65,323 matches
-
Carol. Toți pleacă în week-end la munte (Sinaia!) ori la mare, cu coșuri ample și curate pentru picnic. Lumea lui Caragiale trăiește în la belle époque și nu e deloc acea mizeră și chiar feroce din care s-a născut teatrul lui Ionesco și care și-a găsit o foarte originală materializare la Visarion, Pintilie sau Tocilescu. Am legat-o cîndva de lumea pictorilor impresioniști: Cam în același timp, burghezia occidentală și aceea românească au deprins manierele elegante și au descoperit
Caragiale după Caragiale by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15530_a_16855]
-
franțuzească vocabularul și numele de familie. Impresioniștii au surprins admirabil și în culori plăcute această lume a epocii frumoase, care, de la Paris la București și de la Viena la Budapesta, era perfect sincronizată. Despre ea vorbesc Momentele și, în bună măsură, teatrul caragialian. Mahalagii din Noaptea merg (totuși!) la Grădina Union, unul din locurile cele mai șic ale Capitalei, iar toaletele Ziței și Vetei sînt acomodate cu gustul general. Dacă ar fi scris, la Berlin, Titircă, Sotirescu et. co., un fel de
Caragiale după Caragiale by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15530_a_16855]
-
ceva din misterul energiilor unor personalități, cei de la Alekton au decis să o aibă, de data asta, în centrul atenției lor pe Maia Morgenstern. Alegerea a fost Astă seară Lola Blau de Georg Kreisler, în regia lui Alexandru Dabija la Teatrul evreiesc de stat, rol pentru care a primit și Premiul pentru cea mai bună actriță la Galele Uniter. După întîlnirea cu Andrei Șerban și Medeea, intervalul lucrului cu Dabija la Lola Blau cred că a însemnat nu doar afirmarea profilului
Kalispera, Lola Blau! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15523_a_16848]
-
într-un one-woman-show, nu doar o performanță remarcabilă, ci timpul în care un regizor, cu har, inspirațiune și răbdare șlefuiește, fixează și definește stilul unui actor. Probabil că dincolo de tot și de toate, acesta este lucrul cel mai important în teatru, asta marchează lumea spectacolului în timp și peste timp. Tipurile acestea de întîlniri (regizor-actor) formează pilonii pe care se sprijină istoria teatrului. De la noi și de aiurea. Ca un sculptor, regizorul modelează, uneori pînă aproape de perfecțiunea incredibilă, apariția actorului pe
Kalispera, Lola Blau! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15523_a_16848]
-
definește stilul unui actor. Probabil că dincolo de tot și de toate, acesta este lucrul cel mai important în teatru, asta marchează lumea spectacolului în timp și peste timp. Tipurile acestea de întîlniri (regizor-actor) formează pilonii pe care se sprijină istoria teatrului. De la noi și de aiurea. Ca un sculptor, regizorul modelează, uneori pînă aproape de perfecțiunea incredibilă, apariția actorului pe scenă, ne induce starea receptării unui miracol cu o mie de fețe, care ni se arată mereu altfel oricît l-am suci
Kalispera, Lola Blau! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15523_a_16848]
-
De aici a plecat, mai departe, ideea fundației Alekton (ceea ce nu se poate spune; "între small și big este Alekton", conchide Karteias). Pe o străduță îngustă, foarte aproape de centrul Atenei există un spațiu care poartă acest nume. Un club, un teatru mic, o galerie pentru expoziții. Așa cum se plimbă lichidul prin vasele comunicante, tot așa un iubitor de artă poate vizita o expoziție sau poate vedea un spectacol pentru ca după aceea să stea de vorbă și să bea o bere cu
Kalispera, Lola Blau! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15523_a_16848]
-
