384 matches
-
Austria, la prețul de 900-1.000 lei centnerul. Dată fiind valoarea de atunci a monedei, aceste sume reprezentau un însemnat sacrificiu pentru Moldova, sleită de ocupația străină. Cumpărarea materialelor era făcută de către funcționarii austrieci, care dețineau posturile de conducere în telegrafia moldovenească. Prin intermediul lor nu scăpa nimic controlului austriac. La 11 august 1856, compania Berezinski propunea guvernului moldovean să transporte sârmă de la Viena în condiții ceva mai avantajoase. Sârma cu transportul ei ar fi costat 116 florini și 30 creițari centnerul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
totul pe seama unor elemente improvizate. Concluzia că greul acestei întreprinderi a fost dus de către „oameni nesperenți și fără știință de asămine lucrare” se desprinde fără a avea nevoie de alte comentarii. În asemenea condiții au fost efectuate lucrările pentru introducerea telegrafiei în Moldova. Cum au decurs practic aceste lucrări ? Prima linie intrată în construcție a fost cea de la Nimerceni către Iași. La 14 februarie 1855, s-a deschis biroul telegrafic din Iași într-un cadru festiv, în prezența domnitorului. Mai târziu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Prin instalarea liniilor telegrafice între Tecuci-Galați și Tecuci-Focșani, s-a realizat astfel o rețea unică a celor două Principate, încă neunite. Odată sfârșită această etapă a lucrărilor, în fața guvernului moldovean apăru o nouă și dificilă sarcină: organizarea bunei funcționări a telegrafiei. Rolul principal - prin forța împrejurărilor - și l-au atribuit austriecii, care condiționaseră încă de la început înzestrarea telegrafiei moldovene cu materialele necesare numai în cazul când „s-ar adopta sistemul telegrafului austriac”, adică Moldova să adere la Uniunea telegrafică austro-germană. În
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
două Principate, încă neunite. Odată sfârșită această etapă a lucrărilor, în fața guvernului moldovean apăru o nouă și dificilă sarcină: organizarea bunei funcționări a telegrafiei. Rolul principal - prin forța împrejurărilor - și l-au atribuit austriecii, care condiționaseră încă de la început înzestrarea telegrafiei moldovene cu materialele necesare numai în cazul când „s-ar adopta sistemul telegrafului austriac”, adică Moldova să adere la Uniunea telegrafică austro-germană. În acest scop, Coronini ceruse guvernului Moldovei, la 14 februarie 1855, o declarație formală, prin care guvernul își
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în trecut în treburile Moldovei. Totodată, trebuie subliniat că Moldova n-a participat la dezbaterea noilor tratate, pe care ea a fost obligată să le aplice în urma unei simple invitații a Austriei, și că funcționarii austrieci, ocupând posturile principale în telegrafia moldovenească, au aplicat prevederile tratatelor, înterpretându-le după propriile lor interese. În 1856, s-a produs însă o schimbare a situației. Dacă în 1854 Austria a negociat direct cu Moldova, încheind convenții cu caracter internațional, fără a consulta puterea suzerană, ea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
spre exemplu, în domeniul financiar, pe care guvernul moldovenesc nu le putea înlătura cu de la sine putere. Ele erau create de către austrieci, care interpretau în felul lor relațiile telegrafice moldovene cu Uniunea telegrafică austro-germană. Iată ce relatează unul din funcționarii telegrafiei moldovene: „din taxia depeșilor externe însă, și anume din acelea expediate de la noi spre Austria, Prusia, Germania, Franța, Anglia, Rusia și cel<elalte>, rămâne numai o mică parte a noastră, analoagă cu raportul teritoriului nostru către întreaga întindere ce face
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
externe și primite la noi, noi totdeauna datorim, din casa veniturilor telegrafului, administrațiilor telegrafice din afară”. Apoi, la corespondența telegrafică externă, se aplica cursul Vistieriei, iar la cea internă, cursul monetar al pieții. Această stare de lucruri aducea mari pierderi telegrafiei moldovene. După multe tergiversări, s-a hotărât aplicarea, de la 20 octombrie 1857 înainte, a unui singur curs în contabilitatea telegrafică, cel al Vistieriei. Funcționarii trimiteau abuziv corespondențe particulare în contul statului. Furtul sârmei de pe liniile telegrafice luase proporții îngrijorătoare. Desele
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
greutăților de adaptare a regulamentelor Uniunii, cărora era greu să li se găsească o formă potrivită de aplicare la realitatea moldovenească. Această perioadă poartă din plin pecetea ocupației austriece, precum dovedește rolul pe care l-au avut funcționarii austrieci în telegrafia moldoveană. Toate regulamentele telegrafice, aplicate în Moldova, au fost întocmite după prevederile „tratatelor” Uniunii telegrafice austro-germane și au fost elaborate de funcționari austrieci, angajați în Moldova. Aceste regulamente acordau rolul de conducător biroului central telegrafic din Iași. Regulamentul din 10
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
