667 matches
-
cu supranaturalul divin, ca în cazul profetismului sau al divinației oraculare. În sensul acesta Pythia, la greci, și Sybila, la romani, devin personaje emblematice, simboluri ale exemplarității nebuniei, respectată, temută și ascultată. Luciditatea vizionară a profeților Vechiului Testament, precum și extazul tenebros al profeteselor oracolului de la Delphi sau al sibilelor romane, sunt „semne” trimise oamenilor de divinitate, cărora aceștia trebuie să se supună și pe care trebuiau să le urmeze. „Delirul profetic” se întemeiază la originea sa, ca act cultural, credința că
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
rol deosebit de complex în existența individuală, cât și în cea socială, pe care ignorându-l, refuzând să-l vedem și să-l înțelegem, vom avea numai o imagine parțială a omului. Valoarea psihopatologiei constă tocmai în revelarea acelei laturi ascunse, tenebroase, a spiritului care, pierzându-și lumina rațiunii, se cufundă în întunericul nebuniei, al iraționalului. Un asemenea motiv tematic ne este oferit de psihopatologia experimentală. S-ar putea ca acest termen să surprindă, mai ales că am afirmat anterior în această
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
bineînțeles!). „Ziua a cincea” relatează explorarea părților subpământene ale Castelului de către Rosenkreutz. Este o descensio ad inferos, o „coborâre în Hades”. Eroul studiază în profunzime temeiurile reformei. Și, pentru ca nimeni să nu creadă că fundamentele ar fi cumva șubrede și tenebroase, Rosenkreutz ne relatează că a găsit în străfundul cavernelor un soare artificial, o lumină extraordinară produsă de mari rubine care făceau vizibile inscripțiile și imaginile pline de înțelepciune ale adâncurilor. Reformei educaționale și politice pare a-i fi dedicată „ziua
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
reeditate neistovit până târziu, după 1900. Ținând de traseul comercial al scrisului, aceste broșuri respectau un tipar: întruparea simplistă a conflictului dintre bine și rău, idealizarea „bunilor”, exploatarea excesivă a senzaționalului, aglomerarea, previzibilă și de rău gust, a scenelor tari, tenebroase, cu violențe, omoruri etc. P., care a fost comparat cu Ponson du Terrail și a avut la rându-i numeroși imitatori autohtoni (Panait Macri, Ilie Ighel-Deleanu ș.a.), fusese citit cu interes, în zorii formării lor, de Mihail Sadoveanu, N. Iorga
POPESCU-17. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288938_a_290267]
-
momente de criză, cu mijloace destul de neconvingătoare. Cea mai întinsă dintre ele, Vocea, uzând de rupturi temporale și lacune în biografia personajelor (acum selectate din lumea cultă și artistică, citadină), suferă prin supralicitarea coincidențelor, a convergenței destinelor. Lăuntricul rămâne confuz, tenebros, autorul cantonându-se în explorarea comportamentelor, pentru care vădește intuiție sigură. În esență un moralist, exigent și blând totodată, scriitorul e dublat, dar nu fericit, de pedagog. Traducerile lui P. din Alexei Tolstoi și N. Rakovskaia, ca și dramatizările radiofonice după
POPOVICI-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288966_a_290295]
-
parvenitismul, ponderea fiind deținută de analiza unui caz de alienare prin preocuparea excesivă pentru artele plastice, întruchipat de Anton van Trubendal, un proprietar al unui muzeu de pictură. Devenit vulnerabil în relațiile cu ceilalți, apăsat și de o ereditate cam tenebroasă, el cade pradă unei psihoze, căreia ceea ce se întâmplă în exterior îi favorizează o dezvoltare rapidă, culminând cu tentativa de a-și ucide logodnica din gelozie. Studiul felului în care psihicul este afectat de anumiți stimuli, urmărirea evoluției unei stări
MONDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288234_a_289563]
-
