2,111 matches
-
a problemei are rezultate nesatisfăcătoare - posibilitățile de a reduce problema se epuizează, efortul continuu nemaiducând la rezultate semnificative. În această situație, problema se retrage din centralitate, trecând în stare manifestă sau chiar în latență. Aceasta este situația cea mai frecventă. Teorema 4: O problemă socială plasată în centalitate/manifestă, după ce își epuizează capacitatea de a fi redusă semnificativ prin efort, este trecută în latență. La criza financiară a statului bunăstării se adaugă și o criză a tentativei de a pune politicile
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
organizațiilor raționale birocratice de a satisface nevoile umane. Postmodernismul exprimă pierderea încrederii în credințele și marile teorii politice care pretind că sunt capabile să îmbunătățească societatea. SHAPE \* MERGEFORMAT Schema 1. Dinamica unei probleme sociale. Linia punctată sugerează o tendință posibilă. Teorema 5: Legea „golul atrage plinul”: scoaterea unei probleme din poziția de centralitate tinde să atragă în această poziție o altă problemă. Cu alte cuvinte, poziția de centralitate tinde să nu rămână niciodată neocupată. SHAPE \* MERGEFORMAT Schema 2. Dinamica problemelor sociale
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sesizabili de schimbare, dublată de interese, a făcut ca problema centrală - corupția - să părăsească treptat poziția de centralitate, altele fiind avansate în această poziție: lupta de schimbare a președinților Camerei Deputaților și Senatului, înlocuirea sistemului bicameral cu unul unicameral etc. Teorema 6: Pe un deficit de cunoaștere a cauzelor problemelor-stare, formularea problemelor-cauză poate deveni instrument al manipulării de către actorii sociali, un instrument de luptă politică, dar și un mecanism de absorbție a incertitudinii în jurul profundelor frustrări și temeri colective. Metode de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
din lecția respectivă și să formuleze o intrebare pe care o mai au în legătură cu aceasta. Profesorul strânge eseurile de îndată ce elevii le-au terminat de scris și le folosește pentru a-și planifica la aceeași clasă lecția. „Dacă aș fi o teoremă în triunghiul dreptunghic, mi-ar plăcea să fiu .................... deoarece .............” CIORCHINELE Se scrie un cuvânt/tema în mijlocul tablei; Se cere elevilor să noteze toate ideile /sintagmele care le vin în minte legate de cuvânt/tema și se trasează linii între acestea
Metode moderne de predare a matematicii in gimnaziu. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Constantin Paula () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1143]
-
de rezolvarea problemei. Înregistrarea pe tablă si regruparea lor pe categorii,simboluri , cuvinte cheie,etc. Selectarea și ordonarea ideilor care conduc la rezolvarea problemei. EXEMPLU:O problemă de geometrie din manualul de clasa a VII-a în care se aplică teoremele învățate:teorema lui Pitagora,a înălțimii și a catetei.Problema este scrisă pe tablă apoi elevii propun idei care duc la rezolvarea problemei, cum ar fi:-construim figura,aplicăm teorema lui Pitagora apoi teorema catetei,etc. POVESTIRI CU SUBIECT DAT
Metode moderne de predare a matematicii in gimnaziu. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Constantin Paula () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1143]
-
problemei. Înregistrarea pe tablă si regruparea lor pe categorii,simboluri , cuvinte cheie,etc. Selectarea și ordonarea ideilor care conduc la rezolvarea problemei. EXEMPLU:O problemă de geometrie din manualul de clasa a VII-a în care se aplică teoremele învățate:teorema lui Pitagora,a înălțimii și a catetei.Problema este scrisă pe tablă apoi elevii propun idei care duc la rezolvarea problemei, cum ar fi:-construim figura,aplicăm teorema lui Pitagora apoi teorema catetei,etc. POVESTIRI CU SUBIECT DAT Se alege
