423 matches
-
nu a fost, așa cum și el însuși s-a etichetat, nici un partid de stânga, de tip social-democrat. El a fost un partid al tehnocrației, în mod special al celei din sectorul economiei și administrației, care era asociată profund cu statul. Tehnocrația economică a avut de la început un rol foarte important. Dacă în sistemul socialist tehnocrația economică era plasată în subordinea politicului, după Revoluție ea a preluat funcția statală de conducere a economiei, confruntându-se cu puternice fenomene de dezagregare și criză
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
de tip social-democrat. El a fost un partid al tehnocrației, în mod special al celei din sectorul economiei și administrației, care era asociată profund cu statul. Tehnocrația economică a avut de la început un rol foarte important. Dacă în sistemul socialist tehnocrația economică era plasată în subordinea politicului, după Revoluție ea a preluat funcția statală de conducere a economiei, confruntându-se cu puternice fenomene de dezagregare și criză. Problema sa centrală era administrarea sistemului economic în vederea relansării acesteia prin reformă. În realitate
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
sa centrală era administrarea sistemului economic în vederea relansării acesteia prin reformă. În realitate, era inevitabil ca în perioada tranziției economia să fie din nou subordonată politicii: politica economică, negociată cu instituțiile internaționale, a fost un factor determinant în managementul întreprinderilor. Tehnocrația a fost receptivă la punctul de vedere al sindicatelor: politica de menținere a locurilor de muncă. Mișcarea sindicală, foarte puternică în România, a fost un factor important de presiune pentru menținerea locurilor de muncă. Nu cred însă că acesta a
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
de menținere a locurilor de muncă. Mișcarea sindicală, foarte puternică în România, a fost un factor important de presiune pentru menținerea locurilor de muncă. Nu cred însă că acesta a fost elementul-cheie. În realitate, s-a produs o alianță între tehnocrația economică și sindicate, cu o centrare excesivă pe menținerea întreprinderilor existente, pe fondul unei lipse cronice a unei strategii clare de relansare economică. Susținerea masivă a economiei de stat satisfăcea simultan interesele tehnocrației și ale salariaților. În fapt, politica destul de
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
realitate, s-a produs o alianță între tehnocrația economică și sindicate, cu o centrare excesivă pe menținerea întreprinderilor existente, pe fondul unei lipse cronice a unei strategii clare de relansare economică. Susținerea masivă a economiei de stat satisfăcea simultan interesele tehnocrației și ale salariaților. În fapt, politica destul de confuză de susținere a economiei, pe lângă risipirea resurselor publice, nu a fost în stare să stopeze căderea economică, ci mai mult să o distribuie pe o perioadă mai îndelungată de timp, cu costuri
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
al colectivității confruntate cu o explozie a sărăciei și degradarea rapidă a serviciilor sociale, acestea au fost injectate risipitor în întreprinderi nerestructurate, administrate confuz și păgubos. Dacă privatizarea economiei a fost acceptată fără nici o rezervă, în condițiile unei oferte limitate, tehnocrația economică a căutat obsesiv, în noul context economic confuz, să mențină sistemul industrial moștenit. Era de așteptat ca tehnocrația legată de economia de stat să nu accepte o privatizare prin distrugere a sistemului economic, pe care, de altfel, ea îl
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
în întreprinderi nerestructurate, administrate confuz și păgubos. Dacă privatizarea economiei a fost acceptată fără nici o rezervă, în condițiile unei oferte limitate, tehnocrația economică a căutat obsesiv, în noul context economic confuz, să mențină sistemul industrial moștenit. Era de așteptat ca tehnocrația legată de economia de stat să nu accepte o privatizare prin distrugere a sistemului economic, pe care, de altfel, ea îl administra. Procesul de distrugere economică s-a petrecut printr-o evoluție dureroasă, cu angajări bugetare enorme în susținerea economiei
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
de economia de stat să nu accepte o privatizare prin distrugere a sistemului economic, pe care, de altfel, ea îl administra. Procesul de distrugere economică s-a petrecut printr-o evoluție dureroasă, cu angajări bugetare enorme în susținerea economiei. Ideologia tehnocrației a fost însă orientată, dincolo de orice îndoială, de programul construirii unei societăți capitaliste de tip occidental. Reprezentanții managementului întreprinderilor de stat, care ocupau poziții influente în cadrul tehnocrației active politic, au promovat cu putere logica schimbărilor economice, erorile de strategie fiind
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
petrecut printr-o evoluție dureroasă, cu angajări bugetare enorme în susținerea economiei. Ideologia tehnocrației a fost însă orientată, dincolo de orice îndoială, de programul construirii unei societăți capitaliste de tip occidental. Reprezentanții managementului întreprinderilor de stat, care ocupau poziții influente în cadrul tehnocrației active politic, au promovat cu putere logica schimbărilor economice, erorile de strategie fiind principalul factor cu acțiune negativă. Pe de altă parte însă, tehnocrația economică a fost ferită de erorile inverse ale radicalismului care, în perioada 1997-2000, a fost devastator
