1,816 matches
-
de multă insistență din partea Departamentului lucrărilor publice, pentru a se aproba propunerea companiei. După oarecare opoziție din partea clerului, în cele din urmă s-a dat curs hotărârii Sfatului Administrativ de a se procura lemnul necesar lucrărilor de instalare a liniilor telegrafice din pădurile mănăstirești, fără plată. Transportul stâlpilor și al materialelor pe linii s-a făcut fără plată, în contul zilelor de drumuri. Datorită abuzurilor, a insuficientei evidențe și organizări, s-au efectuat transporturi „în contul zilelor de drumuri ale anului
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și cărăuși”. Munca la așezarea liniilor a fost prestată, de asemenea, de către țăranii birnici neplătiți. S-a plătit ulterior doar munca de reparație a liniilor deja construite. Un aspect penibil îl prezintă folosirea copiilor la lucrările de instalare a liniilor telegrafice. Inginerul Peitaven se plângea, într-un raport, că pe linia către Podul Iloaiei, la săpatul gropilor pentru stâlpii telegrafici, „...s-au orânduit numai 14 lucrători, din care 5 copii nedestoinici...”. Cazul nu este întâmplător și se pare că a fost
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
doar munca de reparație a liniilor deja construite. Un aspect penibil îl prezintă folosirea copiilor la lucrările de instalare a liniilor telegrafice. Inginerul Peitaven se plângea, într-un raport, că pe linia către Podul Iloaiei, la săpatul gropilor pentru stâlpii telegrafici, „...s-au orânduit numai 14 lucrători, din care 5 copii nedestoinici...”. Cazul nu este întâmplător și se pare că a fost în această perioadă destul de frecvent, din moment ce întâlnim, într-un ofis domnesc din noiembrie 1851, ordinul „de a nu mai
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și se pare că a fost în această perioadă destul de frecvent, din moment ce întâlnim, într-un ofis domnesc din noiembrie 1851, ordinul „de a nu mai trimite copii la lucru, fiindcă nu vor fi primiți...”. În afară de munca clăcașilor, la instalarea liniilor telegrafice se întâlnește și o muncă plătită, sau „năimită”. În corespondența oficială, se vorbește adesea „de plata lucrului”, în legătură cu așa-numiții „salahori” sau, cum li se mai spunea pe atunci în Moldova, „muncitori”. Plata lor însă era atât de scăzută față de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
chiar între pocită Berheciu și Pereschivu, din cauză că ea nefiind întinsă pe stâlpi după cuviință de către oameni sperenți și cu știință de asămine lucrare, ci de cătră lăcuitorii săteni, care au fost rânduiți din zilele de șosăle”. Revizorul adăuga că linia telegrafică este mereu amenințată, deoarece „stâlpii sunt îngropați chiar prin mijlocul drumului mare și trecând cară zi și noapte, să anină de stâlpi și indată se poate rumpe”. După cum reiese din citatul de mai sus, contribuția specialiștilor a fost de multe
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
alte comentarii. În asemenea condiții au fost efectuate lucrările pentru introducerea telegrafiei în Moldova. Cum au decurs practic aceste lucrări ? Prima linie intrată în construcție a fost cea de la Nimerceni către Iași. La 14 februarie 1855, s-a deschis biroul telegrafic din Iași într-un cadru festiv, în prezența domnitorului. Mai târziu, în septembrie 1857, odată cu intrarea în funcțiune a liniei telegrafice Iași-Botoșani, biroul din Iași, numit și central, s-a mărit cu încă o masă și aparate în valoare de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
linie intrată în construcție a fost cea de la Nimerceni către Iași. La 14 februarie 1855, s-a deschis biroul telegrafic din Iași într-un cadru festiv, în prezența domnitorului. Mai târziu, în septembrie 1857, odată cu intrarea în funcțiune a liniei telegrafice Iași-Botoșani, biroul din Iași, numit și central, s-a mărit cu încă o masă și aparate în valoare de 4.500 lei. A doua linie, care s-a instalat, a fost linia telegrafică Iași - Galați. Feldmareșalul Hess arătase utilitatea acestei
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
1857, odată cu intrarea în funcțiune a liniei telegrafice Iași-Botoșani, biroul din Iași, numit și central, s-a mărit cu încă o masă și aparate în valoare de 4.500 lei. A doua linie, care s-a instalat, a fost linia telegrafică Iași - Galați. Feldmareșalul Hess arătase utilitatea acestei linii, care corespundea întru totul intereselor austriece. Austria se vedea astfel legată direct cu cele două porturi de la gurile Dunării. Linia Iași - Galați prezentând o mare importanță și pentru comerțul Moldovei, construirea ei
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