Metode moderne de predare a matematicii in gimnaziu. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Constantin Paula () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1143]
-
manualul de clasa a VII-a în care se aplică teoremele învățate:teorema lui Pitagora,a înălțimii și a catetei.Problema este scrisă pe tablă apoi elevii propun idei care duc la rezolvarea problemei, cum ar fi:-construim figura,aplicăm teorema lui Pitagora apoi teorema catetei,etc. POVESTIRI CU SUBIECT DAT Se alege un concept matematic: triunghiul dreptunghic și se cere elevilor să creeze o povestire în care personajul principal este conceptul ales, iar alte personaje sunt ,,rudele” acestuia-cum ar fi
Metode moderne de predare a matematicii in gimnaziu. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Constantin Paula () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1143]
-
VII-a în care se aplică teoremele învățate:teorema lui Pitagora,a înălțimii și a catetei.Problema este scrisă pe tablă apoi elevii propun idei care duc la rezolvarea problemei, cum ar fi:-construim figura,aplicăm teorema lui Pitagora apoi teorema catetei,etc. POVESTIRI CU SUBIECT DAT Se alege un concept matematic: triunghiul dreptunghic și se cere elevilor să creeze o povestire în care personajul principal este conceptul ales, iar alte personaje sunt ,,rudele” acestuia-cum ar fi triunghiul oarecare și dreptunghiul
Metode moderne de predare a matematicii in gimnaziu. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Constantin Paula () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1143]
-
XV. Stenochoria și metamorfozele curriculumului educațional în era postmodernă 277 15.1. Despre un realism halucinant 278 15.1.1. Un alt mod de a gândi 278 15.1.2. De la realismul practic la hiperrealitate 280 15.1.2.1. Teorema de incompletitudine 281 15.1.2.2. Experimentul Einstein-Podolsky-Rosen 282 15.1.2.3. Teorema lui Bell 283 15.1.2.4. Teoria bootstrap 283 15.1.3. Creierul liber și buimac 285 15.1.4. Curriculumul și cultura de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
halucinant 278 15.1.1. Un alt mod de a gândi 278 15.1.2. De la realismul practic la hiperrealitate 280 15.1.2.1. Teorema de incompletitudine 281 15.1.2.2. Experimentul Einstein-Podolsky-Rosen 282 15.1.2.3. Teorema lui Bell 283 15.1.2.4. Teoria bootstrap 283 15.1.3. Creierul liber și buimac 285 15.1.4. Curriculumul și cultura de masă... postmodernă 289 15.2. Panorama gândirii curriculare postmoderne 292 15.2.1. Expansiunea „imperială
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
armonie 44 cu ajutorul teoriei numerelor 45, a raporturilor numerice 2:3, 3:2 și 4:3. Astfel au fost descoperite, cu ajutorul vestitului monocord 46, probabil tot o descoperire a sa, octava, cvinta și cvarta 47. Tot acum a descoperit formidabila „Teoremă a lui Pitagora”, dar a elaborat și tehnica alegorematică 48. Mai puțin cunoscută, aceasta din urmă constituie partea cea mai uimitoare a întregului pitagorism. Alegorematica este un procedeu aplicativ, o metodă de extrapolare bazată pe raționament analogic și similitudine noetică
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
activitate va fi el competent?”. Răspunsul la asemenea întrebări presupune așadar delimitarea de ansamblu a curriculumului. La al doilea nivel se precizează „subdomeniile curriculare” (discipline sau domenii interdisciplinare, modele, „pachete de conținuturi” etc.). Designerul răspunde unor întrebări de tipul: „Ce teoreme geometrice trebuie învățate?”, „Ce capitole din chimie trebuie parcurse pentru a câștiga componenta x?”, „Ce elemente transdisciplinare biofizice sunt utile pentru formarea capacității y?” ș.a.m.d. Prin urmare, la acest nivel se stabilesc componentele planului de învățământ (ce apare
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
