1,090 matches
-
o rețea a socializării cu o logică strictă a determinărilor și constrângerilor. Analiza sociologică a deviat astfel într-un sociologism fără subiecți sociali și cu o focalizare exclusivă pe principiile constitutive și reproductive ale ordinii sociale. Astfel de abordări și teoretizări au fost contracarate mai ales prin sociologia comprehensivă a acțiunii inițiate de Max Weber. Holismului societal i s-a opus individualismul metodologic centrat pe acțiunea individuală saturată de semnificații. Numai că și abordările de tip weberian s-au restrâns la
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
teoretică. Globalizarea, multiculturalismul, accentuarea raporturilor de interdependență și interacțiune, individualizarea, construcțiile identitare multiple și altele de acest gen, atât de frecvente în viața socială, politică sau culturală și în discursurile ideologice sau jurnalistice, solicită un alt mod de înțelegere și teoretizare a raporturilor sociale în general și a societății în special. Există, apoi, și alte schimbări efective în viața socială care solicită modificări în teoretizarea socială. Timpul și spațiul social sunt pe cât de separate, pe atât de distanțate și dislocate. Comunicarea
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
politică sau culturală și în discursurile ideologice sau jurnalistice, solicită un alt mod de înțelegere și teoretizare a raporturilor sociale în general și a societății în special. Există, apoi, și alte schimbări efective în viața socială care solicită modificări în teoretizarea socială. Timpul și spațiul social sunt pe cât de separate, pe atât de distanțate și dislocate. Comunicarea este tot mai accentuat transfrontalieră și intermediată. Persoanele individuale devin tot mai autonome și mai preocupate de construcția propriilor identități și stiluri de a
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
economice ale unei societăți sunt profund dependente de instituțiile ce operează și de istoria societății în care instituțiile se configurează. A include instituțiile sau ceea ce s-a numit „capital instituțional” în analiză coincide cu ceea ce North numește „reexaminarea considerabilă a teoretizării din știința socială în general și din economie în particular”, oferind totodată „o nouă înțelegere a schimbării istorice”. Să reținem că: a) instituțiile pe care le invocă North sunt cu totul altceva decât cele din proiectul iluminist de știință socială
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
general și din economie în particular”, oferind totodată „o nouă înțelegere a schimbării istorice”. Să reținem că: a) instituțiile pe care le invocă North sunt cu totul altceva decât cele din proiectul iluminist de știință socială; b) se susține „reexaminarea teoretizării din știința socială”, pentru a ajunge la o „nouă înțelegere a schimbării sociale”. Opțiunea este clară: mai vechea știință socială nu mai poate fi operantă în noul context al schimbărilor sociale. Ea a murit odată cu societatea la care s-a
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
niveluri de realitate, a căror cunoaștere nu e posibilă decât printr-o abordare transdisciplinară, printr-o sinteză spirituală, în care intuiția și revelația să aibă un rol determinant. Intelectual capabil de performanțe înalte, la curent cu noile descoperiri experimentale și teoretizări filosofice sau sociologice, M. subliniază mereu rolul culturii (autentice) în procesul de constituire/funcționare a personalității umane. Militând pentru libertate spirituală, pentru eliminarea automatismelor și mimetismelor din conștiință, el respinge înregimentarea ideologică sau politică, criticând extremismul și orice ar putea
MIRONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288176_a_289505]
-
tendințele teoretice în acest caz sunt cele ale construcției unei științe a predării pe baza observațiilor riguroase asupra comportamentului didactic, pe de o parte (ceea ce poate fi exemplificat și prin demersurile lui Snow ș1973ț, care a definit șapte trepte ale teoretizării în domeniul instruirii), și utilizarea datelor obiective privitoare la condițiile instruirii în organizarea și proiectarea acțiunii educative, pe de altă parte. În această ordine de idei, proiectul didactic devine (a se vedea cazul Gagne și D’Hainaut) un design pedagogic
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
prin imagini artistice; este un poet de o uluitoare simplitate, un poet de o impresionantă vigoare». Trei afirmații care constituie tot atâtea exagerări, pe care, de altfel, Însuși Eugen Campus va avea grijă să le bemolizeze simțitor atunci când, părăsind terenul teoretizărilor și al aprecierilor gratuite, va analiza câteva din poemele lui Baconsky. Poetul care gândește va deveni poetul care raționează formalist (În Fabulă din lumea coniferelor), uluitoarea simplitate și impresionanta vigoare, Își vor lepăda calificativele, și cronicarul, În fața exemplelor citate În cadrul
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
2006, se axează pe funcționarea sistemului de nomenclatură, propunând și o taxonomie a acestuia. Cartea lui Mihai Dinu Gheorghiu - Intelectualii În câmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale - este diferită de cele trei lucrări menționate mai sus, atât prin caracterul de teoretizare a rezultatelor cercetării, cât și prin abordarea temei din perspectiva sociologiei instituțiilor de formare a cadrelor. În acest sens, studiul lui Mihai Dinu Gheorghiu analizează mai degrabă școlile de partid și tipurile de capital pe care ele le furnizează. Autorul
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
socialist, în speță asupra tipicului. Aceste discuții teoretice s-au înfiripat, într-adevăr, dar ele au avut o respirație scurtă, degenerând până la urmă în concretizări despre ce e tipic sau ce nu este într-o scriere sau alta. De altfel, teoretizările, câte sunt, nu ies din litera și spiritul raportului lui Malencov. Așa cum anunța în editorialul citat ceva mai devreme, Contemporanul susține în continuare rubrica destinată acestor dezbateri întitulată: În legătură cu problema tipicului în literatură. În discuție se implică și G. Călinescu
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
tinere: cronica lui E. Naum despre Oameni de azi de Lucia Demetrius sau considerațiile minimalizante ale lui D. Florea-Rariște asupra unui poem de valoarea lui Bălcescu de E. Jebeleanu. Dar principala greșeală a criticii Almanahului literar a fost încercarea de teoretizare a acelor poziții dăunătoare, false, manifestate în unele creații ale Almanahului literar și a căror analiză am făcut-o mai sus. Aceasta e cazul articolului lui Dan Costa, Poezii de dragoste, publicat în nr. 7 al revistei (în HYPERLINK "nr.
