5,219 matches
-
al doilea război mondial, n-a avut din păcate ecoul și impactul care s-ar fi impus în condiții normale. În orice caz, ea preceda cu două decenii monografia-standard și traducerile similare consacrate Sfântului Grigorie Palama de un alt tânăr teolog rus din emigrația pariziană, părintele Jean Meyendorff (1926-1992), publicate în anul 1959 cu ocazia împlinirii a șase secole de la mutarea la Domnul a marelui teolog și ierarh bizantin . De la palamism la comunism În afara publicisticii susținute și a unei celebre în
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1470122574.html [Corola-blog/BlogPost/344361_a_345690]
-
cu două decenii monografia-standard și traducerile similare consacrate Sfântului Grigorie Palama de un alt tânăr teolog rus din emigrația pariziană, părintele Jean Meyendorff (1926-1992), publicate în anul 1959 cu ocazia împlinirii a șase secole de la mutarea la Domnul a marelui teolog și ierarh bizantin . De la palamism la comunism În afara publicisticii susținute și a unei celebre în epocă polemici (în anii 1940 și 1942) cu filozoful Lucian Blaga - ale cărui metafizică gnostică și filozofie a religiei de tip estetico-agnostic au dus la
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1470122574.html [Corola-blog/BlogPost/344361_a_345690]
-
în cursul anului 1947 — ultimul an de relativă libertate în România, înainte de transformarea ei pe 30 decembrie 1947 în „republică populară” de tip sovietic, o excepțională sinteză de spiritualitate ortodoxă filocalică. Prelegerile au fost dactilografiate și multiplicate de Asociația studenților teologi sub titlul Curs de Ascetică și Mistică creștină, București, 1947. În versiunea aceasta el a fost publicat abia în anul 1993, după ce în deceniile comuniste circulase în multe copii dactilografiate, confecționate și distribuite clandestin. Profitând de liberalizarea relativă din anii
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1470122574.html [Corola-blog/BlogPost/344361_a_345690]
-
două versiuni coincid literal în proporție de 95%. Modificările introduse în anul 1981 de Părintele Profesor Dumitru Stăniloae se referă la omiterea din motive de prudență a trimiterilor la Nichifor Crainic, I. G. Savin ori a numelui lui Nicolae Berdiaev, teologi ostili comunismului, la care se adaugă evitarea din aceleași rațiuni a termenului „mistică”, înlocuit peste tot cu „spiritualitate” sau renunțarea la discuția „omfalopsihiei” isihaste. Partea modificată și amplificată considerabil este introducerea, în care sunt intercalate largi dezvoltări privitoare la fundamentul
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1470122574.html [Corola-blog/BlogPost/344361_a_345690]
-
dezvoltări privitoare la fundamentul trinitar și la caracterul hristologic-pnevmatologic și bisericesc al spiritualității ortodoxe; la acestea se adaugă alte câteva pagini în partea a III-a despre „vederea luminii dumnezeiești ca stare de supremă spiritualitate” pe baza Sfântului Simeon Noul Teolog și un final modificat, cum vom vedea, într-un mod semnificativ. Despre Mistica Părintelui Profesor Dumitru Stăniloae și interpretarea experienței luminii taborice După o amplă introducere (în versiunea revizuită), cursul-tratat urmează structura tripticului clasic al spiritualității răsăritene: purificarea , iluminarea și
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1470122574.html [Corola-blog/BlogPost/344361_a_345690]
-
ale lui Nichifor Crainic sau I. G. Savin este însă nu atât una de structură, cât de conținut. Spre deosebire de cei doi predecesori ai săi, Părintele Dumitru Stăniloae, acum în vârstă de 44 de ani, era un elenist consumat și un teolog nu doar de o erudiție patristică incomparabilă, dar și cu un amplu interes și orizont teologic și filozofic contemporan. Așa se face că pe lângă autorii duhovnicești bizantin clasici citați după original (Marcu, Diadoh, Maxim, Ioan Scărarul, Grigorie Palama după manuscrise
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1470122574.html [Corola-blog/BlogPost/344361_a_345690]
-
dogmatica avea să fie punctul final pentru Părintele Dumitru Stăniloae. În ultimii ani de viață, în atmosfera de euforie a libertății recâștigate după căderea comunismului în luna decembrie anul 1989, și călăuzit de data asta de Imnele Sfântului Simeon Noul Teolog (publicate cu comentarii în anul 1991), Părintele Profesor Dumitru Stăniloae a reluat încă o dată în stil meditativ toate temele teologiei ortodoxe sub arcul Luminii lui Iisus Hristos. Ultima carte publicată de nonagenarul teolog - glasul cel mai profund al Ortodoxiei românești