lumi paralele, ne izbește de zidul singurătății. Într-un ritm devastator pentru mine, prelungind noaptea pînă spre ivirea zorilor, în Grecia, la Alekton, cîțiva artiști se împotrivesc acestui curent planetar. Lola Blau va avea paisprezece reprezentații, găzduite într-un alt teatru, mai elegant, mai bine dotat, mai încăpător: Metaxourghio. Maia Morgenstern a lucrat cu Andrei Șerban (Trilogia Antică cu teatrul La Mamma s-a jucat în Grecia cu un enorm succes de public și critică; am simțit, a cîta oară în
Kalispera, Lola Blau! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15523_a_16848]
-
în Grecia, la Alekton, cîțiva artiști se împotrivesc acestui curent planetar. Lola Blau va avea paisprezece reprezentații, găzduite într-un alt teatru, mai elegant, mai bine dotat, mai încăpător: Metaxourghio. Maia Morgenstern a lucrat cu Andrei Șerban (Trilogia Antică cu teatrul La Mamma s-a jucat în Grecia cu un enorm succes de public și critică; am simțit, a cîta oară în lumea asta, că am mai crescut un centimetru pentru că îl cunosc, chiar și personal, pe Andrei Șerban), a făcut
Kalispera, Lola Blau! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15523_a_16848]
-
și idolatriei. După alte criterii decît ale noastre, cele din prezentul imediat. Nimic din ce spun nu este falsificat, umflat, supradimensionat. Dimpotrivă. Ca să fiu crezută pînă la capăt, am redus din dimensiunile impactului. Cabaret. Cacoyannis. Coincidențe Povestea începe cînd la teatru "se întîmplă ceva" și se termină după cel de-al doilea război mondial, cînd Lola Blau revine la Viena și realizează că la teatrul ei "nu se mai întîmplă nimic". Tradiția excepțională a orașului lui Schubert, Strauss, Franz Josef a
Kalispera, Lola Blau! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15523_a_16848]
-
crezută pînă la capăt, am redus din dimensiunile impactului. Cabaret. Cacoyannis. Coincidențe Povestea începe cînd la teatru "se întîmplă ceva" și se termină după cel de-al doilea război mondial, cînd Lola Blau revine la Viena și realizează că la teatrul ei "nu se mai întîmplă nimic". Tradiția excepțională a orașului lui Schubert, Strauss, Franz Josef a fost îngropată. Hărțuită, alungată din teatru, din Viena, din țară, Lola Blau se zbate în destinul unei vieți aventuroase, plină de căutări, hazard și
Kalispera, Lola Blau! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15523_a_16848]
-
termină după cel de-al doilea război mondial, cînd Lola Blau revine la Viena și realizează că la teatrul ei "nu se mai întîmplă nimic". Tradiția excepțională a orașului lui Schubert, Strauss, Franz Josef a fost îngropată. Hărțuită, alungată din teatru, din Viena, din țară, Lola Blau se zbate în destinul unei vieți aventuroase, plină de căutări, hazard și disperare. Compromisurile și umilințele fac și ele parte din joc, imprevizibilul se întrece în a pune la cale farse, normalul este înlocuit
Kalispera, Lola Blau! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15523_a_16848]
-
în a pune la cale farse, normalul este înlocuit de anormal. De peste tot, din oameni, din structuri, din forme și fonduri. Mizeria și trauma războiului și-au lăsat amprentele pretutindeni. În piesa lui Georg Kreisler și în spectacolul lui Dabija (Teatrul evreiesc de stat), Lola Blau este pusă sub lupă. Sînt urmărite cele mai fine gesturi și reacții ale actriței și cîntăreței, în plină acensiune în Austria anului 1938. Anul instalării fascismului. Sîntem tîrîți și pe panta decăderii, a nenorocirilor care
Kalispera, Lola Blau! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15523_a_16848]
-