între Ieronim și Maia, soția fratelui său. Este o dragoste nepermisă, care se desfășoară sub ochii îngroziți ai mamei și într-o atmosferă de damnare (tatăl, bolnav, e țintuit la pat, iar un unchi e nebun), de claustrare și pasionalitate tenebroasă. Tema triunghiului conjugal se intersectează cu tema destrămării familiei, investigate cu o bună intuiție a situațiilor de criză și a psihologiilor, într-o compoziție echilibrat structurată. În al doilea roman, Casa de lângă lună (1988), trama epică e diferită: un adolescent
NICOLAE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288435_a_289764]
-
se propulsează în fantasmatic. Însă, ca pentru a se institui un echilibru - oricum iluzoriu -, magnetismul stringent al realului (profesorul Gordan, din Fratele meu cu solzi de aur, tânjește după o „baie de realitate”) ține trează nostalgia unei vieți ocolite de tenebroase complicații. Simplă și adevărată. Piesa Iadul și pasărea - din volumul eponim - se nutrește din același nucleu tematic din care își trage sevele trilogia Dramele puterii. La fel ca acolo, obsesiile răzbat dinspre zona de penumbre a subconștientului, împletindu-se cu
OMESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288533_a_289862]
-
latină totodată, înveșmântată în armonii clasice, de o seducătoare solemnitate: „Străbunii mei dintâi sunt Tamaris și Orfeu/ Și Dionisos, zeul impetuos și trist,/ Ce port pecetea ca pe-un inel cu ametist/ Pe mâna lin depusă în arhetipul meu./ Oroles tenebrosul, leit haiduc de Pind/ Și Pirus taciturnul, întunecat suind/ Fruntariile Romei ... Priam-bătrânul soare;/ Ei sunt statornicia, albastrele-mi ponoare” (Meteorii). O arheologie blândă, cu aer de fast și demnitate istorică transpare în aceste versuri corecte, cu trimiteri la peisagistica pillatiană
MIHADAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288111_a_289440]
-
fi fost străin de asasini. Sigur, în realitate a fost altfel: Culianu a fost ucis la peste cinci ani de la moartea lui Eliade, dar probabil nu fără legătură cu moștenirea Gărzii de Fier și cu strania reîncarnare a acesteia în tenebroasele ritualuri punitive ale Securității pseudonaționale. Cititorul obișnuit va „traduce” automat juxtapunerea în relație cauzală. Poate că asta a și vrut „Chick”. În concluzie: e normal ca Bellow să-l condamne pe Eliade pentru episodul său legionar și pentru tăcerea sa
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
se Întâmplă și În alte Împrejurări. (Ă). Ana Roșculeț nu iubește pe nimeni și nici nu se simte legată de nimeni (Ă). Drumul Anei, atât cât Îl putem desluși, transformarea sufletească a eroinei se face sub imperiul unor forțe oarbe, tenebroase, nelămurite. (Ă). Fără a intra deocamdată În aprecieri asupra desfășurării nuvelei, referindu-ne În mod izolat doar la psihologia eroinei, putem spune că aceste fapte, manifestări și amănunte sunt elemente care nu pot intra În alcătuirea unui chip real, reprezentativ
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
din nou, o ploaie piezișă și cenușie, ca o perdea de mărgele de cristal. M-am trezit cu o senzație de inerție și oboseală, m-am sculat în picioare și m-am uitat pe fereastră, având încă în gură gustul tenebros și aspru al familiei Sternwood. Eram golit de viață ca buzunarele unei sperietori. M-am dus în bucătărie și am băut două cești de cafea neagră. Poți să te simți rău și după alte lucruri, nu numai după băutură. Ca
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
sentimental. Înseși ritmurile, caracterul reiterativ al vieții („Ca niște minutare pe un cadran / Ne învârtim pe-același loc închis / Ne deșteptăm și iar cădem în vis”) fac versul „banal”, „trist, monoton și vechi”. Poezia lui B. are o atmosferă specifică, tenebroasă și apăsătoare. Metaforele relevă sensuri și conotații negative, iar lexicul este suprasaturat cu noțiuni din sfera semantică a morții, descompunerii, pierderii, suferinței, tristeții, singurătății, indeterminării, banalului, monotoniei, încremenirii etc. Exprimarea directă, tonul familiar și cam monocord constituie modul propriu al
BOTEZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285830_a_287159]
-
gol. În general, C. folosește un limbaj poetic indirect, sugerând prin metafore și imagini drama sa, sub influența vizibilă a moderniștilor români. Cele câteva proze scurte din periodice - Petale în furtună, Prăbușiri, Înfrângeri, Declasări ș.a. - se situează în aceeași zonă tenebroasă, populată de personaje bolnave, cu un destin vitreg. SCRIERI: Declin, Focșani, 1934; Mări moarte, Focșani, 1937. Repere bibliografice: Ionescu, Război, I, 219-222; Mihail Chirnoagă, Alexandru Călinescu, poet al tristeții, Călărași, 1937; Aurel Marin, „Declin”, GR, 1937, 2-3; Ștefan Baciu, La
CALINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286043_a_287372]
-
G. Călinescu (...). Sesizarea conflictelor se face, nu observând în primul rând natura, în genere, așa cum recomandă acad. G. Călinescu, ci participând la viața socială (...). După acad. G. Călinescu oamenii prin natura lor sunt buni sau răi sau șovăielnici, nesinceri sau tenebroși. De aceea când autorul, exemplificând, înfățișează caracteristicile sufletești ale unui chiabur rezultă limpede că ele pot foarte bine aparține unui negustor din vremea feudalismului, unui funcționar slugarnic în vremurile noastre (...). Din întreaga argumentare s-ar putea înțelege că acad. G.
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
au fost practic Încununate de succes: poloneză, maghiară, cehă, parțial cea slovacă, În ultima perioadă și cea slovenă. Există tranzițiile eșuate până la nivel de criminalitate instituționalizată, cum sunt cele din Belarus și, până la un punct, Moldova și Ucraina. Se cunosc tenebroasele afaceri care au dus la lichidarea unui ziarist celebru, critic al președintelui Tudjman. Avem, finalmente, regimul despotismului luminat neo-KGB-ist al lui Vladimir Putin. România se situează undeva Între toate acestea. Mircea Mihăieș: Este vorba de „despotismul karateka”! Vladimir Tismăneanu: În
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
această organizație și Saddam Hussein, precum și Între cei care au organizat atentatul din 1993 Împotriva lui World Trade Center și serviciile secrete ale lui Saddam Hussein. În teritoriul extrem de labil și foarte greu controlabil al informațiilor din zone atât de tenebroase precum organizațiile teroriste, În cele din urmă trebuie să decizi. Ca să dau un exemplu: În momentul În care s-au oferit toate informațiile posibile că se pregătea un atac criminal Împotriva Uniunii Sovietice, care Însemna Încălcarea tuturor tratatelor semnate, Stalin
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
punerea unor întrebări, asocierea lor cu niște răspunsuri și participarea la crearea atmosferei, toate aceste gesturi vor presupune efectuarea unor alegeri. Totuși, pentru a face un studiu individual sau pentru instruirea în diverși „pași” de cercetare, ignorăm adesea asemenea aspecte tenebroase care apar în practică, probabil fiindcă ar fi prea greu să ținem cont de ele și să învățăm cum să realizăm „cercetarea”. În orice caz, studiile narative ar putea avea de câștigat de pe urma sensibilității și conștientizării cercetătorilor vizavi de existența
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
ei urma unei spaime care nu mai privea doar viața copilului. Era ecoul cumplitei sale rugi, al legământului, al jertfei inumane pe care i-o acordase anticipat celui ce avea să țină moartea departe. Tatăl nu cunoștea numele acelui zeu tenebros și vigilent, el credea în destin sau pur și simplu, în hazard. Hazardul a vrut ca exploziile să nu înceapă iarăși. Bărbatul și femeia, care primeau fiecare zi de liniște ca pe un dar de la Dumnezeu sau de la soartă, nu
