1,515 matches
-
ortodox ajung să fie pomeniți cu venerare împărați și domnitori, sfințenia acestora primind acordul unanim al ierarhiei ortodoxe. Puterea politică are datoria de a apăra credința și de a o răspândi. Rigorismul călugărilor cu privire la cooperarea Bisericii cu politicul a fost temperat de acordul dintre întâistătător și domnitor, iar orice atentat la puritatea și unitatea credinței s-a lovit de Biserică și, nu rareori, de puterea politică. Încoronarea împăratului sau a domnitorului este intrarea statului în incinta sfântă a Bisericii [19]. Moscova
MATERIAL – STUDIU DE SINTEZĂ. DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ÎN SUD-ESTUL EUROPEAN. GEOPOLITICA ORTODOXIEI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344368_a_345697]
-
nu s-au realizat în cursul vieții, dar cu siguranță, temperamentul său furtunos a ajuns să fie schimbat prin legătura cu Mântuitorul. „Iacov rămâne prototipul omului pasionat, zelos, deschizător de drumuri, puternic, dinamic și ambițios. Pasiunea lui însă, a fost temperată de sensibilitatea și de harul Domnului nostru Isus Hristos. A învățat să-și controleze mânia, să-și înfrâneze limba, să-și redirecționeze zelul, pentru Împărăția lui Dumnezeu.” Deci, „Iacob este o încurajare pentru fiecare dintre noi, viața sa spunându-ne că
O CARTE DESPRE CHEMARE SI NASTERE DIN NOU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 151 din 31 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344434_a_345763]
-
minus treizeci și șapte, De e zi sau de e noapte. Mi-a răspus cam încurcat, Că la el nu-s cât s-a dat: - Grade minus sunt doar trei Fie crezi sau nu, de vrei! Insistai atunci cu cazul Temperându-mi și extazul, Că așa dăduse „Vremea” Și pe cablu,... și-n rețea. Gândindu-se ceva mai mult, Luând o aură de om cult, Îmi răspunse într-o doară: - Ei, or fi, dar poate afară! 01.01.2015 Gabriel Todică
FRIG DE TG. MUREŞ de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1463 din 02 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350093_a_351422]
-
rigid. 5. Lelia Mossora nu este un temperament vulcanic. Se autoportretizează (cu un dram de ironie) fără complexul limbajelor ce dezmiardă și ceartă, „la capăt de dorință”, pe iconițe metaforice, misterul prins în „năvod de dor uscat.” O binevenită terapeutică (temperată). Această voce torturată de teama de a nu fi luată în seamă, își are “secretul” invitației sincere la o lectură discretă, știind că deasupra capului stă sabia verbului. Sau, cum ne învață Vicente Huidobro: „adjectivul, care nu dă viață, omoară
SAU „NUMAI LACĂT/ DE TĂMÂIE” de HORIA ZILIERU în ediţia nr. 482 din 26 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362050_a_363379]
-
vorbeam, și o simte categoric, gândul se purifică și ucigașul de timp și răbdare se vede achitat. Restul, poștașul inspirat îl va rosti singur. Am făcut, acum o săptămână, a doua corectură la ultimul meu volum din tetralogia „Ingeniosul bine temperat”. Cu acestea, am încheiat un ciclu al vieții, proiectat aproape întreg la 18 ani. Dar bucuria încheierii, la lectura în pagină tipărită, mi-a fost tulburată de o imensă tristețe. Pe nebăgate de seamă, m-am îndepărtat de ideea inițială
FUGIND SAU ACASĂ, CÂNDVA, LA MIRCEA HORIA SIMIONESCU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365982_a_367311]
-
plăcere amândoi, cu fețele roșii de emoție și plini de senzații fascinante și de broboane de transpirație. Dușul era alături, adică întinderea nemăsurată a mării... și de aceea, am sărit amândoi din barcă în răcoarea apei, pentru a ne mai tempera trăirile actului desfășurat sub razele destul de fierbinți ale soarelui. Un timp, am înotat unul lângă altul, cu mișcări largi și leneșe, ne scufundam și ne îndepărtam, apoi ne apropiam unul de altul. Îmbrățișați, călcam apa, care în zona aceea avea
PLIMBAREA PE MARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366666_a_367995]
-