văzînd cu ochii, sala devine neîncăpătoare (deși demarajul n-a fost simplu), iar cele paisprezece reprezentații (jucate cu o singură zi de pauză) se dovedesc insuficiente. Oameni de cultură, oficialități, celebrități se plimbă încolo și-ncoace prin foaierul micuț al Teatrului Metaxourghio. Aici l-am întîlnit (și ce întîlnire!) pe Michael Cacoyannis, regizorul tulburătorului film Zorba grecul. Avea ochii plini de lacrimi. Mi s-a părut că am ajuns puțin mai aproape de cel ce a fost Antonny Quinn, de nebunia lui
Kalispera, Lola Blau! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15523_a_16848]
-
aventurile lui pasionale, de cruzime și generozitate. Cîte ceva din toate astea găsesc peste tot, în viermuiala continuă din Atena. Lola Blau și Maia Morgenstern au fost absorbite, definitiv, de conștiința grecilor. Sînt martoră. Și încă ceva: Anna Vaghena, proprietara teatrului, este una dintre actrițele vestite ale Greciei. Anul trecut a jucat la București spectacolul Anghela Papazoglou după cartea lui Iorghi Papazoglou, Visele Smirnei. Gazdă: Teatrul Odeon și directorul său, Alexandru Dabija. Să fie, oare, o simplă coincidență faptul că Anna
Kalispera, Lola Blau! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15523_a_16848]
-
au fost absorbite, definitiv, de conștiința grecilor. Sînt martoră. Și încă ceva: Anna Vaghena, proprietara teatrului, este una dintre actrițele vestite ale Greciei. Anul trecut a jucat la București spectacolul Anghela Papazoglou după cartea lui Iorghi Papazoglou, Visele Smirnei. Gazdă: Teatrul Odeon și directorul său, Alexandru Dabija. Să fie, oare, o simplă coincidență faptul că Anna Vaghena a primit în teatrul său o montare a lui Dabija și a salutat, reverențios, popasul Lolei Blau ce a respirat, prin toți porii, efortul
Kalispera, Lola Blau! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15523_a_16848]
-
vestite ale Greciei. Anul trecut a jucat la București spectacolul Anghela Papazoglou după cartea lui Iorghi Papazoglou, Visele Smirnei. Gazdă: Teatrul Odeon și directorul său, Alexandru Dabija. Să fie, oare, o simplă coincidență faptul că Anna Vaghena a primit în teatrul său o montare a lui Dabija și a salutat, reverențios, popasul Lolei Blau ce a respirat, prin toți porii, efortul, energia, emoțiile Maiei Morgenstern?
Kalispera, Lola Blau! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15523_a_16848]
-
Marina Constantinescu O piesă a lui Arthur Schnitzler scrisă aproape de 1900, are premiera în ianuarie 2002, la Teatrul Nottara, sub un titlu incitant și misterios: Hora iubirilor (Der Reigen, Hora - titlul original, traducere de Dan Stoica). Un spectacol care, după părerea mea, marchează, prin profunzimi și rafinament, prin performanța actoricească impusă și obținută, maturitatea regizorului Felix Alexa. Un
Lanțul slăbiciunilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15503_a_16828]
-
readusă la Nottara și întreținută de Mircea Diaconu în doar cele cîteva luni scurse din mandatul său de director. Popasul din foaier nu poate să nu-l tulbure pe spectatorul mai avizat sau mai puțin avizat: o scurtă istorie a teatrului tratată în sepia, chipurile și numele unor artiști care au lucrat aici de-a lungul timpului stau mărturie de jur-împrejur. Memoria teatrului îi păstrează pe toți, iar cîte ceva din energia și harul acestor fi-guri (multe încă vii și în
Lanțul slăbiciunilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15503_a_16828]
-
nu poate să nu-l tulbure pe spectatorul mai avizat sau mai puțin avizat: o scurtă istorie a teatrului tratată în sepia, chipurile și numele unor artiști care au lucrat aici de-a lungul timpului stau mărturie de jur-împrejur. Memoria teatrului îi păstrează pe toți, iar cîte ceva din energia și harul acestor fi-guri (multe încă vii și în plină forță a creației) îi încarcă pe membrii trupei de astăzi. Glasurile celor ce înseamnă tradiție se amestecă armonios cu ce-le
