1,167 matches
-
desfătarea teriană. Semințiile, transmițând din veac în veac Balade, doine și melodii pline de veselie, Au înfipt în pântecele muribunde ale oamenilor, O fărâmă de speranță glăsuitoare, Care va trăi veșnic Și va alunga gândul tristeții. Arta Din uitate veacuri telurice, Monarhul Timp ne dezvăluie comori arhaice Ce-au devenit mărturii falnice: O frescă a curcubeelor cosmice, Ce înseninează mereu văzduhul Și izgonește din inimi amarul. În trecerea grăbită a anilor, Dorirea cât mai mare a astrelor, De a-și manifesta
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/alexandru_enache_1479472490.html [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
și nedreptatea au întunecat spiritele curate ale pământenilor, Lăsăndu-i în amarul crud al deznădejdii, Care le stăpenește mințile îmbătate-n greșeli. Stea profană renunță la sălbăticiile barbare Și-ți îndreaptă a ta soartă. Desfrânarea, iubirea de arginți și toată bogăția telurică, Îmbrobodind lumea toată, Au înrobit suflarea profană a terianilor. Stea profană, desprinde-te de mârșăveniile tale Și-ți întoarce destinul pătat în vicii. Veacul tehnologiei moderne, al cunoașterii și al belșugului măreț, Sporește pe zi ce trece-n duhul societății
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/alexandru_enache_1479472490.html [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
floare”, „zăpadă” a „“sufletului curat”, „fărâmă de azimă”, „descătușare”, „reverie, „cântare”, „dor”, “prezența celuilalt”, „minunat dor”, „dor de viață”, „mister”, „mirific cântec”, „cântec lin pe strune de vioară”, „pace”, „a inimii văpaie”, „imn divin”, „imn de slavă”, „colind”, „templu sacru”, „teluricul iubesc” în care se scufundă eternitatea, „mirajul fericirii”, „liniște vrăjită”. Prin „cununile de gânduri pure” (Nostalgie) care zămislesc sintagmele izotope din cântecul poetic se configurează un mit al iubirii - „comoară” de mir. „Scoase” - metafizic, heideggerian vorbind - din “ascunderea” sufletului, metaforele
POETICA SIMFONIEI IUBIRII DIN STIHURI – COMORI DE MIR de CRISTINA MARIA NECULA în ediţia nr. 486 din 30 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Cristina_maria_necula_poetica_simfonie_cristina_maria_necula_1335850626.html [Corola-blog/BlogPost/359153_a_360482]
-
nemuririi sufletului, moștenita de la dacii nemuritori, convingere care coincide cu dogmă creștină, Brâncuși s-a regăsit și în ideile lui Socrate transcrise de Platon, și credea că înainte de a se uni cu trupul, sufletul contemplă lumea ideilor. El caută transcenderea teluricului, aspirația către veșnicie! De altfel era nelipsit de la liturghie și se spune că din contemplarea flacării unei lumânări a realizat ultima varianta Pasărea măiastra!Pasăre galbenă, moment în care introduce un motiv nou în creația să - cel al zborului vertical
CONSTANTIN BRANCUŞI – INIŢIAT ŞI SCULPTOR AL GÂNDULUI ŞI SUFLETULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 by http://confluente.ro/Constantin_brancusi_initiat_si_sc_elena_armenescu_1341947496.html [Corola-blog/BlogPost/351425_a_352754]
-
trebui să scriu această carte, / până la urmă,/ ca pe o altă naștere, după moarte, / scârbită de turmă” (Capitulare). Contraste și contrarii, contururi abia trasate, granițe abia vizibile ori latitudini incendiare, asocieri ale extremelor, alunecări și reveniri în spațiul incert dintre teluric și celest alcătuiesc partitura generoasă pe care verbul autoarei se mișcă sigur și grațios, în efortul de a „re-poetiza” lumea, de a-i reclădi reperele. Ca tematică, grupajul de poeme se concentrează asupra erosului, aflat sub semnul fragilității, al echilibrului