considerabilă a atribuțiilor biroului central, care obținea dreptul de a dirija toate lucrările telegrafice, drept care aparținuse până atunci Departamentului lucrărilor publice, precum și dreptul de sancționare a funcționarilor etc.. Aceste prevederi ar fi avut urmări pozitive, numai în cazul când conducerea telegrafiei ar fi aparținut funcționarilor pământeni. Cum însă biroul central telegrafic - ca și cele ținutale - era condus de austrieci, aceștia căpătaseră drepturi noi, pe care ei le vor folosi conform intereselor lor. De aici abuzuri, conflicte și începutul luptei funcționarilor autohtoni
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de cincizeci de stâlpi unul de altul. În schimbul prestării serviciului de pază, ei au primit, conform hotărârii Sfatului Administrativ, pământ pentru hrană și au fost scutiți de bir, mai bine zis birul lor a fost plătit de către direcția centrală a telegrafiei. Între această instituție și cantoniști s-au încheiat contracte. Din numărul de șapte contracte relative la ținutul Neamț, păstrate la Arhivele Statului din Iași, două contracte au fost încheiate cu doi țărani birnici, un contract cu un însurățel, un contract
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Boierii, consecvenți, afirmau „că nici o lege nu-i poate sili de o asămine îndatorire ce atacă dreptul proprietății”. Această problemă a rămas mult timp nerezolvată. Rezolvarea ei era strâns legată de însăși desființarea regimului feudal. Buna organizare și funcționare a telegrafiei mai cerea și un număr corespunzător de cadre. Cerințele se măreau pe măsura sporirii liniilor telegrafice. S-a apelat atunci la Academia ieșeană. Elevii au primit însă acest apel cu un refuz categoric pentru motivele următoare: incertitudinea creată de război
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
bine să șadă 3-4 ani pe banca unei canțelarii fără leafă, decât să practice branșa comerțială în vreo casă de negoți”. Această mentalitate, izvorâtă din concepția unor tineri proveniți în parte dintr-un mediu social pentru care munca în instituția telegrafiei era socotită o degradare, a fost cauza eșecului inițial al încercării introducerii funcționarilor autohtoni la telegraf. În această situație, domnitorul, spre bucuria austriecilor, a fost nevoit să apeleze la funcționari străini. Așa se explică de ce „toate lucrările își luară o
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
român, au convins pe domnitor că era necesară recrutarea și pregătirea unor cadre naționale. În acest scop, insistențele ca și avantajele promise crescură și nu fără rezultate. Începutul a fost timid, dar punctul critic fiind depășit, numărul funcționarilor autohtoni în telegrafie a sporit treptat. Ei au fost recrutați din rândul elevilor Academiei Mihăilene. Departamentul lucrărilor publice i-a recomandat direcției centrale a telegrafiei, care i-a supus unui examen. După o perioadă de practică la biroul central telegrafic din Iași, cei
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
crescură și nu fără rezultate. Începutul a fost timid, dar punctul critic fiind depășit, numărul funcționarilor autohtoni în telegrafie a sporit treptat. Ei au fost recrutați din rândul elevilor Academiei Mihăilene. Departamentul lucrărilor publice i-a recomandat direcției centrale a telegrafiei, care i-a supus unui examen. După o perioadă de practică la biroul central telegrafic din Iași, cei corespunzători au fost trimiși la birourile telegrafice nou înființate. Această transferare a reprezentat și o promovare de la treapta de practicant la cea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
este, căci voește [directorul austriac Librecht] ca numai din străini să fie întrebuințați de amploaianți în această serviție, dovadă, căci prin toate birourile sunt câte un însămnat și de prisos număr din aceștia”. La 23 septembrie 1857, direcția centrală a telegrafiei a avut de rezolvat alt conflict, izbucnit între directorul adjunct al biroului telegrafic din Vaslui, Ivanovici, și șeful său Podlisezki. Ostilitatea împotriva austriecilor s-a manifestat în aceeași vreme și în Țara Românească. C. Minescu semnalează că, „prin anul 1857
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
mai puternică și cu rezultate imediate. În Moldova, ea a fost mai slabă și cu urmări mai puțin simțite. Cauza trebuie căutată, printre altele, în numărul și forța celor care au reacționat. În Muntenia, domnitorul Barbu Știrbei a condiționat introducerea telegrafiei de formarea și pregătirea funcționarilor autohtoni, care să înlocuiască pe cei austrieci, ceea ce n-a făcut domnitorul Ghica. De aceea, în Țara Românească, funcționarii autohtoni au fost mult mai numeroși decât cei de origine străină. În Moldova, la 1856, după cum
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a făcut domnitorul Ghica. De aceea, în Țara Românească, funcționarii autohtoni au fost mult mai numeroși decât cei de origine străină. În Moldova, la 1856, după cum am văzut, Corneliu Filipescu Dubău se considera ca fiind singurul moldovean funcționar în serviciul telegrafiei. În afară de aceasta, în Moldova, nu se constată documentar încercarea austriecilor de a obține concesionarea telegrafiei pe o perioadă de 90 de ani, cum susține C. Minescu că s-ar fi întâmplat în Muntenia. Adăugăm că guvernele moldovene antiunioniste au vegheat
