KorAP: Find »[drukola/base=termodinamică & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...13 14 15 ...33 >

822 matches

Corola-website/Law/113491_a_114820

scăzute, nu se mai pot menține principalii parametri ai sistemului național de transport sau părți din acestă. 40. Starea normală - starea termodinamica, definită prin condițiile Ț = 273,15 grade K și P = 1,01325 bară. 41. Starea de referință - starea termodinamica definită prin condițiile Ț = 288,15 grade K și P = 1,01325 bară. 42. Stație de predare-primire - ansamblul instalațiilor de reducere și reglare a presiunii, măsurare și odorizare, prin care gazele naturale din conductele de transport intra în sistemul de

HOTĂRÎRE Nr. 942 din 23 noiembrie 1995 privind aprobarea Regulamentului pentru furnizarea şi utilizarea gazelor naturale. In: EUR-Lex (1995) [Corola-website/Law/113491_a_114820]
Corola-website/Law/137016_a_138345

s-a convenit să fie considerate că independente din punct de vedere dimensional. 1.1.1. Denumiri și simboluri Mărimea fundamentală Unitatea ȘI fundamentală ─────────────────────────────────── Denumirea Simbolul ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── lungime metru m masă kilogram kg timp secundă s curent electric amper A temperatura termodinamica kelvin K cantitate de substanță mol mol intensitate luminoasă candela cd 1.1.2. Definiții Unitatea de lungime Metrul este lungimea drumului parcurs de lumină, în vid, într-un interval de timp de 1/299 792 458 dintr-o secundă

INSTRUCŢIUNI DE METROLOGIE LEGALĂ din 30 august 2001 I.M.L. 9-01 - UNITĂŢI DE MĂSURA. In: EUR-Lex (2001) [Corola-website/Law/137016_a_138345]
1 metru unul de altul, ar produce între aceste conductoare o forță de 2x10^-7 dintr-un newton pe o lungime de 1 metru. [CIPM (1946); Rezoluția 2, aprobată de cea de-a 9-a CGPM (1948)]. Unitatea de temperatură termodinamica Kelvinul, unitate de temperatură termodinamica, este fracțiunea 1/273,16 din temperatura termodinamica a punctului triplu al apei. [Cea de-a 13-a CGPM (1967-1968); Rezoluția 4]. NOTĂ - Temperatura termodinamica, simbol Ț, se exprimă, în uz curent, în funcție de diferența să

INSTRUCŢIUNI DE METROLOGIE LEGALĂ din 30 august 2001 I.M.L. 9-01 - UNITĂŢI DE MĂSURA. In: EUR-Lex (2001) [Corola-website/Law/137016_a_138345]
ar produce între aceste conductoare o forță de 2x10^-7 dintr-un newton pe o lungime de 1 metru. [CIPM (1946); Rezoluția 2, aprobată de cea de-a 9-a CGPM (1948)]. Unitatea de temperatură termodinamica Kelvinul, unitate de temperatură termodinamica, este fracțiunea 1/273,16 din temperatura termodinamica a punctului triplu al apei. [Cea de-a 13-a CGPM (1967-1968); Rezoluția 4]. NOTĂ - Temperatura termodinamica, simbol Ț, se exprimă, în uz curent, în funcție de diferența să în raport cu temperatură de referință Ț

INSTRUCŢIUNI DE METROLOGIE LEGALĂ din 30 august 2001 I.M.L. 9-01 - UNITĂŢI DE MĂSURA. In: EUR-Lex (2001) [Corola-website/Law/137016_a_138345]
2x10^-7 dintr-un newton pe o lungime de 1 metru. [CIPM (1946); Rezoluția 2, aprobată de cea de-a 9-a CGPM (1948)]. Unitatea de temperatură termodinamica Kelvinul, unitate de temperatură termodinamica, este fracțiunea 1/273,16 din temperatura termodinamica a punctului triplu al apei. [Cea de-a 13-a CGPM (1967-1968); Rezoluția 4]. NOTĂ - Temperatura termodinamica, simbol Ț, se exprimă, în uz curent, în funcție de diferența să în raport cu temperatură de referință Ț(0) = 273,15 K (punctul de solidificare al