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1470122574.html [Corola-blog/BlogPost/344361_a_345690]
-
data asta de Imnele Sfântului Simeon Noul Teolog (publicate cu comentarii în anul 1991), Părintele Profesor Dumitru Stăniloae a reluat încă o dată în stil meditativ toate temele teologiei ortodoxe sub arcul Luminii lui Iisus Hristos. Ultima carte publicată de nonagenarul teolog - glasul cel mai profund al Ortodoxiei românești - cu doar câteva luni înainte de mutarea sa la Domnul pe 5 octombrie anul 1993, poartă titlul: Iisus Hristos Lumina lumii și îndumnezeitorul omului și e o suită de avântate meditații și imne în
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1470122574.html [Corola-blog/BlogPost/344361_a_345690]
-
pare că au avut loc în casa savantului și scriitorului Alexandru Mironescu (1903-1973). Potrivit mărturiei Părintelui Roman Braga, Securitatea a devenit mai atentă la mișcările intelectualilor de la Mănăstirea Antim, de-abia dupa apariția în Franța a unui articol semnat de către teologul Olivier Clement, cu titlul L'Eglise Roumaine et le Buisson Ardent, text care se referea tocmai la "Rugul Aprins", discutând, între altele, importanța apropierii intelectualilor de Biserică și probând faptul că Ortodoxia și creștinismul în general nu reprezintă un simplu
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1470122574.html [Corola-blog/BlogPost/344361_a_345690]
-
noaptea de 13 spre 14 iunie anul 1958, când ieroschimonahul Daniil - Sandu Tudor este arestat din nou, împreuna cu Alexandru Mironescu și cu fiul acestuia, Șerban. Tot atunci sunt arestați și majoritatea celorlalți foști membri ai "Rugului Aprins", între care teologul Dumitru Stăniloae, arhimandriții Sofian Boghiu, Roman Braga, Benedict Ghius, Felix Dubneac, ieromonahul Adrian Fageteanu, doctorul Gheorghe Dabija, poetul Vasile Voiculescu și mulți alții. Aceștia vor fi incluși în ceea ce în arhivele Securității a rămas sub numele de "Lotul Teodorescu Alexandru
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1470122574.html [Corola-blog/BlogPost/344361_a_345690]
-
Crucii și este chemat să unească cerul cu pământul, orizontala și verticala. Atunci când vorbim de o cruce cosmologică, să ne gândim că este și o cruce antropologică, pentru că omul și cosmosul sunt legați. Și, așa cum au încercat să spună unii teologi, între care și ortodocși, în special teologii ortodocși ruși ai secolului al XX-lea, în Cruce este prefigurată însăși Sfânta Treime, pentru că explică într-un fel modul de existență al Persoanelor Sfintei Treimi. Și Persoanele Sfintei Treimi Se golesc pe
DESPRE CRUCEA LUI IISUS HRISTOS CA LEGE SUPREMĂ A VIEŢII NOASTRE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_crucea_lui_iisus_hristos_ca_lege_suprema_a_vietii_noastre.html [Corola-blog/BlogPost/349674_a_351003]
-
cu pământul, orizontala și verticala. Atunci când vorbim de o cruce cosmologică, să ne gândim că este și o cruce antropologică, pentru că omul și cosmosul sunt legați. Și, așa cum au încercat să spună unii teologi, între care și ortodocși, în special teologii ortodocși ruși ai secolului al XX-lea, în Cruce este prefigurată însăși Sfânta Treime, pentru că explică într-un fel modul de existență al Persoanelor Sfintei Treimi. Și Persoanele Sfintei Treimi Se golesc pe Ele Însele și Se lasă afirmate de
DESPRE CRUCEA LUI IISUS HRISTOS CA LEGE SUPREMĂ A VIEŢII NOASTRE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_crucea_lui_iisus_hristos_ca_lege_suprema_a_vietii_noastre.html [Corola-blog/BlogPost/349674_a_351003]
-
spiritualitate a bucuriei, a încrederii în biruința lui Dumnezeu, a vieții asupra morții. Teologia ortodoxă prin părintele Dumitru Stăniloae și apoi prin ucenicul său, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, încearcă să îl aducă și să îl pună aproape de inimile și mințile teologilor, ale preoților și ale credincioșilor. Este acel lucru pe care, așa cum spunea Preafericitul Părinte, îl mărturisim în Săptămâna Luminată, și îl mărturisim și vizual, îl mărturisește Biserica atunci când episcopul sau preotul iese la cădire sau la binecuvântarea finală ținând în
DESPRE CRUCEA LUI IISUS HRISTOS CA LEGE SUPREMĂ A VIEŢII NOASTRE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_crucea_lui_iisus_hristos_ca_lege_suprema_a_vietii_noastre.html [Corola-blog/BlogPost/349674_a_351003]
