502 matches
-
În funcție de viteza fluxului de producere a entropiei, P = diS/dt, procesele ireversibile se divid În două: procese aproape-de-echilibru, unde forțele termodinamice sunt slabe, iar vitezele de producere a entropiei sunt funcții liniare de forțe și procese departe-de-echilibru, caracterizate de forțe termodinamice mari și cu vitezele de producere a entropiei ca fiind funcții neliniare de forțe. Ca urmare celor de mai sus, se poate spune că termodinamica clasică, creată În secolul al XIX lea, considerată și termodinamica de echilibru, stabilește starea de
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
de entropie nu este nulă, ea nu Împiedică, totuși, schimbarea ireversibilă de a fi o evoluție către o stare care se poate deduce În Întregime din legile generale. S-a căutat să se stabilească o lege asemănătoare și pentru procesele termodinamice În care fluxurile nu sunt funcții liniare de forțe, adică pentru termodinamica neliniară sau fenomene departe-de-echilibru. Sa constatat că la departe de-echilibru, sistemul poate Încă evolua către o stare staționară, dar această stare nu mai poate fi caracterizată În funcție de
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
că la departe de-echilibru, sistemul poate Încă evolua către o stare staționară, dar această stare nu mai poate fi caracterizată În funcție de un potențial potrivit ales (cum ar fi producerea entropiei pentru stările aproape-de-echilibru). S-a constatat că atunci când forțele termodinamice ce acționează asupra unui sistem ating valori care depășesc regimul liniar, stabilitatea stării staționare sau independența ei față de fluctuațiile din sistem nu mai poate fi garantată. Ideea genială a lui Ilya Prigogine când a analizat astfel de sisteme a fost
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
de plecare, distanța față de echilibru, de unde fluctuațiile pot conduce către un nou comportament fundamental diferit de comportamentul stabil “normal”, caracteristic sistemelor de echilibru sau sistemelor aproape-de-echilibru. “În secolul al XIX-lea se lua În considerare doar starea finală a evoluției termodinamice. Aceasta constă În termodinamica de echilibru. Procesele ireversibile erau considerate ca fiind o anomalie, un subiect ce nu merită studiat. Această situație s-a schimbat În Întregime În ziua de astăzi. Știm cum că la departe-de-echilibru pot apărea spontan noi
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
a fi o regulă În lumea biologiei. Ea poate sta la Însăși baza definiției unui sistem biologic” (Ilya Prigogine). Putem face acum următoarele precizări: Ce sunt structurile disipative ? Sunt structurile formate la departe-de-echilibru. Dar ce Înseamnă departe-de echilibru ? Înseamnă fenomene termodinamice analizate nu prin termodinamica liniară, ci prin termodinamica neliniară, la trecerea la o autoorganizare și deci trecerea ca inoperantă a relației lui Boltzmann. “Al doilea principiu al termodinamicii, care constituie punctul nodal al acestei noi teorii, se află la intersecția
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
organismul reușește să se elibereze de entropia pe care nu poate să nu o producă atât timp cât trăiește” și mai departe: “Cum am putea numi În termenii teoriei statistice minunata facultate a organismului prin care acesta Își amână prăbușirea În echilibrul termodinamic (moartea) ? Am spus mai Înainte «se hrănește cu entropie negativă»; deci organismul atrage, ca să spunem așa, un torent de entropie negativă asupra sa pentru a compensa creșterea entropiei pe care o produce prin viețuire și pentru a se menține astfel
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
cosmică, universală, capabilă să comunice cu diverse forme de energie și să primească de la acesta informații Încorporabile În metabolism și În codul genetic). Biosistemele posedă aptitudinea de a se concentra asupra unor stimuli, neglijând pe ceilalți, comportându-se ca sisteme termodinamice semideschise, triând, deci, În mod automat, reflex, haosul Înconjurător și alegând acele elemente regulate, ascunse În dezordinea predominantă. Selecționând informațiile, biosistemele le supun unui program special să-i asigure cele mai bune șanse de supraviețuire și le ordonează astfel Încât să
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
procese, biosistemele, pe de o parte absorb entropie joasă din mediu și “disipează” entropie Înaltă În același mediu, iar pe de altă parte selectează calitativ formele de entropie joasă pe care le utilizează pentru conservarea vieții, manifestându-se ca sisteme termodinamice semideschise (de exemplu, folosesc ciupercile comestibile nu pe cele otrăvitoare). Pentru a face o comparație Între un biosistem și un sistem fizic, nu cu ordinea statică a cristalelor trebuie făcută comparația, ci cu ordinea dinamică a unui sistem fizic disipativ
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