INSTRUCŢIUNI DE METROLOGIE LEGALĂ din 30 august 2001 I.M.L. 9-01 - UNITĂŢI DE MĂSURA. In: EUR-Lex (2001) [Corola-website/Law/137016_a_138345]
cea de-a 9-a CGPM (1948)]. Unitatea de temperatură termodinamica Kelvinul, unitate de temperatură termodinamica, este fracțiunea 1/273,16 din temperatura termodinamica a punctului triplu al apei. [Cea de-a 13-a CGPM (1967-1968); Rezoluția 4]. NOTĂ - Temperatura termodinamica, simbol Ț, se exprimă, în uz curent, în funcție de diferența să în raport cu temperatură de referință Ț(0) = 273,15 K (punctul de solidificare al apei), diferența de temperatură denumită temperatura Celsius, simbol ț, definită prin relația ț = Ț - Ț(0), și

INSTRUCŢIUNI DE METROLOGIE LEGALĂ din 30 august 2001 I.M.L. 9-01 - UNITĂŢI DE MĂSURA. In: EUR-Lex (2001) [Corola-website/Law/137016_a_138345]
Corola-website/Law/141463_a_142792

XI-a. 1. Mărimi și unități energetice și fotometrice. 2. Reflexia și refracția luminii. Reflexia totală. 3. Optică geometrica. 3.1. Aproximația gaussiana. 3.2. Lentile (fără deducerea formulelor lentilelor subțiri). Sisteme centrate de lentile subțiri. ÎI. FIZICĂ MOLECULARĂ ȘI TERMODINAMICA: clasa a X-a. 1. STRUCTURA SUBSTANȚEI. FENOMENE TERMICE 1.1. Mărimi fizice legate de structură discretă a substanței (masă atomică și masa moleculară, unitatea atomică de masă, masa atomică relativă, masa moleculară relativă, masa molara, volumul molar, numărul lui

ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/141463_a_142792]
lui Avogadro, numărul lui Loschmidt). 2. TEORIA CINETICO - MOLECULARĂ 2.1. Ecuațiile de stare ale gazului ideal (ecuația de stare termică și ecuația de stare calorica). 2.2. Transformări simple ale gazului ideal (numai exprimarea cantitativa a legilor). 3. PRINCIPIILE TERMODINAMICII 3.1. Lucrul mecanic în termodinamica, mărime de proces. Interpretarea geometrica. 3.2. Primul principiu al termodinamicii. 3.2.1. Lucrul mecanic într-un proces adiabatic. Energia internă a unui sistem termodinamic, mărime stare. Căldură, mărime de proces. 3.2

ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/141463_a_142792]
TEORIA CINETICO - MOLECULARĂ 2.1. Ecuațiile de stare ale gazului ideal (ecuația de stare termică și ecuația de stare calorica). 2.2. Transformări simple ale gazului ideal (numai exprimarea cantitativa a legilor). 3. PRINCIPIILE TERMODINAMICII 3.1. Lucrul mecanic în termodinamica, mărime de proces. Interpretarea geometrica. 3.2. Primul principiu al termodinamicii. 3.2.1. Lucrul mecanic într-un proces adiabatic. Energia internă a unui sistem termodinamic, mărime stare. Căldură, mărime de proces. 3.2.2. Enunțul primului principiu al termodinamicii

ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/141463_a_142792]
ecuația de stare termică și ecuația de stare calorica). 2.2. Transformări simple ale gazului ideal (numai exprimarea cantitativa a legilor). 3. PRINCIPIILE TERMODINAMICII 3.1. Lucrul mecanic în termodinamica, mărime de proces. Interpretarea geometrica. 3.2. Primul principiu al termodinamicii. 3.2.1. Lucrul mecanic într-un proces adiabatic. Energia internă a unui sistem termodinamic, mărime stare. Căldură, mărime de proces. 3.2.2. Enunțul primului principiu al termodinamicii. 3.2.3. Coeficienți calorici. 3.2.4. Relația Robert Mayer

ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/141463_a_142792]
termodinamica, mărime de proces. Interpretarea geometrica. 3.2. Primul principiu al termodinamicii. 3.2.1. Lucrul mecanic într-un proces adiabatic. Energia internă a unui sistem termodinamic, mărime stare. Căldură, mărime de proces. 3.2.2. Enunțul primului principiu al termodinamicii. 3.2.3. Coeficienți calorici. 3.2.4. Relația Robert Mayer. 3.2.5. Expresiile căldurii, lucrului mecanic și variației energiei interne în transformările simple ale gazului ideal. 3.3. Principiul al doilea al termodinamicii (numai randamentul termodinamic al ciclului

ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/141463_a_142792]
2. Enunțul primului principiu al termodinamicii. 3.2.3. Coeficienți calorici. 3.2.4. Relația Robert Mayer. 3.2.5. Expresiile căldurii, lucrului mecanic și variației energiei interne în transformările simple ale gazului ideal. 3.3. Principiul al doilea al termodinamicii (numai randamentul termodinamic al ciclului Carnot). III. ELECTRICITATE ȘI MAGNETISM: clasa a X-a 1. CÂMPUL ELECTROSTATIC 1.1. Legea lui Coulomb. 1.2. Intensitatea câmpului electric. 1.3. Potențialul câmpului electric. 1.4. Capacitatea electrică. 1.4.1. Capacitatea

ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/141463_a_142792]
naturală și artificială. Legile dezintegrării radioactive. D. STRUCTURA PROBEI DE EXAMEN PENTRU PROFILURILE REAL, TEHNOLOGIC etc., proba scrisă va cuprinde patru subiecte, structurate astfel: Sub. I: La alegere: I.A. MECANICĂ SAU I.B. OPTICĂ Sub. ÎI: ÎI. FIZICĂ MOLECULARĂ ȘI TERMODINAMICA Sub. III: III. ELECTRICITATE ȘI MAGNETISM Sub. VI: La alegere: IV.A. FIZICĂ ATOMICĂ SAU IV. B. FIZICĂ NUCLEARĂ Exemple: 1. Un corp mic cu masa m = 100 g a pornit din repaus sub acțiunea unei forțe orizontale F a

ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/141463_a_142792]
Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386

Pentru scrierea acestui volum, am consultat actuala programă de fizică de la clasele IX - XII, manualele liceale, revista de Fizică și Chimie, precum și cărțile unor distinși autori ce sunt menționați în Bibliografia indicată de la sfârșitul lucrării. Cartea este structurată în: mecanică, termodinamică, electricitate și magnetism, optică, fizică atomică și nucleară, fiind introduse totodată numeroase fotografii și scurte date biografice ale unor mari fizicieni și savanți de renume mondial ce-au contribuit efectiv la dezvoltarea fizicii de-a lungul secolelor. În conținutul scrisului

Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa (2009) [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
Debitul de volum este dat de relația: Cu ajutorul tubului Pitot se măsoară presiunea totală asupra unui gaz ce se exercită asupra unui element de suprafață așezat perpendicular pe liniile de curent, iar presiunea dinamică se determină cu tubul Prandt. 2. TERMODINAMICA Cap.1. Structura substanței și tipuri Structura substanței, starea gazoasă, teoria cinetică - moleculară a gazelor, principiile termodinamicii, starea lichidă a substanței, termometria, starea solidă a substanței, calorimetrie, schimbări de stare (faze). 1.1. Definiții: atom: cea mai mică parte dintr-

Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa (2009) [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
ce se exercită asupra unui element de suprafață așezat perpendicular pe liniile de curent, iar presiunea dinamică se determină cu tubul Prandt. 2. TERMODINAMICA Cap.1. Structura substanței și tipuri Structura substanței, starea gazoasă, teoria cinetică - moleculară a gazelor, principiile termodinamicii, starea lichidă a substanței, termometria, starea solidă a substanței, calorimetrie, schimbări de stare (faze). 1.1. Definiții: atom: cea mai mică parte dintr-un element chimic moleculă: cea mai mică particulă dintr-o substanță simple, formate din molecule cu atomi

Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa (2009) [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
cu cât ele sunt la dimensiuni mai mici. numărul lui Avogadro:volumul molar a unui mol în condiții normale: ???? fenomen termic: fenomen fizic legat de mișcarea complet dezordonată a moleculelor. termodinamice metode de studiu al fenomenelor termice: cinetico moleculare termodinamica: studiază fenomene termice neținând seama de structura intimă, atomo - moleculară a corpurilor. teoria cinetico-moleculară: studiază fenomene termice ținând seama de structura discretă a substanțelor ca fiind alcătuită din atomi și molecule. Cap. 2. Starea gazoasă 2.1. Definiții: caracteristici: nu

Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa (2009) [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
K constanta lui Boltzmann,. Boltzmann a demonstrat limpede imcompatibilitatea acestor concepții. Pentru Boltzmann însuși lupta a avut un sfârșit tragic: exasperat de profesorii prusaci din acea vreme, Boltzmann s-a sinucis în anul 1906. Relația lui Boltzmann este esențială pentru termodinamică. Conform ei, se poate spune că procesele naturale se desfășoară în sensul care conduce la o entropie mai mare, adică în sensul către o stare mai probabilă. Din punct de vedere termodinamic, starea de echilibru către care tinde un sistem

Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa (2009) [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
în sensul către o stare mai probabilă. Din punct de vedere termodinamic, starea de echilibru către care tinde un sistem este starea de entropie maximă, iar din punct de vedere statistic este starea cea mai probabilă. Principiul al doilea al termodinamicii arată sensul cel mai probabil al evenimentelor, nu numai evenimentele posibile. Cu acestea suntem în stare să înțelegem formularea celui de-al doilea principiu al termodinamicii dată de către Boltzmann: „Natura tinde de la stările cele mai puțin probabile spre stările cele

Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa (2009) [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
din punct de vedere statistic este starea cea mai probabilă. Principiul al doilea al termodinamicii arată sensul cel mai probabil al evenimentelor, nu numai evenimentele posibile. Cu acestea suntem în stare să înțelegem formularea celui de-al doilea principiu al termodinamicii dată de către Boltzmann: „Natura tinde de la stările cele mai puțin probabile spre stările cele mai probabile”. termică p = nRT ecuația calorică, unde i reprezintă numărul gradelor de libertate. Pentru gazele monoatomice i = 3, pentru cele biatomice i = 5 și pentru

Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa (2009) [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
Este fondatorul unei școli de eminenți chimiști ruși. A contribuit cu Clapeyron la stabilirea legii gazelor perfecte: . densitatea gazului aflat la T și p: , unde ?0,?0 și ?0 sunt densitatea, presiunea și temperatura în condiții normale. Cap.4. Principiile termodinamicii Primul principiu: Dacă un sistem termodinamic schimbă cu mediu exterior căldura și lucrul mecanic, atunci cantitatea de căldură primită de sitem este egală cu suma dintre variația energiei interne și lucrul mecanic efectuat de sistem: . Primul principiu al termodinamicii, constituie

Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa (2009) [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
Principiile termodinamicii Primul principiu: Dacă un sistem termodinamic schimbă cu mediu exterior căldura și lucrul mecanic, atunci cantitatea de căldură primită de sitem este egală cu suma dintre variația energiei interne și lucrul mecanic efectuat de sistem: . Primul principiu al termodinamicii, constituie extinderea legii conservării și transformării energiei la procesele termodnamicii. 4.1. Aplicații ale primului principiu al termodinamicii 4.1.1. Coeficienți calorici a) Capacitatea calorică: reprezintă mărimea fizică egală cu căldura necesară pentru a crește (micșora) temperatura unui corp

Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa (2009) [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
de căldură primită de sitem este egală cu suma dintre variația energiei interne și lucrul mecanic efectuat de sistem: . Primul principiu al termodinamicii, constituie extinderea legii conservării și transformării energiei la procesele termodnamicii. 4.1. Aplicații ale primului principiu al termodinamicii 4.1.1. Coeficienți calorici a) Capacitatea calorică: reprezintă mărimea fizică egală cu căldura necesară pentru a crește (micșora) temperatura unui corp cu un grad. Unitatea de măsură pentru capacitatea calorică este : b) Căldura specifică:, iar unitatea de măsură:. Între

Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa (2009) [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
primului principiu rezultă: . În transformarea adiabatică: . Transformarea fiind adiabatică, legea transformării adiabatice sau ecuația lui Poisson este: p??= constant sau . Legea sau ecuația lui Poisson se mai scrie și sub forma sau, unde, numit exponent adiabatic. Principiul al doilea al termodinamicii: într-o transformare monotermică, sistemul nu poate ceda lucrul mecanic în exterior. Dacă transformarea ciclică monotermă este și ireversibilă, atunci sistemul primește lucrul mecanic din exterior, enunțare dată de W. Thoson; nu este posibilă o transformare care să aibă ca

Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa (2009) [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
Thoson; nu este posibilă o transformare care să aibă ca rezultat trecerea de la sine a căldurii de la un corp cu o temperatură dată la un corp cu o temperatură mai ridicată, exprimare dată de R. Clonsius. Principiul al treilea al termodinamicii (teorema lui Nerst): entropia unui sistem fizic la zero absolut este constantă. 4.1.4. Randamentul unei mașini termice: 4.1.5. Ciclul Carnot Transformările de-a lungul ciclului Carnot: 1-2: destindere izotermă 2-3: destindere adiabatică 3-4: comprimare izotermă 4-3

Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa (2009) [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]