369 matches
-
și masculin au protestat separat. Pentru studenți, nuditatea nu avea conotații sexuale, nu era considerată anormală și reprezenta o metodă de afirmare a grupurilor din campus în competiția pentru status. Variabilele privind numărul sancțiunilor impuse de autorități și creșterea manifestărilor teribilismelor au corelat negativ, în schimb ipoteza referitoare la creșterea adoptării teribilismelor în raport cu evenimentele anterioare din alte universități prestigioase s-a confirmat. De asemenea, cu cât asociațiile studențești din campusuri erau mai numeroase, cu atât probabilitatea apariției teribilismelor era mai ridicată
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
sexuale, nu era considerată anormală și reprezenta o metodă de afirmare a grupurilor din campus în competiția pentru status. Variabilele privind numărul sancțiunilor impuse de autorități și creșterea manifestărilor teribilismelor au corelat negativ, în schimb ipoteza referitoare la creșterea adoptării teribilismelor în raport cu evenimentele anterioare din alte universități prestigioase s-a confirmat. De asemenea, cu cât asociațiile studențești din campusuri erau mai numeroase, cu atât probabilitatea apariției teribilismelor era mai ridicată. Pornind de la aceste rezultate, Benigno E. Aguirre, Enrico L. Quarantelli și
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
și creșterea manifestărilor teribilismelor au corelat negativ, în schimb ipoteza referitoare la creșterea adoptării teribilismelor în raport cu evenimentele anterioare din alte universități prestigioase s-a confirmat. De asemenea, cu cât asociațiile studențești din campusuri erau mai numeroase, cu atât probabilitatea apariției teribilismelor era mai ridicată. Pornind de la aceste rezultate, Benigno E. Aguirre, Enrico L. Quarantelli și Jorge L. Mendoza (1988) au atras atenția asupra conceptualizării improprii a teribilismelor drept forme de comportament colectiv iraționale, impulsive sau ciudate (idem, 569). Experimentul autorilor citați
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
asemenea, cu cât asociațiile studențești din campusuri erau mai numeroase, cu atât probabilitatea apariției teribilismelor era mai ridicată. Pornind de la aceste rezultate, Benigno E. Aguirre, Enrico L. Quarantelli și Jorge L. Mendoza (1988) au atras atenția asupra conceptualizării improprii a teribilismelor drept forme de comportament colectiv iraționale, impulsive sau ciudate (idem, 569). Experimentul autorilor citați demonstrează că a defila fără haine în campus nu reprezenta o practică nouă în anumite grupuri de tineri din societatea americană a acelor timpuri: festivalul Woodstook
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
anumite grupuri de tineri din societatea americană a acelor timpuri: festivalul Woodstook, Universitatea Maryland, Whitworth College, Universitatea Colorado, Academia Forțelor Aeriene cunoscuseră în 1965 astfel de manifestări (idem, 581). În literatura de specialitate există o tendință de a asocia apariția teribilismelor cu indivizii care sunt, într-un fel, detașați de segmentele stabile ale societății, cum ar fi adolescenții sau șomerii. Aceștia se implică în episoadele pasagere ale comportamentelor isterice fie din cauză că nu au mijloacele instituționalizate necesare de a-și face auzite
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
comportamentelor isterice fie din cauză că nu au mijloacele instituționalizate necesare de a-și face auzite opiniile, fie în cazul în care necesitățile lor sunt reprimate de autorități sau de către părinți. Pentru Orin E. Klapp (1972), implicarea tinerilor în modă și în teribilisme reprezintă o subordonare temporară a identității personale față de identitatea de masă, fără a pune în pericol structurile fundamentale ale societății. Totuși, dacă tensiunile psihice, inclusiv plictisul, devin extreme, atunci este amenințată chiar structura socială (apud D.L. Miller, 1985, 149). Sunt
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
unei cercetări din 1968 despre comportamentul tinerilor în situații de mulțime. Astfel, Thomas S. Smith (1968, 173), analizând cauzele comportamentului colectiv al adolescenților timp de cinci ani, din 1959 și până în 1964, în stațiunea Ocean City, arată că angajarea în teribilisme are explicații care țin de dinamica statusului și a vârstei. În cadrul interviurilor realizate, tinerii declarau că "se simțeau foarte plictisiți, iar stațiunea și activitățile erau un bun prilej de a se elibera de autoritatea părinților și de a experimenta comportamente
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
haine" (idem, 178). Asemenea comportamente erau considerate normale de majoritatea celor intervievați și, contrar predicțiilor, cei care le experimentau proveneau din categoriile socio-economice superioare. Unele cercetări (E. Katz și R. Meyersohn, 1957, 596; D.L. Miller, 1981, 150) corelează implicarea în teribilisme cu variabile care țin de climatul relațional. Participarea adolescenților la unele isterii ale modei nu se explică doar prin fenomenele de imitație, ci mai ales prin intermediul rețelelor sociale care există în vecinătate, școli, locuri de muncă. Aceste rețele au o
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
