui Iancu Haler, S.Zelțer, Goldgamer iar în comuna Hănești aparține lui I.Talmaciu și Horoș Buianovici. Teascuri de ulei aparțin lui Ițcu Orenștein și frații Buionovici în Darabani, Șmil Căruceriu în Havârna, Avram sin Alter și Iancu Boinovici în Adășeni, Șmil Blunfeld în Săveni. Pive de sumane are Iancu Boimovici în Săveni. La 25 noiembrie 1940 cu
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
județului, Barbu Stroici se adresează subsecretariatului de stat al colonizării și populației evacuate: „întrucât nu am primit instrucțiuni în privința aplicării decretului lege nr.3810 publicat în M.O. nr.271 din 17 noiembrie 1940, relativ la exproprierea pădurilor, morilor, pivelor și teascurilor evreiești, pentru a da o uniformitate în modul de aplicare a acestui decret, dar și pentru a ușura lucrările comisiunilor de luare în posesie la fața locului a acestor bunuri am alcătuit comisiuni pe plăși cărora le-am dat un
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]