-
la înțelepciunea cea prea înaltă a lui Dumnezeu. Opiniile Sfântului în jurul educației sunt vrednice de atenție, nu doar pentru că mărturisesc judecata sa ortodoxă, ci și pentru că majoritatea dintre acestea constituie principii pedagogice fundamentale ce au o autoritate diacronică. Sfântul Grigore Teologul îl numește pe Sfântul Vasile pedagogul tinerimii și pe drept cuvânt. Căci educația este necesară și de folos pentru tânăr. Pedagogia trebuie să-l înalțe pe cel educat spre o viață conformă cu principiile Evangheliei[1]. Grija sa părintească nu
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Invatatura_sfantului_vasile_cel_mare_despre_educatia_tinerilor_si_pastoratia_crestinilor.html [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
numit „mare”, „far ceresc”, „luminător” și „dascăl ecumenic”. Fiecare dintre acestea pot sta alături numelui lui Vasile al Cezareei Capadociei. Și într-adevăr, pentru că a fost un ierarh deosebit, un organizator neîntrecut al filantropiei, un susținător nestăvilit al Ortodoxiei, un teolog adânc format, un pedagog însemnat și un retor al adevărului, scriitor cu talent și har. Libaniu îl aseamănă pe Vasile cu Platon și Demostene și în una dintre epistolele sale mărturisește măreția și superioritatea Marelui Vasile. Fotie, un alt mare
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Invatatura_sfantului_vasile_cel_mare_despre_educatia_tinerilor_si_pastoratia_crestinilor.html [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
și sfaturi pedagogice. În general, opiniile sale în jurul Educației sunt, după cum se pare, vrednice de atenție, nu doar pentru că mărturisesc judecata lui ortodoxă, ci și pentru că majoritatea dintre acestea constituie principii pedagogice fundamentale ce au o autoritate diacronică. Sfântul Grigore Teologul îl numește pe Sfântul Vasile Pedagogul tinereții (παιδαγωγός της Νεότητας)[18] și nu pe nedrept[19]. De la început, el consideră Educația necesară și de folos pentru tânăr. Pedagogia trebuie să-l înalțe pe cel educat spre o viață conformă cu
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Invatatura_sfantului_vasile_cel_mare_despre_educatia_tinerilor_si_pastoratia_crestinilor.html [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
atunci nu le exprimă”[60]. Dascălul, de asemenea, nu trebuie să dea mult curaj elevilor, ca să nu se transforme în obrăznicie, iar o oarecare distanță între cei mari și cei mici menține respectul. Același lucru îl susține și Sfântul Grigore Teologul în învățătura sa despre măsură, ce ocupă un rol important în gândirea sa dogmatică[61]. În general toți pedagogii creștini accentuează nevoia de depunere a efortului din partea educatorului pentru înțelegerea celor oferite, fiindcă prin această acțiune se ușurează învățarea, asimilarea
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Invatatura_sfantului_vasile_cel_mare_despre_educatia_tinerilor_si_pastoratia_crestinilor.html [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
este exterioară, ce se referă la formă, și alta interioară ce privește esența. Morfologia acoperă modurile filologice, calitatea, stilul cuvântului, al scrierilor creștine, tematica, metodele filozofice, ermineutice și terminologia pe care a folosit-o epoca Sfântului Vasile și ceilalți scriitori teologi, în general, urmând să transmită mesajul cuvântului evanghelic intelectualității elene a acelor timpuri căreia se adresa și cu care era necesar să dialogheze. Și pe toate acestea, desigur, pentru că erau Greci și prin virtutea educației lor, le-au împrumutat din
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Invatatura_sfantului_vasile_cel_mare_despre_educatia_tinerilor_si_pastoratia_crestinilor.html [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
nesaț cărțile de la gimnaziu, scrie versuri prin parcuri. Banii de la Ipotești nu-i vin la timp și pleacă la Sibiu, în căutarea fratelui său Neculai, dar acesta plecase la Timișoara. La vremea strugurilor, este în mizerie, cu picioarele goale. Un teolog îi dă niște ghete. Pașaportul fiind expirat, este ajutat de Popa Bratu din Rășinari (bunicul dinspre mama al poetului O. Goga) să treacă clandestin granița austro-ungară spre țara sa, România, furisându-se prin munți. Străbate Oltenia și Muntenia, atras de București
Mihai Eminescu este propus pentru canonizare by http://www.iasi4u.ro/mihai-eminescu-este-propus-pentru-canonizare_2010/ [Corola-blog/BlogPost/95671_a_96963]