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
unei societăți capitaliste de tip occidental. Reprezentanții managementului întreprinderilor de stat, care ocupau poziții influente în cadrul tehnocrației active politic, au promovat cu putere logica schimbărilor economice, erorile de strategie fiind principalul factor cu acțiune negativă. Pe de altă parte însă, tehnocrația economică a fost ferită de erorile inverse ale radicalismului care, în perioada 1997-2000, a fost devastator pentru economia românească. Din acest punct de vedere, orientarea tehnocrației a fost opusă într-o oarecare măsură radicalismului partidelor istorice. Reprezentând tehnocrația, PDSR a
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
erorile de strategie fiind principalul factor cu acțiune negativă. Pe de altă parte însă, tehnocrația economică a fost ferită de erorile inverse ale radicalismului care, în perioada 1997-2000, a fost devastator pentru economia românească. Din acest punct de vedere, orientarea tehnocrației a fost opusă într-o oarecare măsură radicalismului partidelor istorice. Reprezentând tehnocrația, PDSR a adoptat o logică pragmatică a schimbării, încercând să promoveze o reformă mai organică. Venite la putere în 1997, partidele istorice au dovedit că nu au nici o
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
parte însă, tehnocrația economică a fost ferită de erorile inverse ale radicalismului care, în perioada 1997-2000, a fost devastator pentru economia românească. Din acest punct de vedere, orientarea tehnocrației a fost opusă într-o oarecare măsură radicalismului partidelor istorice. Reprezentând tehnocrația, PDSR a adoptat o logică pragmatică a schimbării, încercând să promoveze o reformă mai organică. Venite la putere în 1997, partidele istorice au dovedit că nu au nici o strategie de reformă, în afară de doctrina păguboasă a „privatizării cu orice preț” și
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
fost tentat mai degrabă să încline spre zona dreptei. Etichetarea continuă a PDSR de către partidele istorice ca fiind partid nu numai de stânga, ci chiar comunist a contribuit, probabil, la o autoidentificare a acestuia cu social-democrația. În al doilea rând, tehnocrația, prin opțiunea sa pentru mecanismele statului ca instrument al tranziției, nu avea înclinații liberale. În fine, în lupta cu partidele istorice care ignorau socialul, PDSR a fost orientat spre obținerea unui suport larg din partea populației, ce nu putea fi realizat
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
fost atașat mai degrabă unui program politic accentuat liberal, s-a înscris în internaționala socialistă, dar a acordat mai degrabă o importanță declarativă decât de fond problemelor sociale. Apropierea actuală de PNL este de natură a accentua orientarea liberală. Totodată, tehnocrația s-a perceput a fi administratorul întregii societăți, nu numai al economiei, fapt care, politic, a împins-o spre stânga. Reprezentarea politică a grupurilor etnicetc "Reprezentarea politică a grupurilor etnice" Revoluția a pus într-un context nou relațiile interetnice. Din
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
personalitatea accentuată a liderului său sau nu-și va schimba profilul. PDtc "PD" Partidul Democrat (PD) prezintă și el o extracție tehnocratică, rezultat prin scindarea FSN. Petre Roman, cel care a înființat PD, a reprezentat aripa radicală a reformelor în cadrul tehnocrației. Șocul și crizele tranziției au micșorat substanțial popularitatea partidului în favoarea unei aripi mai moderate, atât prin asumarea unei abordări mai puțin simpliste a reformelor economice, cât și printr-o creștere progresivă a interesului pentru promovarea securității sociale. Un nou ciclu
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
puțin ideologic de acesta, ori să se scindeze într-o aripă liberală și una social-democrată, în condițiile dispariției liderului său, Traian Băsescu. Noul PSD, câștigător al ultimelor alegeri, este pe cale a suferi și el modificări profunde de strategie și program. Tehnocrația din sfera economiei continuă să aibă un rol important în guvernare, dar cu o influență în scădere din cauza privatizării rapide. Este foarte probabil însă ca procesul de asimilare a modelului ideologic social-democrat să devină mult mai rapid, depărtându-se de
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
să aibă un rol important în guvernare, dar cu o influență în scădere din cauza privatizării rapide. Este foarte probabil însă ca procesul de asimilare a modelului ideologic social-democrat să devină mult mai rapid, depărtându-se de opțiunea liberalistă a ideologiei tehnocrației. Competiția sa cu celălalt partid social-democrat (PD), care ar putea să se deplaseze spre opțiunea liberală, îl presează, cel puțin în perspectiva viitorului, și mai mult spre poziții social-democrate. Capitolul 7tc " Capitolul 7" Explicația dificultăților tranziției dată de actorii socialitc