Lanțul slăbiciunilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15503_a_16828]
-
valoare. Fiecare actor poartă două măști, un fel de Ianus cu două fețe: una întoarsă dominator către o relație, alta, cuceritor către cea de-a doua. Posedă și sînt posedați. Mint și sînt mințiți. Aceasta este Hora iubirilor. Acesta este teatrul Nottara. Aceștia sînt, în acest dans, Felix Alexa, Diana Ruxandra Ion, Răzvan Vasilescu, Ada Navrot, Cerasela Iosifescu, Alexandru Repan, Dana Dogaru, Valeriu Preda, Ilinca Goia, Alexandru Jitea, Ioana Calotă, Dragoș Bucur și, cu voia dumneavoastră, ultima dar nu cea de pe
Lanțul slăbiciunilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15503_a_16828]
-
copil bun", ceea ce, în mod evident, făcea și mai neașteptat vocabularul acestuia. La un moment dat, bărbatul a spus, aparent fără legătură: "Bea marea, Xantos!" Am rămas cu gura căscată. Cu cîteva zile în urmă, TVR prezentase un spectacol de teatru în care era vorba de viața de sclav a lui Esop (interpretat, îmi aduc aminte, de Corado Negreanu). Stăpînul lui (Xantos - Marian Hudac), care îi promisese în mai multe rînduri liberarea dacă îl scoate din buclucurile în care se băga
Cultura cu înlocuitori by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15549_a_16874]
-
ne fie dor de un film sovietic (Tarkovski, Mihalkov), polonez (Wajda) sau chiar românesc (Daneliuc, Pița); și lista ar putea continua. Firește, în toate aceste domenii au existat și apariții de înaltă ținută. În același timp, zone precum cea a teatrului ori a artelor plastice au fost, în cea mai mare măsură, ferite de înlocuitori, plătind în același timp din greu legile economiei de piață (premierele sînt rare, mulți actori de prestigiu nu mai "joacă" decît în reclame). Totodată, confruntată cu
Cultura cu înlocuitori by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15549_a_16874]
-
cu Florica Codreanu, Milly din Jocurile și Fetița din Preludiu sentimental. A murit, în împrejurările pe care le-am menționat, de ziua lui Eminescu, la 35 de ani fără o lună. Opera lui Holban e compusă din două piese de teatru fără nici un succes (Oameni feluriți și Rătăciri), din cîteva zeci de eseuri, note de călătorie, risipite prin reviste, din volumul de amintiri Parada dascălilor, din nuvelele strînse postum în Halucinații și din cele patru romane (Romanul lui Mirel, O moarte
Holban la centenar by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15547_a_16872]
-
față, subiectele banale și cotidiene din viața omului. Toate patru sînt romane fără intrigă. Nu se întîmplă mare lucru în afara trăirilor personajelor. Un psihologism la fel de exclusiv nu găsim nici la Camil Petrescu, acela care l-a teoretizat primul și pentru teatru, nu numai pentru roman. Ce-și propunea, în definitiv, Camil Petrescu în Suflete moarte, tot acel stendhalianism al conflictelor lăuntrice, Holban realizează în romane. Motorul acțiunii e format din reacții, comportări, obsesii, iar mediul și raporturile dintre personaje nu mai
Holban la centenar by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15547_a_16872]
-
vorbă că nici seara unii - și actori, și spectatori - nu reușesc să facă parte din spiritul unei propuneri). S-a întîmplat ca la sfîrșitul unei săptămîni să ajung la Iași. La ora unsprezece, dimineața, am intrat în sala Studio a Teatrului Național, complet refăcută și modernizată. Se juca o adaptare cam forțată după Căsătorie cu de-a sila de Molière, debutul regizorului Cezar Ghioca (absolvent la clasa prof. Tudor Mărăscu) pe o scenă profesionistă. Scopul acestor însemnări subiective nu este analiza
Ora 11 by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15542_a_16867]