DOUĂ CRONICI DE ILEANA SANDU DESPRE CĂRŢILE MARIANEI CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 682 din 12 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Doua_cronici_de_ileana_sandu_despre_ca_al_florin_tene_1352710165.html [Corola-blog/BlogPost/351002_a_352331]
-
aproape. Pluralitatea necunoscutelor determină o persistentă stare de insecuritate, accentuată de caracterul morganatic propriu anumitor legături sentimentale. Fiorul iernatic devine tot mai amenințător. Punctual, Cristiana Maria Purdescu abordează și subiectul profund umanitar al actorilor ce s-au desprins de spațiul teluric, impresionând decența și verticalitatea regretelor. Picturalitatea poemelor poartă inconfundabilele amprente ale durerii. Impresii fulgurante aduc în prim-plan actualitatea inimii greu încercate. Peisajul pluvial consonează cu o problematică aspectare interioară, predispusă la multiple frământări. Dominanta clar-obscuritate a versurilor Cristianei Maria
AMPRENTELE INTERIORIZĂRII DE OCTAVIAN MIHALCEA de BAKI YMERI în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1445585904.html [Corola-blog/BlogPost/368308_a_369637]
-
făcut prea mult caz exact cei care voiau să nege această inspirație din ambiția gândirii lor foarte terre-á-terre, adică lipsită tocmai de sentimentul înălțării pe care îl dă omului gândirea. Procedeu defectuos prin faptul că nu se poate desprinde de teluric și, totodată, neproductiv scopurilor care-l pun în mișcare; pentru că, insistând a-și impune negația, încercând a scoate din circuit divinitatea fără a pune altceva transcendent în loc, îl face pe om să simtă cum este rupt tocmai de această a
CĂTRE DIMITRIE GRAMA (1) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_catre_dimitrie_grama_1_corneliu_leu_1327654795.html [Corola-blog/BlogPost/362433_a_363762]
-
impunătoare atenției lumii intelectuale. În centrul gândirii lui Nichifor Crainic stă Iisus Hristos. Sensul vieții pe care îl caută cugetătorul se descoperă în Iisus Hristos. Mântuitorul este Alfa și Omega tuturor lucrurilor create. Personalitate controversată, amestec de serafic și de teluric, teolog și om politic, poet și publicist, Nichifor Crainic este un caz pe cât de complex, pe atât de reprezentativ pentru o întreagă categorie de cărturari români ieșiți din orizontul satului tradițional. Ei rămân fundamental “țărani”, “oameni ai pământului”, respectuoși față de
„PRO MEMORIA ?' ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” NICHIFOR CRAINIC ?' TEOLOGUL MISIONAR PRINTRE INTELECTUALI, APOLOGETUL ORI PROPOV? de STELIA by http://confluente.ro/stelian_gombos_1492666048.html [Corola-blog/BlogPost/343135_a_344464]
-
melos cu rezonanțele doinei, acceptându-i bunele sau relele ei înfățișări. Poetul, deși sub o aparentă stare de melancolie rimbaudian-baudelaireană sau sub masca unei disimulări bacovian-minulesciană, construiește veritabile reverii, în care apare iubita (umanul), natura (vegetalul), cerul mimând uneori nuanțe telurice (agonia extatică), binele și răul (contrarietatea), dragostea și ura (emoția), păcatul și virtutea (dualismul), bucuria trăirii și tristețea circumstanțelor factuale (speranța). Sub o aparentă calinitate, se naște o alcalinitate, protejând marginile deja zdrențuite ale sufletului, revigorând, astfel: puterea, voința, rezistența
„CĂRĂRI PRINTRE STELE” (VERSURI) DE IONEL SIMA (BAIA MARE) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 990 din 16 septembrie 2013 by http://confluente.ro/O_noua_aparitie_in_colecti_gheorghe_stroia_1379308910.html [Corola-blog/BlogPost/365051_a_366380]
-