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
închide odată cu vârsta); - în sens negativ, teama de a fi murdărit, vinovăția, pulsiunile percepute ca fiind murdare și reprobabile. Gri Griul, în scenariul oniric, semnifică adesea rătăcirea. Exprimă și nuanța, măsura justă, precum și compromisul. Dar evocă și lumina voalată, întunecată, tenebroasă. Cuprinde ceea ce este între zi, înțelegere, soluții, și noapte, neînțelegere, îndoială. Galben Galbenul exprimă în vis ideile de lumină, claritate și căldură. Poate indica înțelegerea, eliberarea sau recolta. Simbolistica galbenului este mai ales legată de cea a soarelui. Ea are
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
este a unor recurențe obsesive în timpul personal al fiecărui personaj. Există totuși în formula ostentativ aleatorie a narațiunii intervale de timp bine definite. De la 7 iulie 1869 până la 30 septembrie 1946, răstimp expus în trei secvențe, personajele (re)trăiesc secretele tenebroase ale familiilor din care fac parte, printr-o repetată proiecție retroactivă într-o a patra secvență: a strămoșilor. Precum s-a observat, tehnicile scriiturii derivă din Noul Roman francez, însă materialul uman și intriga prelucrează romanescul senzațional romantic și naturalist
BOTEZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285836_a_287165]
-
legitim este deposedat de locuință, mașină, de bunurile casnice, sub presiunea unui puternic sentiment de onoare („Dragă, zise soția către amant, dânsul nu este cine îți închipui tu. E un om de onoare”). Formula magică potolește spiritele, suspiciunile cele mai tenebroase dispar în clipa în care adversarul recunoaște cavalerește că preopinentul este un om de bună-credință. Pentru orgoliul de a fi considerat un om de cuvânt, un potlogar se lasă prins, un soț acceptă infidelitatea, un magistrat este jefuit etc. B.
BAIESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285548_a_286877]
-
structură simplă: istoria a două destine (Nela, specialistă în psihologie, și medicul Mitică Bostan), iar în jurul ei se adună un număr mare de „întâmplări aiurite”. Cartea se citește cu plăcere și cu interes. Are o notă senzațională și, uneori, voit tenebroasă. Balanța dezvoltă, totuși, o temă sentimentală: iubirea dintre doi tineri intelectuali în timpul marilor inundații. Violențe, răpiri, anchete, intrigi, alianțe bizare (dintre o prințesă și un țigan), crime (uciderea unui economist justițiar), detenție (medicul Mitică Bostan traversează, nevinovat, și această experiență
BAIESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285548_a_286877]
-
cu o mare semnificație este reprezentat de Faust și Mefistofel, pe care, Într-o anumită privință, Îl putem apropia de dubletul Oedip și Sfinxul. Faust este spiritul clar, luminos, rațional, cel care caută să dezlege misterul, pe când Mefistofel este spiritul tenebros, irațional, al Inconștientului pulsional. În aceeași serie se Înscrie și dubletul Don Quijote și Sancho Panza, În care vedem diferențierea și complementaritatea dintre spiritul aventurier, expansiv, imaginar și spiritul practic, imediat, limitat strict la realitate, rezervat și supus, lipsit de imaginație
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
civilizațiile date. Fr. Nietzsche distinge, În spațiul culturii clasice elene, două tipuri fundamentale care ilustrează și două atitudini față de viață, două mentalități și două modele umane: tipul apolinic, spiritul luminii, al rațiunii clare și al ordinii și tipul dionisiac, spiritul tenebros al beției orgiastice, al visului, dansului și al senzualității dezlănțuite. Primul este emblematic ca reprezentare pentru supraeul moral, iar al doilea pentru inconștientul primar pulsional. La tipurile deja menționate, O. Spengler adaugă un al treilea tip fausticul, al ființei umane
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]