importanță și pentru comerțul Moldovei, construirea ei s-a hotărât odată cu aceea de la granița Austriei, la Iași. La 16 decembrie 1854, C. Negri, în numele Departamentului lucrărilor publice, declarase că, dacă se dorește ca „folosul” să nu fie știrbit, atunci linia telegrafică trebuia continuată până la Galați, pentru că „...acest de pe urmă oraș mai vârtos fiind cel mai însămnat centru de negoț al aceștii a noastre țări, are cea mai neapărată nevoie de ușurință și grăbire în transacțiile negustorești, prin a cărora înlesniri folosindu-să
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
are cea mai neapărată nevoie de ușurință și grăbire în transacțiile negustorești, prin a cărora înlesniri folosindu-să negustorii stăini, tot într-același grad să folosesc și vânzătorii Moldovei...”. Tot în decembrie 1854, s-a luat în discuție și construirea liniei telegrafice Tecuci - Focșani, ale cărei lucrări se desfășurară concomitent cu lucrările liniei Iași-Galați. Liniile telegrafice Nimerceni-Iași, Iași-Tecuci-Galați și Tecuci-Focșani se realizară până în iulie 1855. Conform devizului, ele au costat 209.808 lei la cursul Vistieriei, dintre care numai aparatele importate din
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cărora înlesniri folosindu-să negustorii stăini, tot într-același grad să folosesc și vânzătorii Moldovei...”. Tot în decembrie 1854, s-a luat în discuție și construirea liniei telegrafice Tecuci - Focșani, ale cărei lucrări se desfășurară concomitent cu lucrările liniei Iași-Galați. Liniile telegrafice Nimerceni-Iași, Iași-Tecuci-Galați și Tecuci-Focșani se realizară până în iulie 1855. Conform devizului, ele au costat 209.808 lei la cursul Vistieriei, dintre care numai aparatele importate din Austria au reprezentat suma de 180.808 lei. Austriecii obținuseră ceea ce doriseră. De acum
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
au costat 209.808 lei la cursul Vistieriei, dintre care numai aparatele importate din Austria au reprezentat suma de 180.808 lei. Austriecii obținuseră ceea ce doriseră. De acum înainte, ei nu s-au mai preocupat de noi construcții de linii telegrafice. Interesul lor este îndreptat doar în direcția păstrării și întăririi influenței lor în această instituție nou înființată. Pentru Moldova însă, important era să se realizeze acum și o legătură telegrafică între Galați și interiorul țării, bogat în grâne. Din aceste
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
nu s-au mai preocupat de noi construcții de linii telegrafice. Interesul lor este îndreptat doar în direcția păstrării și întăririi influenței lor în această instituție nou înființată. Pentru Moldova însă, important era să se realizeze acum și o legătură telegrafică între Galați și interiorul țării, bogat în grâne. Din aceste motive, Departamentul lucrărilor publice cerea o linie telegrafică spre Roman și el nu făcea altceva decât să exprime interesele acelei categorii sociale, în numele căreia Al. Moruzi donase 100 de galbeni, arătând
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
păstrării și întăririi influenței lor în această instituție nou înființată. Pentru Moldova însă, important era să se realizeze acum și o legătură telegrafică între Galați și interiorul țării, bogat în grâne. Din aceste motive, Departamentul lucrărilor publice cerea o linie telegrafică spre Roman și el nu făcea altceva decât să exprime interesele acelei categorii sociale, în numele căreia Al. Moruzi donase 100 de galbeni, arătând că, „lipsa unui asămine birou [telegrafic] în târgu Roman, unde este centrul comerțului cu grâne, să simte foarte
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
bogat în grâne. Din aceste motive, Departamentul lucrărilor publice cerea o linie telegrafică spre Roman și el nu făcea altceva decât să exprime interesele acelei categorii sociale, în numele căreia Al. Moruzi donase 100 de galbeni, arătând că, „lipsa unui asămine birou [telegrafic] în târgu Roman, unde este centrul comerțului cu grâne, să simte foarte mult”. Avându-se în vedere că orașele Roman, Bacău și Fălticeni, „ca puncturi de multă însemnătate în comerțul țării, ar dobândi mari avantaje prin înlesnirea relațiilor comerțiale”, s-
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
centrul comerțului cu grâne, să simte foarte mult”. Avându-se în vedere că orașele Roman, Bacău și Fălticeni, „ca puncturi de multă însemnătate în comerțul țării, ar dobândi mari avantaje prin înlesnirea relațiilor comerțiale”, s-a decis înființarea de birouri telegrafice în aceste orașe, mai ales că orășenii achitau prin subscripție costul lor. De la Săbăoani, linia telegrafică a fost continuată cu un fir dublu până la Roman, Romanul devenind centrul unde s-au întâlnit liniile telegrafice care porneau din Piatra, Bacău și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și Fălticeni, „ca puncturi de multă însemnătate în comerțul țării, ar dobândi mari avantaje prin înlesnirea relațiilor comerțiale”, s-a decis înființarea de birouri telegrafice în aceste orașe, mai ales că orășenii achitau prin subscripție costul lor. De la Săbăoani, linia telegrafică a fost continuată cu un fir dublu până la Roman, Romanul devenind centrul unde s-au întâlnit liniile telegrafice care porneau din Piatra, Bacău și Fălticeni. În luna iunie 1856, biroul telegrafic din Bacău a intrat în funcțiune. Au urmat, în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