Biblie a Poeziei! Așa înțelegem mai ușor că nici oamenii nu privesc toți și nu prea des către cer: doar când le e frică și atunci când iubesc, aceste două ipostaze îi mai cutremură... Echilibrul dintre liric și divin este bine temperat și asta ține nu doar de harul, ci și de meșteșugul creatorului. Fiecare poet are cărările lui proprii. A plonja pe starea poeziei altui poet nu e ușor! Theodor Răpan chiar are curajul să îmbrace cămașa fiecăruia în parte, să
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
de toate tainele izvoarelor: abia acum și așa - psalmodiez de nerostit Numele PIROMANII i-am căutat - azi dimineață - pe toți piromanii - care au dat - astă-noapte - foc cerului: voiam să-i găsesc și să-i rog - ca - la noapte - să se tempereze - altfel eram ferm hotărât să-i defer justiției nici așa: una-două - dai foc lumii folosind - iresponsabil și dement - toate văpăile - din toate galaxiile: la un moment dat - n-o să mai existe în bordeiul ăsta cosmic - nicio scânteie - nici cât să
PIROMANII (POEME) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366120_a_367449]
-
respectivul, adică pictorul nu știe să tragă linia strâmbă. Țăranii știau să deseneze cu știință și sensibilitate, în ciuda faptului că unii dintre ei erau analfabeți.” Atât pentru icoana pe lemn, cât și pentru cea pe sticlă, Angela Ludoșan folosește tehnica tempera, pigmenți și emulsie de ou. Cromatica diferă în funcție de zona și școala din care provine icoana și chiar de particularitățile fiecărui artist. Aprecierile din partea cumpărătorilor reprezintă încununarea muncii iconarului. Participă la toate târgurile la care este invitată. Consideră că Expoziția de la
TÂRGUL ICONARILOR ŞI MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366167_a_367496]
-
respectă desenul, cromatica, nu se abat de la model, nu merg spre kitsch-uri. Au ca modele școlile: Nicula, Țara Făgărașului, Țara Oltului, Șcheii Brașovului, Lancrăm, Poiana Sibiului, Gherla. Tematica este în funcție de cerințe și în funcție de starea sufletească a artistului. Tehnica e tempera și emulsie grasă din gălbenuș de ou. Respectă tehnica de început în pictura iconografică. Pentru soții Mihai și Letiția Rotaru icoana este „fereastră spre absolut, spre lumea eonului ce va să fie.” Crearea unei icoane presupune o relație afectivă puternică
TÂRGUL ICONARILOR ŞI MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366167_a_367496]
-
Generală Nr. 163 din București, realizează pictură de șevalet, pictură pe sticlă și pe lemn, cochetează cu ceramica. Icoanele sunt de inspirație Școala „Nicula”, reprezintă diferite scene religioase, prăznicare, Cina cea de taină, Judecata de Apoi. Tehnica de lucru este tempera cu ou, cu foiță de aur sau de bronz. Rama icoanelor este din lemn de brad, băițuită și ceruită. A participat la numeroase expoziții la Muzeul Satului, Muzeul Cultural Român, Centrul Cultural Bușteni, Institutul Francez, Primăria Capitalei și la toate
TÂRGUL ICONARILOR ŞI MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366167_a_367496]
-
țesute și păstrate în tainițele timpului, căci autoarea străbate locurile făcând cunoștință cu lumea prin senzații, imagini și idei. Ducându-și existența într-un mediu cultural exact, Milena Munteanu știe să stăpânească exuberanța în fața imaginilor locurilor vizitate, poate să-și tempereze emoția prin meditație, prin căutări, prin introspecție, prin sondări spirituale. Totul pare supravegheat de duhul analitic. Însemnările sale au la bază o documentare riguroasă, dar nu încarcă textul cu date care să te trimită cu gândul la reclame turistice, nu
MILENA MUNTEANU – „DEPARTE DE ŢARA CU DOR” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 771 din 09 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351862_a_353191]
-
a limitat la orele de rugăciune din interiorul locașului de cult, ci s-au răsfrânt din¬colo de zidurile bisericii, în relațiile sociale. Luptând greu cu mentalitatea vechii societăți sclavagiste sau medievale, ea a invatat astfel pe credincioși să-și tempereze individualismul și egoismul și să-și subordoneze interesele personale întregului general al societății în care omul se află integrat. Cu alte cuvinte, Creștinismul are orizont social indiscutabil, fiindcă mântuirea credincioșilor se realizează în funcție de semenii noștri care alcătuiesc societatea. Dar în