nu trăiește poate să moară Asemeni Evoluție - Nu ruptură Situații, gesturi, ipostaze expresionism Pop - de zi - om Pop - de noapte - om Pop poet Pop interpret A - B - Uded Ioan Es. Pop - obosit, resemnat, înfricoșat Cer gol - nu cred rupe de teluric - pers. - întâmplări accede reliția „la început, poezia și rugăciunea eseu - semet VSt - Izolat între cer și pământ: năzuind resemnat și fără energie către cel saturat - depăși teluricul Ura ca sentiment Maximumul erotic îl reprezintă independența. marea întâlnire erotică este la
IOAN ES. POP: Fiinţa minimă şi implozia lirică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/ioan-es-pop-fiinta-minima-si-implozia-lirica-de-stefan-vladutescu-cv-2/ [Corola-blog/BlogPost/339531_a_340860]
-
Uded Ioan Es. Pop - obosit, resemnat, înfricoșat Cer gol - nu cred rupe de teluric - pers. - întâmplări accede reliția „la început, poezia și rugăciunea eseu - semet VSt - Izolat între cer și pământ: năzuind resemnat și fără energie către cel saturat - depăși teluricul Ura ca sentiment Maximumul erotic îl reprezintă independența. marea întâlnire erotică este la nivel de somn, de dormit împreună. În lirica lui Ioan Es. Pop, copiii se fac „dormind cu dulceață-n întuneric”. Sentimentul primordial este acela de ură, am
IOAN ES. POP: Fiinţa minimă şi implozia lirică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/ioan-es-pop-fiinta-minima-si-implozia-lirica-de-stefan-vladutescu-cv-2/ [Corola-blog/BlogPost/339531_a_340860]
-
1978:102). Am putea spune, nu ca eminescologi, nici nu ne permitem să afirmăm acest lucru, ci doar ca modești observatori, că la Mihai Eminescu, basmul popular a fost o pasiune exprimativă a libertății interpretărilor, a jocului luminii în întunericul teluric, a prezentării altfel a eului din fiindul interiorizat, a creării putinței din neputință. Pe scurt, basmul a fost pentru poet creația literară specifică motivării sensului ipostazelor, o formă de prezentare a lucrurilor într-un adevăr al imaginarului imaginat. Din prea
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1434397224.html [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
plaiurilor bucovinene, și nu numai, de a meșteșugi ideea în imaginea frumosului imaginativ. O măiestrie a celui pe care etnologul Eminescu îl va recunoaște ca făuritor de patrimoniu. Acel om al satului românesc care a meditat profund asupra fiindului său teluric și și-a aventurat sufletul în lumea timpului îndepărtat al fantasticului, în care eroii satului, voinicul sau viteazul vor fi fost cei care au devenit, în basme, flăcăii vânjoși reprezentați prin Feții-Frumoși, apărători ai așezărilor lor tradiționale, locuite cu oameni
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1434397224.html [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
știu, poate că suntem mereu în căutarea punctului potrivit, poate că-i lângă noi, dar nu-l recunoaștem, iar pentru a-l recunoaște ar trebui să credem în el...” La destrămarea Ordinului Templierilor, aceștia iau hotărârea că secretul controlului energiilor telurice să fie bine păstrat. În consecință, templierii se împart în șase grupuri, răspândite peste tot in Europa. Fiecare grup are în posesie o parte a secretului. Înțelegerea a fost că la fiecare 120 de ani un grup să transmită secretul
Umberto Eco: Pendulul lui Foucault. Recenzie, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/umberto-eco-pendulul-lui-foucault-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339248_a_340577]
-
un alt eveniment, s-ar fi născut alte combinații de litere.” Hasidismul este un curent al gândirii evreiești din secolul al XVIII-lea. Se bazează pe teamă, dar în egală măsură, pe iubirea față de Dumnezeu. “Așadar, celții scriau despre curenții telurici; aflaseră de ei de la atlanți, pe când supraviețuitorii acestui continent scufundat emigraseră parte în Egipt, parte în Britania. Atlanții, la rândul lor, învățaseră totul de la acei strămoși îndepărtați care, din Avalon, străbătând continentul Mu, pătrunseseră până în deșertul Australiei - când toate continentele