care și-a simțit zguduite temeliile, credințele, eresurile și superstițiile. Iată doar patru dintre cele câteva zeci de seisme ce au zguduit temeiurile cunoașterii moderne obiective și au declanșat „nebunia” pe care astăzi o numim postmodernism. 15.1.2.1. Teorema de incompletitudinetc "15.1.2.1. Teorema de incompletitudine" Este socotită cea mai revoluționară provocare a filosofiei matematicii moderne 10. A realizat-o, la numai 25 de ani, în 1931, genialul matematician Kurt Gödel. Evoluția matematicii în direcția axiomatizării atinsese
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
eresurile și superstițiile. Iată doar patru dintre cele câteva zeci de seisme ce au zguduit temeiurile cunoașterii moderne obiective și au declanșat „nebunia” pe care astăzi o numim postmodernism. 15.1.2.1. Teorema de incompletitudinetc "15.1.2.1. Teorema de incompletitudine" Este socotită cea mai revoluționară provocare a filosofiei matematicii moderne 10. A realizat-o, la numai 25 de ani, în 1931, genialul matematician Kurt Gödel. Evoluția matematicii în direcția axiomatizării atinsese o culme în anii ’20. Cauchy și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în 1931 un aspect cu totul neliniștitor al matematicii: orice sistem formal lipsit de contradicție, echivalent cu sistemul formal propus de Russell și Whitehead în Principia Mathematica, este, în mod necesar, incomplet. El nu va putea include întreaga aritmetică; unele teoreme aritmetice vor rămâne, în chip fatal, în afara sistemului formal considerat; vor exista enunțuri adevărate pe care sistemul formal nu le poate demonstra. Se naște astfel o bizarerie de proporții. În raport cu orice sistem formal al aritmeticii există propoziții nedecidabile, adică propoziții
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
nici confirmate și nici infirmate pe baza regulilor de deducție din cadrul sistemului. Enunțul „Sistemul formal considerat este lipsit de contradicție” devine straniu, căci chestiunea lipsei de contradicție a unui sistem formal nu poate fi decisă decât ieșind din acel sistem. „Teorema de incompletitudine” a lui Gödel a lovit direct în „inima” formalismului, năruind marea speranță a matematicii: axiomatizarea completă, universală, definitivă. Consecințele au fost enorme. Cea mai gravă a fost punerea în discuție a raporturilor dintre „adevărat” și „demonstrabil” în matematică
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pe un fluviu primordial catabasic? Pentru a „salva” mecanica cuantică ar trebui sacrificată teoria relativității! Dar aceasta ar însemna, iarăși, că nu trăim într-o „lume bizară”, ci într-o lume de-a dreptul „de neînchipuit”. 15.1.2.3. Teorema lui Belltc " 15.1.2.3. Teorema lui Bell" În 1964, John S. Bell a publicat un important studiu cu privire la experimentul descris mai sus: „On the Einstein-Podolsky-Rosen Paradox”12. Teorema lui Bell era exprimată sub forma a două inegalități matematice
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
salva” mecanica cuantică ar trebui sacrificată teoria relativității! Dar aceasta ar însemna, iarăși, că nu trăim într-o „lume bizară”, ci într-o lume de-a dreptul „de neînchipuit”. 15.1.2.3. Teorema lui Belltc " 15.1.2.3. Teorema lui Bell" În 1964, John S. Bell a publicat un important studiu cu privire la experimentul descris mai sus: „On the Einstein-Podolsky-Rosen Paradox”12. Teorema lui Bell era exprimată sub forma a două inegalități matematice care permit să se testeze experimental, într-
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
lume de-a dreptul „de neînchipuit”. 15.1.2.3. Teorema lui Belltc " 15.1.2.3. Teorema lui Bell" În 1964, John S. Bell a publicat un important studiu cu privire la experimentul descris mai sus: „On the Einstein-Podolsky-Rosen Paradox”12. Teorema lui Bell era exprimată sub forma a două inegalități matematice care permit să se testeze experimental, într-o manieră riguroasă și precisă, ideile cele mai generale privind cauzalitatea locală și separabilitatea. Să presupunem că există doi experimentatori separați în spațiu