-
este absurd, cum spunea greșit Sf. Augustin. Dimpotrivă, gândește mai profund și vei înțelege că dincolo de viața de aici există altceva. Infinitul îngăduie orice formă de existență. Restul sunt adausuri ale educației noastre, bune sau mai puțin bune. Nu sunt teolog, gândesc doar ca un poet. Ca un artist. Arta este sora științei. Știința nu este dușmana credinței. „Ce-i pasă unei lumi întregi de moartea mea?”, întreba același genial Coșbuc, da, el avea geniu, poate că nu era Maestrul, precum
GÂNDURI DIN JURNAL (1) de BORIS MEHR în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 by http://confluente.ro/boris_mehr_1424456400.html [Corola-blog/BlogPost/377245_a_378574]
-
de sănătate spirituală și de hrană sufletească. Iar prin osteneala sa, autorul dorește să dea, tuturor, curaj și speranță, abia mai apoi învățătură (p. 302). Toate acestea mărturisesc despre un suflet sensibil până la „lacrimi și tăcere”, dar și dezvoltările unui teolog fin, al nuanțelor, suptilităților și profunzimilor morale. Iar pentru Părintele Protoiereu Gheorghe Colțea, așa cum ne mărturisește în prezentele pagini, „sensibilitatea este o aleasă calitate a sufletului omenesc” (p. 113), „o caldă și tainică catifelare a sufletului” (p. 114), manifestată în
RECENZIE: PĂRINTELE GHEORGHE COLȚEA, TOIAGUL ODRĂSLIT. DIALOGURI INEDITE. ZBURÂND PESTE PRĂPĂSTII, EDITURA ANDREIANA, SIBIU, 2015, 556 P., ISBN: 978-606-8602 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1429879788.html [Corola-blog/BlogPost/357702_a_359031]
-
românească” (pp. 5 - 6). “Pe lângă cele semnalate deja, prin această lucrare, autorul dovedește și faptul că este un apropiat și prieten al Sfinților Ilie Profetul sau Proorocul, Andrei Apostolul cel întâi chemat și Iacov cel Mare, Vasile cel Mare, Grigorie Teologul și Niceta de Remesiana. Pe toți îi descrie în cuvinte sincere, delicate și alese și îi prezintă credincioșilor ca modele, pilde și reepere de înaltă și autentică viețuire creștinească, spirituală și duhovnicească” (p. 6). “Învățământul teologic din Banat, Profesorii de
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PREOT DR. IONEL POPESCU, BUCURIA SLUJIRII PRIN CUVÂNT – ARTICOLE, ESEURI, ÎNSEMNĂRI, REPORTAJE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1486723245.html [Corola-blog/BlogPost/375483_a_376812]
-
Duhul în¬fi-e¬¬rii, prin care strigăm: Avva! P㬬rinte!“ (Rom. 8, 15-16). Tot prin Duhul Îl descoperim pe Iisus ca Domn: „Nimeni nu poa¬te să zică: Domn este Iisus de¬cât în Duhul Sfânt“ (I Cor. 12, 3). Teologul Boris Bobrinskoy semna¬lea¬ză că Duhul este dăruit Bisericii nu doar de Tatăl și de Fiul, ci, îm¬părtășind Bisericii darurile Sa¬le, El o adapă chiar „cu Da¬rul lui Dumnezeu care este El Însuși“. Prin Pogorârea Duhului
POGORÂREA DUHULUI SFÂNT – CINCIZECIMEA SAU RUSALIILE – EVENIMENTUL ŞI PRAZNICUL ÎNCORPORĂRII, ÎNNOIRII ŞI SFINŢIRII CREDINCIOŞILOR ÎN BISERICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1465971215.html [Corola-blog/BlogPost/342600_a_343929]
-
lor. Discursul moral al Bisericii nu trebuie numai să înfiereze actele subculturale amintite ci și să ofere alternative. Sunt vrednice de admirație, în acest sens, editurile care s-au orientat către literatura mare, care au ales să publice operele marilor teologi ortodocși pentru a oferi pe această cale o alternativă cu adevărat viabilă pseudo �culturii. Biserica, trecând și ea prin durerile tranziției, se vede constrânsă de factorul financiar la scăderea cadenței publicațiilor sale care nu mai ajung la publicul larg. Dar
DESPRE CULTURA DIALOGULUI DINTRE BISERICA SI STAT... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_cultura_dialogului_dintre_biserica_si_stat_.html [Corola-blog/BlogPost/360798_a_362127]
-
apărea noțiunea de Dumnezeu, ea nu mai apare în Declarația franceză ci este înlocuită cu aceea de Ființă supremă, iar în Declarația ONU ideea divinității dispare definitiv fiind înlocuită cu aceea de natură umană. Aceasta realitate face ca teoria unor teologi, cu preponderență protestanți, că drepturile omului sunt un produs prin excelență creștin, în care s-ar regăsi elementele fundamentale ale mesajului biblic, să se infirme. Este adevărat că Declarațiile sus amintite referitoare la drepturile omului au fost pentru vremurile lor
DESPRE CULTURA DIALOGULUI DINTRE BISERICA SI STAT... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_cultura_dialogului_dintre_biserica_si_stat_.html [Corola-blog/BlogPost/360798_a_362127]