Umberto Eco: Pendulul lui Foucault. Recenzie, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/umberto-eco-pendulul-lui-foucault-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339248_a_340577]
-
tic-tac de ceasornic alene Timpu-n loc zăbovind fără-a ține măsură Atârnând somnoros, încurcat între gene. Chiar și dorul de ducă ghemuit stă cuminte Tot sperând o plecare, tot visând un senin, Încropind traiectorii din banale cuvinte, Pendulând ba-n teluric, ba-n înaltul divin. Aș dori o mireasmă desenând zbor de flutur Și-o iubire-ar dori sufletul să-i dea ghes, Când divinul mă nalță, de teluric mă scutur, Dar eu nu pot grăbi floarea roz de cireș Steluța
A L AISE de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1916 din 30 martie 2016 by http://confluente.ro/steluta_craciun_1459344626.html [Corola-blog/BlogPost/381371_a_382700]
-
tot visând un senin, Încropind traiectorii din banale cuvinte, Pendulând ba-n teluric, ba-n înaltul divin. Aș dori o mireasmă desenând zbor de flutur Și-o iubire-ar dori sufletul să-i dea ghes, Când divinul mă nalță, de teluric mă scutur, Dar eu nu pot grăbi floarea roz de cireș Steluța CRĂCIUN Referință Bibliografică: A l aise / Steluța Crăciun : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1916, Anul VI, 30 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Steluța Crăciun : Toate
A L AISE de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1916 din 30 martie 2016 by http://confluente.ro/steluta_craciun_1459344626.html [Corola-blog/BlogPost/381371_a_382700]
-
moarte a Sinelui deloc atipică însă, dacă e să o judecăm în relație directă cu felul ei ostentativ de a se manifesta, și, în mod evident, nesingulară pe parcursul secolelor, aruncând retrospectiv o privire înspre complexa, dar cu limite finite istorie telurică de până acum a creației lui Dumnezeu. Când diavolul a însemnat pe frunte lumea, copiii lui nu au mai fost în stare să vadă Lumina de pâcla întunericului decadent. Aderența lor fățișă la perimetrul irespirabil al deconstructivismului ateu nu mai
ODRASLELE DIAVOLULUI ŞI CONTRAFACEREA ACTULUI DEMOCRATIC de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1285 din 08 iulie 2014 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_1404825961.html [Corola-blog/BlogPost/349179_a_350508]
-
reprezentări rupestre precum și motivațiile profunde ale nevoilor de tip cultural. Rămâne însă o nelămurire! De la apariția lor și până la ieșirea din funcționalitate picturile rupestre își îndeplinesc rolul pentru care au fost create, apoi, prin nefolosire intră în uitare, iar mișcările telurice le scot chiar dintr-o eventuală posibilitate de a fi văzute în mod curent. Spre binele tuturor deoarece numai așa ele se pot păstra în forma, oarecum, inițială. Există însă alte indicii despre aceste locuri, pentru că, în mod normal, o
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita.html [Corola-blog/BlogPost/369413_a_370742]
-
cu aripi ce mă duceau numai spre lumină. Timpul a trecut, rozul s-a izinit de respirația grea a celor care singuri se aureolizau ca a atotștiutori, și interiorul meu a început încet, încet să devină cenușiu și din adâncurile telurice să mă strige întunericul. Bacovia s-a simțit năruit de boală, nu de cea pe care corpul lui o făcea vizibilă, ci de cea interioară, care îi săpa zi de zi șanțuri adânci în existența sa: Amurgul galben m-a