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
numeroși decât cei de origine străină. În Moldova, la 1856, după cum am văzut, Corneliu Filipescu Dubău se considera ca fiind singurul moldovean funcționar în serviciul telegrafiei. În afară de aceasta, în Moldova, nu se constată documentar încercarea austriecilor de a obține concesionarea telegrafiei pe o perioadă de 90 de ani, cum susține C. Minescu că s-ar fi întâmplat în Muntenia. Adăugăm că guvernele moldovene antiunioniste au vegheat ca, în serviciul acestui mijloc de comunicație, atât de mult folosit în perioada plină de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
mijloc de comunicație, atât de mult folosit în perioada plină de frământări din jurul anilor Unirii, să nu fie decât funcționari de „încredere”. Or, austriecii s-au dovedit, în această privință, ca fiind singurii oameni de „încredere”. Guvernele antiunioniste au folosit telegrafia pentru scopurile lor politice. C. Bălănescu observă „că prințul Vogoride, la mașinațiunile sale strategice pentru întâile alegeri, și-au făcut din biroul telegrafic un al doilea cabinet, viind în tot momentul a da ordine verbale (ca să nu mai existe vreun
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
care ar putea să cadă în răspundere), cătră toți administratorii”. S-a ordonat ca circulația telegramelor cu „entenții tulburătoare liniștii publice, precum și în contra guvernului i atentații criminale” să fie oprită. La 7 iulie 1857, s-a comunicat direcției centrale a telegrafiei că, „spre depărtarea a orice neadevărate vestiri ce se pot da prin telegraf de către fețe particularnice în timpul alegerilor de deputații [...], să scrie acei direcții a opri cu totul corespondențiile particulare în acest obiect, totodată să pune înainte acei direcții ca
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a tot ceea ce era folositor partidei antiunioniste, în special prin toleranța acordată funcționarilor austrieci, care nu făceau altceva decât să sprijine politica austriacă. Odată cu realizarea Unirii, se crease o vizibilă contradicție între noua stare politică și vechea situație de la serviciul telegrafiei. Se impunea grabnic o soluție. Ea nu putea consista decât în „naționalizarea” telegrafiei moldovene, adică în înlocuirea personalului străin prin autohtoni. În acest sens s-au făcut diverse propuneri. D. P. Donici, directorul general al Departamentului lucrărilor publice, a preconizat
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
austrieci, care nu făceau altceva decât să sprijine politica austriacă. Odată cu realizarea Unirii, se crease o vizibilă contradicție între noua stare politică și vechea situație de la serviciul telegrafiei. Se impunea grabnic o soluție. Ea nu putea consista decât în „naționalizarea” telegrafiei moldovene, adică în înlocuirea personalului străin prin autohtoni. În acest sens s-au făcut diverse propuneri. D. P. Donici, directorul general al Departamentului lucrărilor publice, a preconizat înlăturarea tuturor străinilor, fără nici o excepție. Proiectul lui a fost respins de domnitorul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
abia acum urma să-și găsească rezolvarea. Prin desăvârșirea Unirii Principatelor, în 1862, au fost create condițiile necesare pentru înlăturarea deficiențelor de până atunci și pentru dezvoltarea acestui mijloc de comunicație potrivit intereselor țării. Austriei i-a aparținut inițiativa introducerii telegrafiei în Moldova. Ea a reușit chiar - folosindu-se de împrejurări favorabile - să-și asume conducerea tehnică și administrativă a acestei instituții. N-a putut însă să-și conserve poziția pe care o dobândise în serviciul telegrafic al Moldovei, deoarece succesivele
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
însă să-și conserve poziția pe care o dobândise în serviciul telegrafic al Moldovei, deoarece succesivele înfrângeri pe care le-a suferit pe tărâmul economic și politic au silit-o să bată în retragere. În acceptarea de către Moldova a introducerii telegrafiei în condițiile mai sus arătate - care nu puteau fi ocolite, dată fiind situația în care se afla țara noastră - rolul determinant l-au avut interesele de ordin comercial ale păturilor sociale interesate activ în schimbul de mărfuri. Contribuția lor bănească la
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cea a hipnotizatorului. Este, aceasta, un alt tip de generalizare. De aceea introduce în psihologia mulțimilor, ca aparținînd de resortul acesteia, domeniul fenomenelor de comunicare, domeniu aflat în expansiune rapidă. De la inventarea cărții tipărite și pînă la presă, trecînd prin telegrafie, acest domeniu a restrîns în permanență spațiul conversației, al discursului persuasiv și al zvonului. Psihologul francez desprinde cu o precizie uimitoare, nedezmințită de nimic pînă astăzi, o teorie a comunicațiilor de masă căreia, la vremea sa, nimic și nimeni nu
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]