de climatul relațional. Participarea adolescenților la unele isterii ale modei nu se explică doar prin fenomenele de imitație, ci mai ales prin intermediul rețelelor sociale care există în vecinătate, școli, locuri de muncă. Aceste rețele au o pondere semnificativă în adoptarea teribilismelor prin suportul social acordat de membrii acestora și prin menținerea justificării comportamentului celui care adoptă tendințele. Teribilismele sunt însoțite de o presiune informală puternică pentru a participa și a-i penaliza pe cei care nu participă. Indiferența sau opoziția fața
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
imitație, ci mai ales prin intermediul rețelelor sociale care există în vecinătate, școli, locuri de muncă. Aceste rețele au o pondere semnificativă în adoptarea teribilismelor prin suportul social acordat de membrii acestora și prin menținerea justificării comportamentului celui care adoptă tendințele. Teribilismele sunt însoțite de o presiune informală puternică pentru a participa și a-i penaliza pe cei care nu participă. Indiferența sau opoziția fața de teribilisme nu este tolerată în anumite grupuri de tineri (D.L. Miller, 1981, 150). 2.2.2
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
suportul social acordat de membrii acestora și prin menținerea justificării comportamentului celui care adoptă tendințele. Teribilismele sunt însoțite de o presiune informală puternică pentru a participa și a-i penaliza pe cei care nu participă. Indiferența sau opoziția fața de teribilisme nu este tolerată în anumite grupuri de tineri (D.L. Miller, 1981, 150). 2.2.2. Teoria valorii adăugate Preluând modelul valorii adăugate din economie, Neil Smelser (1962, 14) a descris șase etape care contribuie succesiv la "costul produsului finit". Moda
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
este tolerată în anumite grupuri de tineri (D.L. Miller, 1981, 150). 2.2.2. Teoria valorii adăugate Preluând modelul valorii adăugate din economie, Neil Smelser (1962, 14) a descris șase etape care contribuie succesiv la "costul produsului finit". Moda și teribilismele sunt tipuri de comportamente isterico-expresive care pot fi reperate chiar în domenii precum literatură, politică, artă, vestimentație, conversație, medicină. În termenii teoriei lui Neil Smelser, caracteristica tuturor acestora constă în faptul că mobilizarea pentru acțiune se face pornind de la o
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
chiar în domenii precum literatură, politică, artă, vestimentație, conversație, medicină. În termenii teoriei lui Neil Smelser, caracteristica tuturor acestora constă în faptul că mobilizarea pentru acțiune se face pornind de la o convingere pozitivă (wish-fulfilment belief) (idem, 170). Ca fenomen colectiv, teribilismele și moda se manifestă după logica pașilor unei acțiuni colective. Voi prezenta în continuare cele șase componente care generează teribilismele și moda, așa cum apar în teoria lui Neil Smelser (1962, 15-17): 1. Condițiile structurale favorizante, în sensul că instituțiile sociale
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
în faptul că mobilizarea pentru acțiune se face pornind de la o convingere pozitivă (wish-fulfilment belief) (idem, 170). Ca fenomen colectiv, teribilismele și moda se manifestă după logica pașilor unei acțiuni colective. Voi prezenta în continuare cele șase componente care generează teribilismele și moda, așa cum apar în teoria lui Neil Smelser (1962, 15-17): 1. Condițiile structurale favorizante, în sensul că instituțiile sociale sunt astfel organizate încât permit sau încurajează anumite comportamente colective. Moda și teribilismele necesită o societate în care oamenii sunt
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
în continuare cele șase componente care generează teribilismele și moda, așa cum apar în teoria lui Neil Smelser (1962, 15-17): 1. Condițiile structurale favorizante, în sensul că instituțiile sociale sunt astfel organizate încât permit sau încurajează anumite comportamente colective. Moda și teribilismele necesită o societate în care oamenii sunt liberi să își exprime statutul economic și social. Sistemul modei este mult mai structurat decât cel al teribilismelor: în industria modei, ledership-ul este conturat prin existența caselor de modă și a designerilor. 2
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
că instituțiile sociale sunt astfel organizate încât permit sau încurajează anumite comportamente colective. Moda și teribilismele necesită o societate în care oamenii sunt liberi să își exprime statutul economic și social. Sistemul modei este mult mai structurat decât cel al teribilismelor: în industria modei, ledership-ul este conturat prin existența caselor de modă și a designerilor. 2. Constrângerea structurală. În cazul modelor ne referim la constrângeri precum: rapiditatea ciclurilor instituționalizate, atributele temporare ale unicității unui articol vestimentar, oferta unor mărci mai ieftine
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
și răspândirea credințelor generalizate. Neil Smelser descrie credința generalizată din jurul modelor ca o dorință de împlinire (wish-fulfillment fantasy). Dorința de a fi la modă este o atitudine stabilă. La fel și dorința de a fi bogat. Așa se explică de ce teribilismele și moda sunt probabil cele mai volatile și pregnante manifestări ale comportamentului colectiv, subliniază sociologul american. 4. Factorii precipitanți, adică evenimentele importante care susțin și amplifică lansarea unei mode, ca de exemplu paradele de la Paris și New York care anunță începutul