ACTUL DE DEPEIZARE ÎN SCÂNTEILE GALBENE BACOVIENE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Actul_de_depeizare_in_scanteile_galbene_bacoviene.html [Corola-blog/BlogPost/361734_a_363063]
-
bine spus el se preface că nu le înțelege, sugerând: E mult de când dormim în umbră, / În cimitirul violet ... (Amurg). Pentru el timpul este nemărginit pentru că boala nevindecabilă și rezultatul ei, moartea, sunt în deplinătatea patronajului etern a ceea ce este teluric. El nu încetează prin actul morții să-și întrerupă fiindul pentru că experiența, din timpul vieții l-a legat de lumea de dincolo: Eu singur, cu umbra, iar am venit, / O, statui triste și dărâmate, / Pansele negre, catifelate, / Vise, ah, vise
ACTUL DE DEPEIZARE ÎN SCÂNTEILE GALBENE BACOVIENE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Actul_de_depeizare_in_scanteile_galbene_bacoviene.html [Corola-blog/BlogPost/361734_a_363063]
-
Mă clatină spre pat al insomniei pas - / În creierul meu plânge un nemilos taifas (Dormitând) lăsându-se doborât de galbenul pământiu al bolii sale, care îl petrece spre negrul cenușiu. Este un cenușiu care va începe să-i tulbure energiile telurice încă din 1914 și va culmina, șapte ani mai târziu, în anul 1921, secătuindu-l până în clipa în care își va dărui sufletul înaltului celest deusian. Suferința poetului este de nedescris, este ca o inițiere, ca un așezământ pregătit pentru
ACTUL DE DEPEIZARE ÎN SCÂNTEILE GALBENE BACOVIENE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Actul_de_depeizare_in_scanteile_galbene_bacoviene.html [Corola-blog/BlogPost/361734_a_363063]
-
în care își va dărui sufletul înaltului celest deusian. Suferința poetului este de nedescris, este ca o inițiere, ca un așezământ pregătit pentru un drum știut, o siguranță a trecerii, a ușurării spre motivația neîntoarcerii. Toți aceia, care în viața telurică au avut de suferit de pe urma fragilității trupului, și-au mlădiat sufletul într-un vaiet al codului liturgic. Bacovia fracționa în versul lui timpul și îl măsura cu fiecare zi ce îi trecea ca o povară, întunecându-i și zgârcindu-i
ACTUL DE DEPEIZARE ÎN SCÂNTEILE GALBENE BACOVIENE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Actul_de_depeizare_in_scanteile_galbene_bacoviene.html [Corola-blog/BlogPost/361734_a_363063]
-
să știe Eminescu n-a murit, Prin frumoasa-i poezie Va trăi la nesfirșit. Înger alb, să dormi în pace! Cu luceafăr te-ai unit Sus, nemuritor și rece, Jos, statuie și slăvit. Ploaie Eminesciană De Alex Enache În tot teluricul n-a existat nicicând O mandolină sfântă și frumoasă, O slovă serafică și mândră, Precum a fost a noastră. Ah, Doamne... ce ciocârlie a liricii! O adevărată ploaie Eminesciană, Ce inundă manuale și ziare din țară, Stăpânind lumea cu a
GRUPAJ LIRIC DEDICAT ZILEI OMAGIALE LUI MIHAI EMINESCU, DATĂ ÎN CARE SE ÎMPLINESC 166 DE ANI DE LA NAȘTEREA INEGALABILULUI POET NAȚIONAL de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 1843 din 17 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/alexandru_enache_1453029217.html [Corola-blog/BlogPost/342953_a_344282]
-
cheie: incandenscent, durere, Ruffilli, încăperi, frământări Incandescent, răul interior se scurge spre exterior, creând lui Ruffilli o durere înecată într-o manifestare ca și cum lava unui vulcan i-a cuprins fiindul, o magmă ce se prelinge pe lângă trup, săpându-i egoul teluric, eliberându-i eul cosmic: Dar e cu totul alta starea / noastră, aparte / inertă și dureroasă” (Tot ce-i cu putință, 2008:21) și unindu-se cu suferințele celorlalți oameni, pe care îi vede ca prinși într-o cușcă: ”Gratii și
FRĂMÂNTĂRILE LUI RUFFILLI ÎN ÎNCĂPERILE CERULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1407407584.html [Corola-blog/BlogPost/353889_a_355218]