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
urmând ca analiza discrepanțelor dintre acestea și mase să fie examinată grație unei noi cercetări din care sper că vom înțelege mai exact problemele sociale ale Europei Centrale și de Sud-Est. Tentația lui homo europaeus îmbină studiul documentar cu o teoretizare a interferențelor dintre cele două arii culturale situate la răsărit de Viena, intenția fiind aceea de a identifica geneza modelului/modelelor culturale dominante. Ea este o replică indirectă la tendințele de interpretare monoculturalistă, respectiv etno-diferențialistă profesate de istoricii-ideologi ai secolelor
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Kostić, iar mai recent de Sl. Gavrilović, N. Radojćić, N. Gavrilović, R. Flora, S. Mihaijlovć și mulți alții. Să remarcăm apoi că Samardžić face parte din cercul acelor istorici ai Sud-Estului căruia nu-i sunt indiferente procedeele de lucru, metodologia, teoretizarea fenomenelor studiate. De alminteri, un exemplu strălucit în această direcție l-au dat compatrioții săi, Bojidar Knejević și Gavro Manolović, cel din urmă cunoscut nu numai ca teoretician, ci și ca bizantinolog și egiptolog. Radovan Samardžić a abordat în mai
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
erau socotite atributele inalienabile ale științei, atât timp cât s-a considerat că proiectul care animă cunoașterea este predicția prin intermediul unor legi matematice despre cum și cât anume va evolua un fenomen. Știința calitativă face trecerea de la „gândirea slabă” (G. Vattimo) la „teoretizarea moale” (R. Thom), având în proiect să descopere resorturile intime - pe care realitatea le oferă sau le ascunde - ce stau la baza producerii și evoluției unor procese sau fenomene (cf. Ciolan, 1996, p. 17). Metodele calitative iau amploare și constituie
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
sa încearcă să explice existența, stabilitatea, apariția și dispariția formelor; ea oferă „o metodă generală de studiu a schimbărilor discontinue, a salturilor calitative” (Boutot, 1997, p. 22). Reducând ambițiile și posibilitățile matematizării în diferite științe, autorul propune un gen de teoretizare moale, fără ambiții universaliste, cu o aplecare mai atentă asupra unicității și localului. Apariția catastrofelor se produce atunci când o variație continuă a cauzelor produce o variație discontinuă a efectelor. Forma (morfologia) apare atunci când se înregistrează o discontinuitate în proprietățile calitative
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
în lumea academică a universității. În aceeași perioadă s-au impus însă, în plan pedagogic, concepțiile lui O. Decroly (pedagogia centrelor de interes) sau C. Freinet (adaptarea demersului educativ la psihologia copilului), care constituie, la rândul lor, fundamente pedagogice pentru teoretizările și aplicațiile practice ale ideii generale (așa cum era prezentă și înțeleasă atunci) de interdisciplinaritate. La începutul anilor 1900, s-a făcut simțit curentul progresivist în educație, care, sintetizând ideile unor autori precum Froebel și Horace Mann sau abordări ale științei
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
sumarului LXX (ediția Rahlfs) cu sumarul diortosirii Î.P.S. Bartolomeu Anania, apoi confruntarea atentă, rând cu rând, a Genezei LXX cu noua versiune a spulberat orice iluzie. Noua diortosire se adaugă, În fapt, În ciuda inscripției din capul volumului și În ciuda teoretizărilor juste din prefață (mai ales În pagina 11), pseudo-tradiției analizate mai sus. Fac doar câteva observații critice punctuale (lista mea de lucru numără sute de exemple): lipsa cărții a IV-a a Macabeilor; situarea pasajului Exod 38,8 În capitolul
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
mijloc pentru alocarea rațională a resurselor, În vedere a Îndeplinirii obiectivelor politicii de securitate națională. Teoreticianul american Gregory D. Foster Încearcă să găsească legătura dintre teorie și strategie și ajunge la concluzia că strategia poate fi considerată o Încercare de teoretizare, prin aceea că ia În considerare legități din istorie pentru explicarea unor fenomene recente și pentru a facilita unele predicții (Foster, 1992, pp. 59-60). El găsește că studiul lui Edward Luttwak, Strategia: logica războiului și a păcii, este cea mai