s-a decis înființarea de birouri telegrafice în aceste orașe, mai ales că orășenii achitau prin subscripție costul lor. De la Săbăoani, linia telegrafică a fost continuată cu un fir dublu până la Roman, Romanul devenind centrul unde s-au întâlnit liniile telegrafice care porneau din Piatra, Bacău și Fălticeni. În luna iunie 1856, biroul telegrafic din Bacău a intrat în funcțiune. Au urmat, în ordine cronologică, biroul din Roman și cel din Fălticeni. La Fălticeni s-a ivit pe neașteptate o piedică
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
orășenii achitau prin subscripție costul lor. De la Săbăoani, linia telegrafică a fost continuată cu un fir dublu până la Roman, Romanul devenind centrul unde s-au întâlnit liniile telegrafice care porneau din Piatra, Bacău și Fălticeni. În luna iunie 1856, biroul telegrafic din Bacău a intrat în funcțiune. Au urmat, în ordine cronologică, biroul din Roman și cel din Fălticeni. La Fălticeni s-a ivit pe neașteptate o piedică serioasă. Populația orașului a privit cu atâta neîncredere această noutate tehnică, încât ea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
biroul din Roman și cel din Fălticeni. La Fălticeni s-a ivit pe neașteptate o piedică serioasă. Populația orașului a privit cu atâta neîncredere această noutate tehnică, încât ea a refuzat categoric să subscrie în vederea cumpărării celor necesare unui oficiu telegrafic. S-a recurs atunci la instalarea biroului telegrafic în acest oraș, în mod provizoriu, doar pe timpul iarmarocului, „fiindcă iarmarocul în Fălticeni este vezitat de atât de mulți neguțitori străini și telegrafu pentru comersu s-au făcut neapărat trebuinciosu,... [iar] Fălticenii
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Fălticeni s-a ivit pe neașteptate o piedică serioasă. Populația orașului a privit cu atâta neîncredere această noutate tehnică, încât ea a refuzat categoric să subscrie în vederea cumpărării celor necesare unui oficiu telegrafic. S-a recurs atunci la instalarea biroului telegrafic în acest oraș, în mod provizoriu, doar pe timpul iarmarocului, „fiindcă iarmarocul în Fălticeni este vezitat de atât de mulți neguțitori străini și telegrafu pentru comersu s-au făcut neapărat trebuinciosu,... [iar] Fălticenii văzându de ce trebuință este biroul telegrafic, mai degrabă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
instalarea biroului telegrafic în acest oraș, în mod provizoriu, doar pe timpul iarmarocului, „fiindcă iarmarocul în Fălticeni este vezitat de atât de mulți neguțitori străini și telegrafu pentru comersu s-au făcut neapărat trebuinciosu,... [iar] Fălticenii văzându de ce trebuință este biroul telegrafic, mai degrabă ar împlini soma” necesară pentru deschiderea unui birou stabil. Încercarea a reușit. Numai în luna iulie 1856 s-au trimis din Fălticeni și s-au primit telegrame în valoare de 9.090 lei și 30 de bani, iar
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și s-au primit telegrame în valoare de 9.090 lei și 30 de bani, iar banii strânși prin subscripție au depășit suma de 15.000 lei, necesară înființării biroului. La 28 august 1856, s-a încuviințat instalarea unui oficiu telegrafic definitiv în Fălticeni. La 20 ianuarie 1856, inginerul Peitaven nota în proiectul său de deviz pentru linia telegrafică Roman - Piatra, că „orașul Piatra este citat mai ales pentru comerțul său de lemne și cereale cu Galațiul; numeroși negustori care locuiesc
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
prin subscripție au depășit suma de 15.000 lei, necesară înființării biroului. La 28 august 1856, s-a încuviințat instalarea unui oficiu telegrafic definitiv în Fălticeni. La 20 ianuarie 1856, inginerul Peitaven nota în proiectul său de deviz pentru linia telegrafică Roman - Piatra, că „orașul Piatra este citat mai ales pentru comerțul său de lemne și cereale cu Galațiul; numeroși negustori care locuiesc în acest district sunt imperios interesați să comunice cu acest din urmă oraș, cât mai direct posibil. La
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
pentru comerțul său de lemne și cereale cu Galațiul; numeroși negustori care locuiesc în acest district sunt imperios interesați să comunice cu acest din urmă oraș, cât mai direct posibil. La 3 septembrie 1856, s-a aprobat instalarea unui birou telegrafic în Piatra, a cărui legătură cu Romanul s-a făcut prin Nisporești. În luna mai 1857, s-a lucrat la linia telegrafică Galați - Ismail, în iunie 1857 s-a înființat un nou birou telegrafic la Vaslui, iar în septembrie a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]