MISIUNEA BISERICII IN LUMEA NOASTRA CONTEMPORANA. DESPRE EXIGENTELE MISIUNII BISERICII IN ACEASTA SOCIETATE SECULARIZATA… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352229_a_353558]
-
Universul Om: „Sfere, netezimi, spirale,/ sacre-mpărății astrale/ meteori, punți, galaxii/ cresc pe ramii inimii”. Simțurile eonizate ale Poetului, cu precădere vederea, „ochiul”, descoperă în elementele realului tainice structuri armonice ce consonează cu pulsațiile sângelui. Elanurile vitaliste sunt însă bine temperate de răceala gândului și a rațiunii pure, nepervertite ce taie geometric versul, construind imaginea de o limpezime ce amintește forma cristalului șlefuit. Dintre cele patru elemente presocratice, poetul acceptă pământul în măsura în care acesta ilustrează condiția primară a umanului, dar aspiră spre
O NOUĂ CRONICĂ DESPRE VOLUMUL TRILINGV NUNTA CUVINTELOR de NICOLAE NEGULESCU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350585_a_351914]
-
ode, terfelea un mucalit !?) fără ca un răspuns direct și scris să pună capăt frământărilor de preamărire și mai ales de acces la cașcaval. În compensație, l-a luat pe „Dumnezeu în brațe” și, cu EL, înainte ... Fără a-și fi temperat furiile după refuzul mireanului (cineva i-a spus că jocul la două capete nu este agreat nici de Prea Înaltul și Milostivul, iar „întâistătorul” de la palat avea el însuși astfel de apucături !) adoptase „smerenia” printr-o „iluminare” silită, nefirească și
BI(ZI)GOTUL POLITIC... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351345_a_352674]
-
s-o liniștească Elena. - Eu vă spun că nu e glumă...Măi, oameni buni, la prețul ăsta este pomană...- o ținea Elena pe-a ei...Așa gheșeft mai rar... - Nu ți-am spus...Să ne mai gândim...- încercă s-o tempereze Radu. - Și până vă gândiți voi, se vinde bine mersi... - Așa pleașcă, cred și eu...îi ținu isonul Rodica. - De când te știu, tot cu sufletu’ la gură!- se oțărî și Radu. - Păi, spuneți și voi, aici e de așteptat? La
BATE FIERUL CÂT E CALD de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1226 din 10 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350691_a_352020]
-
Așa preieten, mai bine lipsă, sări Elena. -Ce ți-e și cu tine-acuma...Ce-a fost, a fost...Interesu’..., susținu mai departe Gigi. -Poartă fesu’, nu-l iertă Elena. -Hai că deja o luarăți pe arătură, încercă să-i tempereze Rodica. Radule, sună-l tu, că ai mai lucrat cu el...... Îl cunoști mai bine, îi știi hachițele... -Faceți cum credeți, da’ pe urmă să n-aud că nu vă convine ceva...Dacă nu l-am cunoaște...Știi cum e
BATE FIERUL CÂT E CALD de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1226 din 10 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350691_a_352020]
-
să vegheze lumea muntelui și să intervină în cazul în care viperele cremenelor ar mai naște un alt balaur. Din pricina asta , văzându-le atât de mărunte și neputincioase în tendința lor fatală, Iovana chiar le îmblânzește, mângâindu-le cu bâta, temperându-le astfel pornirea veninului, a firii, a destinului. E firească soluția finală, aleasă de autor ca Iovana să devină o simpatizantă a mișcării ecologiste a gurului Bivolaru, date fiind obiectivitatea, cumpătarea, magia și naturalețea caracterului acestei fete sălbatice în fond
SAGA DESPRE IOVANA IORGOVANĂ de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 710 din 10 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351697_a_353026]
-
afirma despre Sfântul Vasile cel Mare: „Cu un simț al realităților, ce i-a fost recunoscut de toți biografii și comentatorii, un bun simț care este una din marile lui calități, el evită excesele retorice, nu cade în exagerări inutile, temperează impresiile. Apostolul idealist privește înțelegător la realități sociale și nu ia atitudini de tribun; el ceartă pentru a îndrepta, și conștiința lui creștină îi dă întotdeauna cuvântul potrivit. Ceea ce interesează și prețuiește într-adevăr mai mult decât calitățile literare și