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
american. 4. Factorii precipitanți, adică evenimentele importante care susțin și amplifică lansarea unei mode, ca de exemplu paradele de la Paris și New York care anunță începutul unei nou ciclu al modei. 5. Mobilizarea pentru acțiune. Conform lui Neil Smelser, mobilizarea pentru teribilisme și modă are loc de obicei prin media. Leadership-ul este instituționalizat sub forma caselor de modă și a designerilor celebrii ceea ce implică o cerere și o distribuție clară către un anumit public. Dar media este tentată să prezinte mai mult
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
rar în mode și nu folosesc mijloace pentru descurajarea acestora. La fel ca și Georg Simmel, Neil Smelser analizează modele ca mijloace expresive ale statutului și prestigiului într-o societate deschisă și diferențiată. Dar Neil Smelser consideră că moda și teribilismele sunt imprevizibile în emergența și conținutul lor, ambele vizând îmbrățișarea unor dorințe generalizate. În cadrul dezbaterii despre modă ca formă de comportament colectiv și în limitele teoriei valorii adăugate, mi se par esențiale aspectele legate de leadership-ul modei, ca un criteriu
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
conținutul lor, ambele vizând îmbrățișarea unor dorințe generalizate. În cadrul dezbaterii despre modă ca formă de comportament colectiv și în limitele teoriei valorii adăugate, mi se par esențiale aspectele legate de leadership-ul modei, ca un criteriu de diferențiere între aceasta și teribilisme. De asemenea, vestimentația, ca element comunicațional, indică normele sociale stabilite, specificând conduitele admise (A. Mucchielli et al., 1998/2006, 78). În acest sens, putem face referire la simbolistica unor piese vestimentare din cadrul unor mișcări de protest, cum ar fi cele
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
subcultura devine o opțiune pentru unii tineri, un grup de referință perceput pozitiv care furnizează suport social pentru un comportament opus normelor culturii de origine (S.W. Baron, 1989, 292). Așa cum am menționat anterior în cadrul discuției despre adeziunea tinerilor la teribilism, numeroase studii au pus în evidență faptul că acest comportament este specific indivizilor care fie nu au încheiat procesul de inserție pe piața muncii sau în sistemul de învățământ, fie provin dintr-un mediu de origine (familia, climatul relațional) conflictual
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
domeniu de studiu, ci sub aspect interdisciplinar, cercetările din domeniul comunicării de masă, al sociologiei sau al studiilor culturale furnizând marea parte a conceptelor. Dintre cele două ipostaze prin care a fost conceptualizată moda ca fenomen colectiv respectiv moda și teribilismul cercetarea sociologică a acordat mai multă atenție teribilismelor. Cei mai mulți cercetători (E. Katz și R. Meyersohn, 1957; Th. Smith, 1968; O.E. Klapp, 1972; D.L. Miller, 1985; J. Best și T. Suzuki, 2003) insistă asupra argumentului că doar teribilismele ilustrează caracteristicile
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
din domeniul comunicării de masă, al sociologiei sau al studiilor culturale furnizând marea parte a conceptelor. Dintre cele două ipostaze prin care a fost conceptualizată moda ca fenomen colectiv respectiv moda și teribilismul cercetarea sociologică a acordat mai multă atenție teribilismelor. Cei mai mulți cercetători (E. Katz și R. Meyersohn, 1957; Th. Smith, 1968; O.E. Klapp, 1972; D.L. Miller, 1985; J. Best și T. Suzuki, 2003) insistă asupra argumentului că doar teribilismele ilustrează caracteristicile comportamentului colectiv, prin predictibilitatea redusă a apariției acestora
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
moda și teribilismul cercetarea sociologică a acordat mai multă atenție teribilismelor. Cei mai mulți cercetători (E. Katz și R. Meyersohn, 1957; Th. Smith, 1968; O.E. Klapp, 1972; D.L. Miller, 1985; J. Best și T. Suzuki, 2003) insistă asupra argumentului că doar teribilismele ilustrează caracteristicile comportamentului colectiv, prin predictibilitatea redusă a apariției acestora, prin adeziunea masivă a indivizilor la teribilismele modei și prin funcția de estompare a diferențelor sociale. În contrast, moda a fost interpretată ca o formă de comportament "mai instituționalizată" și
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Meyersohn, 1957; Th. Smith, 1968; O.E. Klapp, 1972; D.L. Miller, 1985; J. Best și T. Suzuki, 2003) insistă asupra argumentului că doar teribilismele ilustrează caracteristicile comportamentului colectiv, prin predictibilitatea redusă a apariției acestora, prin adeziunea masivă a indivizilor la teribilismele modei și prin funcția de estompare a diferențelor sociale. În contrast, moda a fost interpretată ca o formă de comportament "mai instituționalizată" și, în concluzie, predictibilă sub aspectul evoluției. Desigur, casele de modă, designerii, mass-media, liderii de opinie, precum și mediul
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]