energie. Și trebuie remarcat că nu recepționarea semnalelor (depolarizarea celulei), ci repolarizarea ei, adică reducerea ei În stare de excitabilitate necesită un anumit consum de energie, depolarizarea producându-se pe seama celui deal doilea principiu al termodinamicii, care tinde spre echilibrul termodinamic, adică spre egalizarea concentrațiilor sodiului și potasiului de o parte și de alta a membranei celulare. Repolarizarea celulei necesită, Însă, intrarea În funcțiune a unor pompe ionice, care să scoată sodiul, să introducă potasiul și să reducă celula În stare
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
formă de principii: - energia universului rămâne constantă; - entropia universului crește continuu. Termenul de entropie, care apare în cel de-al doilea principiu al termodinamicii, formulat anterior, trebuia să clarifice schimbările în calitatea energiei, schimbări care au loc într-un proces termodinamic. Într-un asemenea proces, energia poate fi găsită în două ipostaze: energie liberă sau disponibilă și energie legată sau nedisponibilă. Prima formă pune în mișcare un motor cu abur, după care se transformă în energie legată, inertă. Are loc o
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
și, în consecință, informația trebuie considerată egală cu negentropia. Leon Brillouin a extins noțiunea de negentropie la sistemele biologice, la sistemele vii care importă negentropie pe care o depozitează și o folosesc ulterior. În această viziune, viața este un proces termodinamic ireversibil, însoțit de o creștere a entropiei, de mărire a dezordinii. În timpul vieții, prin schimb de materie, energie și informații, organismul își menține gradul de ordine la un nivel aproximativ constant. Astfel, entropia unui organism poate fi considerată o entropie
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
gravitațională (G) și calculează masa pământului. 171 Rudolf Julius Emanuel Clausius (1822-1888), matematician și fizician german, fondatorul termodionamicii. În articolul său Despre forța de mișcare a căldurii, introduce conceptul entropiei: sistemele izolate nu descresc niciodată masa și mențin un echilibru termodinamic - entropie maximă -, sistemele neizolate pot descrește entropia. 172 Maximilien François Marie Isidore Robespierre (1758-1794), avocat și politician francez, figură reprezentativă a revoluției franceze. A fost arestat, judecat și executat. Influențat de filosofii epocii Iluminismului Rousseau și Montesquieu, cunoscut prin descrierea
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
energiei solare În oceane și curenți oceanici, temperatura variază cu câteva grade. În anumite locuri, aceste variații verticale se apropie de 20°C pe o distanță de câteva sute de metri. Când mase mari de apă au temperaturi diferite, principiile termodinamice prevăd că un circuit de generare a energiei poate fi creat prin luarea de energie de la masa cu temperatură mai mare și transferând o cantitate mai mică de energie celei cu temperatură mai mică. Diferența Între aceste două energii calorice
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Mihaela GORGAN, Raruca CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93115]
-
sau acetat de n-butil, se obțin perle poroase , cu un randament bun cu dimensiuni cuprinse între 0,315 și 1 mm. Structura poroasă a perlelor a fost pusă în evidență prin metode specifice de caracterizare. Rolul cantității și calității termodinamice a mediilor porogene utilizate este esențial pentru crearea porozității. În funcție de parametrul de solubilitate al mediului porogen, structurile obținute se diferențiază prin modul de formare a porilor, astfel încât, condițiile de sinteză să fie dirijate în scopul obținerii de structuri cu porozitate
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
pacienții "producători" de calculi de oxalat (țesut prelevat după nefrectomie) conținea o cantitate mult mai mare de CMP decât țesutul prelevat de la pacienți fără antecedente litiazice; - formarea de particule cristaline În urină implică două aspecte fizicochimice majore: a) un aspect termodinamic ce include suprasaturația, care duce la nucleerea microcristalelor; b) un aspect kinetic ce se referă la constituirea nucleului de cristalizare, creșterea și agregarea cristalelor (dependente de suprasaturație). Schema de mai jos rezumă forțele care favorizează sau se opun agregării cristalelor
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
a acestor stări. În acest sens se recomandă: evitarea stărilor conflictuale, asigurarea unui acord corespunzător între oferte și posibilități, ridicarea nivelului de pregătire, autocontrol al reacțiilor impulsive. Stările de echilibru importante în biologie și medicină sunt (Rusu, 1983): a) echilibru termodinamic - stare staționară caracterizată prin entropie maximă sau prin energie liberă minimă; b) echilibru fluent sau curgător - stare staționară a sistemelor deschise, caracterizată prin raportul constant al produsului concentrației compușilor rezultați din reacție față de produsul concentrației compușilor intrați în reacție; c
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
alt copil, care să ne izgonească de acasă, precum omul de Cro Magnon pe cel de Neanderthal... „Meridian“, 10 mai 2002, ora 12,51 2. Hibrizi De la inventatorul, de acum mai bine de 150 de ani, Clausius, a unei noțiuni, termodinamice - și nu numai, subliniez eu -, pe care am amintit-o rândul trecut, entropia, se știe că aceasta crește mereu, Încet dar sigur. S’o discut numai În conotația sa care definește gradul de degradare și vom vedea În jur cum