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
analiză mai extinsă, imposibilă În situația de față din cauza limitării de spațiu. Am Încercat totuși să prezentăm aici câteva probleme-cheie și exemple importante pentru a demonstra că, departe de a se baza pe o evaluare „obiectivă” și apolitică a realității, teoretizarea și practica politicii externe se bazează pe interpretări particulare ale relațiilor internaționale. Acest capitol a pus În discuție presupunerile ontologice pe care se bazează practica politicii externe, deseori prezentată de politicieni ca fiind „naturală”. Nu În ultimul rând, studiul de
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
și la Socieété française de numismatique et d’archéologie. În 1877, acest om care nu a cunoscut niciodată odihna e țintuit de o paralizie, ca urmare a unei congestii cerebrale. Mai supraviețuiește încă patru ani. Fire intuitivă, cu înclinație spre teoretizări, B. dezvoltă în publicistica lui impetuoasă o seamă de idei despre poezie. Speculațiile sale, cu alură romantică - primul program romantic în literatura română - sunt înrâurite de ideologia lui Saint-Simon, vădind lecturi și din Charles Fourier, Pierre-Joseph Proudhon, Louis Blanc. Crezul
BOLLIAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285808_a_287137]
-
problematic al cărții nu scapă din vedere făgașele urmate de istoria ideilor în veacurile următoare. Autorul concentrează și dă convergență unor ipoteze asupra clasicismului, dispersate în mai toate sintezele sale. În cartea despre Eminescu, în cea despre poezia modernă, în teoretizările pe marginea vârstelor și chipurilor modernității, clasicismul este invocat ritual cu funcție de element ab quo: din punctul fix de observație al acestuia, devine posibilă percepția optimă asupra diferirii creatoare și asupra normelor sale labile. De altfel, disertația de doctorat a
CALINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286042_a_287371]
-
lui Harap-Alb, ca formă de discreditare a influenței urâtului și ca modalitate de metamorfozare a textului dintr-un scenariu tragedian, de groază, în unul ilarian; cu alte cuvinte, naratorul preface grotescul în comic. În cele mai multe și mai importante sistematizări și teoretizări filosofice din spațiul european și nord-american de cultură, comicul este recunoscut drept o categorie estetică, ce exprimă ambivalența condiției umane. Astfel, se constată cu ușurință că, pe de o parte, comicul implică solidaritate (,,se râde cu"), dar, pe de altă
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
chestie strict fizică. În epoca modernă în general și în special în Aum Shinrikyō, lucrurile fizice și cele metafizice sunt legate forțat. Kawai: Așa e. Oamenii din ziua de azi s-au rupt de corporalitate, totul s-a limitat la teoretizare. Cei care vor să se apropie din nou de corporalitate, fac yoga. Apoi trec la nivel senzorial. Nu există nici o legătură între conștiința iluminată și bunul-simț cotidian. Aici se creează o ruptură abruptă. Doar părțile care nu au bariera cotidiană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
noi timpul cu prostii de-alde astea? Textele e la guriști doar, dacă vrei să-ți spun adevărul“. Nici eu nu știam prea bine ce să-i spun, ce voiam. Târziu de tot am înțeles că nu de o anume teoretizare a mecanismului producerii textului de către cenzură este vorba, ci de însăși modificarea textului Lumii în ansamblul lui, pe lungi perioade de timp. Istoria este text, nu viață. Coborârea mă învață întruna aceasta, primindu-mă pe calea Luminării. Viața se scurge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
toate, descoperirea problemei. Prima reflecție se concretizează ca mirare în fața multiplicității devenirii, însă actul mirării înseamnă deja depășirea a ceea ce apare imediat, a fenomenului, care constituie deja o problemă, adică ridică o întrebare, un „de ce?”. Fără o problemă nu există teoretizare, întrucât aceasta nu este ceva spontan, ci un demers speculativ. Deja presocraticii erau interesați de identificarea acestui aspect al acțiunii teoretice. Dialectica este un ulterior element esențial; ea indică mișcarea sufletului care se ridică de la experiența supusă schimbării, la adevărul
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]