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
și controlul necesare, sau în spațiul de responsabilitate al „societății civile”, ce s-a dovedit a fi o ficțiune, putând fi politic manipulat. Guvernarea din primii șapte ani ai tranziției a fost mereu supusă suspiciunii că este dominată de o tehnocrație insuficient de radicală, acuzată de a avea o mentalitate comunistă, fiind înclinată să susțină intervenția excesivă a statului. Un caz semnificativ îl reprezintă lupta pentru poziția Fondului Proprietății de Stat (FPS). Acest organism era proiectat să aibă un rol esențial
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
început în ultimul timp să se acumuleze tot mai multe critici. Poate cea mai devastatoare critică a politicii FMI, bazată pe acest principiu, a formulat-o Stiglitz, fostul economist-șef al Băncii Mondiale (2002). Față de această strategie, principalele grupuri social-politice (tehnocrația și reprezentanții săi politici, partidele istorice, salariații reprezentați de sindicate) au avut atitudini mai degrabă similare. Tehnocrația a susținut din rațiuni proprii acest program. Ea a fost în mod special interesată de eliberarea completă a întreprinderilor de controlul de stat
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
politicii FMI, bazată pe acest principiu, a formulat-o Stiglitz, fostul economist-șef al Băncii Mondiale (2002). Față de această strategie, principalele grupuri social-politice (tehnocrația și reprezentanții săi politici, partidele istorice, salariații reprezentați de sindicate) au avut atitudini mai degrabă similare. Tehnocrația a susținut din rațiuni proprii acest program. Ea a fost în mod special interesată de eliberarea completă a întreprinderilor de controlul de stat, acordarea unei libertăți cvasitotale managerilor întreprinderilor, fapt care, inevitabil, nu se putea realiza decât printr-o economie
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
enormă pentru accelerarea privatizării a tins să genereze privatizări de proastă calitate, fapt care a accentuat căderea economiei. Managerii au devenit tot mai interesați de cumpărarea întreprinderilor mai degrabă decât de restructurarea și relansarea lor. Lipsa de capital a făcut tehnocrația managerială incapabilă să cumpere, prin privatizare, întreprinderile și cu atât mai mult să investească pentru restructurarea și dezvoltarea lor. Era firesc ca uneori managementul tehnocratic să devină interesat de neprivatizarea întreprinderilor, la care ei nu puteau participa. Spre deosebire de tehnocrație, membrii
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
făcut tehnocrația managerială incapabilă să cumpere, prin privatizare, întreprinderile și cu atât mai mult să investească pentru restructurarea și dezvoltarea lor. Era firesc ca uneori managementul tehnocratic să devină interesat de neprivatizarea întreprinderilor, la care ei nu puteau participa. Spre deosebire de tehnocrație, membrii fostelor clase desființate de comunism, concentrați în partidele istorice, erau interesați necondiționat de privatizarea rapidă. Neinteresați de logica tehnocratică a restructurării economiei de stat, erau înclinați spre viziunea unui capitalism „pur”, constituit prin forțele proprii ale economiei private. Incapacitatea
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
acolo? Contradicții și confuzii în România”, în Elena Zamfir, Ilie Bădescu, Cătălin Zamfir, Starea societății românești după 10 ani de tranziție, Editura Expert, București. Georgescu, Florin, 2002, Starea economico-socială a României în anul 2000, Editura Expert, București. Ghinescu, P., 2000, Tehnocrația salvează România, Editura Laburistă, București. Guvernul României, 2002, Planul Național Antisărăcie și Promovare a Incluziunii Sociale, CASPIS. Ionete, Constantin, 2003, Clasa politică postdecembristă, Editura Expert, București. Krausz, Septimu, 1999, Sociologia tranziției, Editura Universitas, Petroșani. Mărginean, Ioan (coord.), 2002, Analiza comparativă
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
caracter de clișeu ori de slogan foarte dificil de aplicat, care domină epistemologia pedagogică actuală și care s-a răsfrânt deja în mod negativ și asupra didacticii. Aceasta este însă, în momentul de față, amenințată de o nouă mare primejdie: „tehnocrația”. Comparată deja de A. Toffler cu o nouă „birocrație managerială”, această „pătură științifică” este reprezentată de numeroșii experți specializați în domeniile didacticii, dar fără experiența reprezentată de existența vreunui contact direct cu procesul de învățământ de la diferitele niveluri de școlaritate
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
a ierarhiilor pentru a evita situațiile de leadership informal și carismatic. Aceste concepții se bazează pe o neîncredere implicită în ceea ce privește subiectivismul și luarea în considerare a dimensiunilor umane, percepute ca fiind neraționale în raport cu sistemul "cartezian" de valori ce domină în tehnocrația tradițională. Această tendință a condus la apariția riscului de a respinge orice idee nouă care ar integra alte dimensiuni decât cele conținute în procedurile standardizate. • Teamă de risc Fiind formați și obișnuiți cu aplicarea unor norme generale, funcționarii publici, spre deosebire de
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]