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Etapa finală constă în coalescența, îmbătrânirea și aglomerarea acestor produse. 2.2. Pasivitatea și coroziunea localizată O suprafață a unui metal este considerată pasivă atunci când, deși expusă unui mediu ostil care creează condiții pentru dizolvarea metalului, cel puțin din considerente termodinamice, rămâne în esență neschimbată în timp. Pasivitatea și pierderea acesteia pot fi ilustrate prin luarea în considerare a curbei de polarizare anodică a metalelor într-un mediu apos, fără gaze, figura 2, în care reacția catodică este cea de reducere
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93482]
-
Chimia fizică reprezintă disciplina care are ca obiectiv principal utilizarea legilor din fizică pentru explicarea fenomenelor chimice. Obiectul studiat este sistemul. Pentru partea de termodinamică, obiectul de studiu va fi sistemul termodinamic, reprezentat de un corp sau un ansamblu de corpuri având ca limită în raport cu restul corpurilor o suprafață reală sau imaginară. Corpurile vecine sistemului poartă denumirea generică de mediu exterior. Un sistem termodinamic are un număr minim de parametri care îi
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
de termodinamică, obiectul de studiu va fi sistemul termodinamic, reprezentat de un corp sau un ansamblu de corpuri având ca limită în raport cu restul corpurilor o suprafață reală sau imaginară. Corpurile vecine sistemului poartă denumirea generică de mediu exterior. Un sistem termodinamic are un număr minim de parametri care îi determină starea. Acești parametri pot fi modificați independent și se numesc variabile independente sau parametri de stare ai sistemului. În afara acestora, sistemul este caracterizat și de alte mărimi fizice. Acestea depind de
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
pot fi modificați independent și se numesc variabile independente sau parametri de stare ai sistemului. În afara acestora, sistemul este caracterizat și de alte mărimi fizice. Acestea depind de parametrii fundamentali și se numesc mărimi (funcții) de stare. Trecerea unui sistem termodinamic de la anumite valori ale variabilelor independente la alte valori modifică starea sistemului și poartă denumirea de proces. Procesele efectuate de sistem se pot desfășura cu viteză infinit mică și atunci procesul este reversibil. Procesul reversibil constituie însă o succesiune de
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
difuzia foarte mare, cu tendința de a ocupa întreg volumul (gazele iau forma și volumul vasului în care se găsesc); variația pronunțată a volumului cu presiunea și temperatura;densitatea extrem de mică; compresibilitatea ridicată. Gazele, pure sau în amestec, sunt sisteme termodinamice cu legi relativ bine stabilite. Pentru raportatea proprietăților sistemelor gazoase la un sistem gazos de referință s-a introdus noțiunea de gaz perfect (ideal). Proprietățile acestui gaz sunt: ◦ inexistența interacțiunilor intermoleculare; ◦ moleculele nu se atrag reciproc și nici nu se
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
electromagnetice α, β și γ. 30 Termodinamica este știința care se ocupă cu studiul transformărilor energetice care însoțesc procesele fizice și chimice. Ea studiază interconversia căldurii și a lucrului mecanic, precum și condițiile care definesc starea de echilibru. 2.1. Mărimi termodinamice Termodinamica folosește o serie de termeni și noțiuni specifice. Sistemul este o porțiune de materie limitată în spațiu. Sistemele termodinamice se clasifică în sisteme izolate în care nu au loc schimburi de energie sau materie cu mediul exterior; sisteme neizolate
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
și chimice. Ea studiază interconversia căldurii și a lucrului mecanic, precum și condițiile care definesc starea de echilibru. 2.1. Mărimi termodinamice Termodinamica folosește o serie de termeni și noțiuni specifice. Sistemul este o porțiune de materie limitată în spațiu. Sistemele termodinamice se clasifică în sisteme izolate în care nu au loc schimburi de energie sau materie cu mediul exterior; sisteme neizolate în care sunt posibile schimburi energetice cu mediul înconjurător. Interacțiunea sistemului cu mediul înconjurător se manifestă prin transmiterea căldurii și
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
energie sau materie cu mediul exterior; sisteme neizolate în care sunt posibile schimburi energetice cu mediul înconjurător. Interacțiunea sistemului cu mediul înconjurător se manifestă prin transmiterea căldurii și efectuarea de lucru mecanic. Sistemele mai pot fi: omogene în care proprietățile termodinamice ale sistemului nu variază, sau variază continuu în tot spațiul ocupat, sistemul fiind alcătuit dintr-o singură fază; eterogene în care proprietățile sistemului variază în spațiu, sistemul fiind compus din mai multe porțiuni numite faze și între care există suprafețe
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]