DESPRE OMILIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE CĂTRE TINERI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351145_a_352474]
-
senzual/ Scriu elegii, epistole sentimentale/ locuiesc o stea, mai fierbinte/cu cât își presimte sfârșitul...”, altă dată lirismul se naște din sentimentul unei înstrăinări de sine și de lucruri (Vid), dintr-o secvența strict realistă, înregistrată cu un păstos “bine temperat” (Strada Cosmos), dintr-o dezinvoltă “denunțare” a propriului bovarism (Mod de întrebuințare) sau din câteva stranii enunțuri metaforice divergente, foarte concrete, închegând același stil adeseori ambiguu și “neglijent” care o particularizează (Pelerin): “Pasăre fenix fără vaier dă stingerea/ Cine stoarce
VICTOR FELEA. JUBILAŢIA TRĂIRII de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351235_a_352564]
-
un poem, oarecum delirant, adresat șefului țării; un atac al "spiritului combinațiilor de gașcă"; o poezie care îl viza direct pe președintele - la vremea aceea - a Uniunii Scriitorilor, George Macovescu. Nina Cassian, în rol de mediator ad-hoc, a încercat să tempereze avântul (de care-o fi fost...), invitându-l la microfon pe Dorin Tudoran. El a subliniat că ,,Falsa poezie trebuie respinsă cu hotărîre, avem nevoie de conștiințe edificate, nu de conștiințe în curs de dezvoltare". Exemplificator, a amintit pasajul din
SIMPLE NOTE DESPRE UN COLOCVIU DAT UITARII de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/345712_a_347041]
-
un poem, oarecum delirant, adresat șefului țării; un atac al "spiritului combinațiilor de gașcă"; o poezie care îl viza direct pe președintele - la vremea aceea - a Uniunii Scriitorilor, George Macovescu. Nina Cassian, în rol de mediator ad-hoc, a încercat să tempereze avântul (de care-o fi fost...), invitându-l la microfon pe Dorin Tudoran. El a subliniat că ,,Falsa poezie trebuie respinsă cu hotărîre, avem nevoie de conștiințe edificate, nu de conștiințe în curs de dezvoltare". Exemplificator, a amintit pasajul din
UN COLOCVIU DAT UITARII de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/345714_a_347043]
-
urmărește scoaterea exterioară a virtuții lui? Cunoștințe contemporane despre modul în care funcționează psihicul uman îtr-un astfel de caz, ne ajută să înțelegem că fiecare om alege „virtutea” ca trăire esențială, pentru ca acestă trăire împlinește într-o măsură concretă și temperează într-o oarecare adâncime nevoi psihice interioare de autocertificare și autoîndreptățire în fața sinelui său, dar și a cerințelor spațiului social. Dar într-o asemenea situație „virtutea” funcționează ca „mască”, fiindcă este folosită de psihicul uman ca o completare psihologică a
PARTEA A IV A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356194_a_357523]
-
mod fatal, după o bucurie prea mare, ca și când trebuie să plătești cu ceva mereu; deseori și invers, ca soarele care iese după ploaia zbuciumată de vară, încercând mereu să mă supun acestui ciclu natural de compensații și astfel să-mi temperez entuziasmele prea clocotitoare în reacțiile personale cu care funcționez și acum. În unele weekenduri mai libere de gospodărie și alte probleme, îmi place să văd, încă o dată (am o rezervă de filme bune primite cadou în pachete « long distance » de la
CONSUELA STOICESCU SCRIE ŞI TRADUCE VERSURI PE MUZICĂ DE VIVALDI ŞI DEBUSSY de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355891_a_357220]
-
în fund, că prea era mocăit și plîngăcios ... Doruleț scîncea și își trăgea nasul și o amenința că o spune el și o făcea tîmpită, dar Fulga nu se lăsa impresionată de smiorcăielile lui și, cînd Aurel încerca să o tempereze, îl amenința și pe el, pentru că știa că ea este cea mai puternică, chiar dacă era mai mică decît Aurel, frații ei semănau cu mama, mai moi, mai lasă-mă să te las, dar ea se simțea plină de viață, se
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 68-69 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356728_a_358057]