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cauzalitate locală” și de „separabilitate” ne obligă să presupunem că rezultatele obținute de unul din experimentatori ar trebui să fie complet independente de rezultatele obținute de celălalt. Este dezideratul fundamental al obiectivității științifice. El impune absența oricărei conexiuni nelocale. Dar teorema lui Bell susține cu totul altceva. Bell a demonstrat că în mecanica cuantică lucrurile stau diferit. Teorema lui Bell afirmă că predicțiile mecanicii cuantice sunt ireconciliabile cu independența rezultatelor celor doi experimentatori: rezultatele se influențează reciproc. Această teoremă stranie a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
trebui să fie complet independente de rezultatele obținute de celălalt. Este dezideratul fundamental al obiectivității științifice. El impune absența oricărei conexiuni nelocale. Dar teorema lui Bell susține cu totul altceva. Bell a demonstrat că în mecanica cuantică lucrurile stau diferit. Teorema lui Bell afirmă că predicțiile mecanicii cuantice sunt ireconciliabile cu independența rezultatelor celor doi experimentatori: rezultatele se influențează reciproc. Această teoremă stranie a fost confirmată experimental în 1972 de către John Clauser (Berkeley University), stârnind stupoare în rândul tuturor cercetătorilor, din
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
nelocale. Dar teorema lui Bell susține cu totul altceva. Bell a demonstrat că în mecanica cuantică lucrurile stau diferit. Teorema lui Bell afirmă că predicțiile mecanicii cuantice sunt ireconciliabile cu independența rezultatelor celor doi experimentatori: rezultatele se influențează reciproc. Această teoremă stranie a fost confirmată experimental în 1972 de către John Clauser (Berkeley University), stârnind stupoare în rândul tuturor cercetătorilor, din toate științele. Se părea că marele deziderat al obiectivității științifice era abolit. Henry P. Stapp, unul dintre comentatorii situației create de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
stranie a fost confirmată experimental în 1972 de către John Clauser (Berkeley University), stârnind stupoare în rândul tuturor cercetătorilor, din toate științele. Se părea că marele deziderat al obiectivității științifice era abolit. Henry P. Stapp, unul dintre comentatorii situației create de teorema lui Bell, scria uluit: „Dacă predicțiile statistice ale teoriei cuantice sunt adevărate, atunci ideea unui univers obiectiv este incompatibilă cu legea cauzelor locale”13. Atunci ce să mai credem despre acest Univers? Că e doar o himeră? Că este doar
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
realitate autoconsistentă care se exprimă printr-o infinitate de condiții. Solomon Marcus constata: Nu putem găsi un sistem logic necontradictoriu care să fie în concordanță cu tot ceea ce observăm sau vom observa. Trebuie să ne mulțumim cu aproximații. Apropierea de teorema de incompletitudine a lui Gödel devine aici inevitabilă 16. * Dar aceasta înseamnă că nu trăim decât într-o realitate îndoielnică, aproximativă, lunecoasă ca apa, volatilă ca zborul fluturilor nocturni, inconsistentă ca parfumul florilor de mai... * Putem spera însă că o
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în formele practice numite „tehnologii” și „înalte tehnologii” (high-tech): teoria relativității (Einstein); teoria cuantică (Bohr, Planck); disputa lui Einstein cu adepții teoriei cuantice; relațiile de nedeterminare (Heisenberg); teoria fractalilor (Mandelbrot); teoria matematică a jocurilor (von Neumann, Morgenstern, Borel, Guilbaud, Cage); teorema lui Gödel; teoria catastrofelor (Thom, Pomian, Zeeman); dadaismul metodologic în știință (Feyerabend); teoria double bind (Școala de la Palo Alto); „arta solubilului” (Medawar); teoria rizomului (Deleuze și Guattari) și teoria biologică a autopoiesisului (Jantsch, Maturama și Varela); teoria ordinii din haos
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]