5,251 matches
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > RONI CĂCIULARU - CUVINTE DESPRE LEONARD COHEN, CÂND SOARELE A INTRAT IN MARE... Autor: Roni Căciularu Publicat în: Ediția nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Tatăl său, domnu’ Cohen, comerciant de textile, l-a vrut și pe fiul său, Leonard, tot în branșă. Se potrivea unui evreu, și nu se trăia rău de pe urma vânzării și cumpărării de stofe, pânzeturi, mătăsuri. Numai că Leonard Cohen era de o altă stofă. Poet, compozitor, romancier
CUVINTE DESPRE LEONARD COHEN, CÂND SOARELE A INTRAT IN MARE... de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367614_a_368943]
-
Dragi vecini, a spus Boris, vă mulțumesc pentru încredere, dar trebuie să știți că funcția de președinte de bloc este un fleac pentru mine. Unora dintre voi le-am povestit că am fost președinte de sindicat la o fabrică de textile cu vreo două mii de muncitoare în trei schimburi. Aveam biroul meu, câțiva subalterni și era destul să dau un telefon la forurile de conducere și se rezolva orice problemă. Ăsta eram eu! - Da, a intervenit dentistul Kleinergrois, alte timpuri, alte
SCHIŢE UMORISTICE (95) – ŞEDINŢA LOCATARILOR de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366986_a_368315]
-
Acasa > Orizont > Reportaj > COLECȚIA DE TEXTILE ARHEOLOGICE A MUZEULUI BUCOVINEI Autor: Tiberiu Cosovan Publicat în: Ediția nr. 56 din 25 februarie 2011 Toate Articolele Autorului Muzeul Bucovinei din Suceava deține cea mai importantă colecție de textile arheologice din România. Bazele acestei colecții (care cuprinde acum peste
COLECŢIA DE TEXTILE ARHEOLOGICE A MUZEULUI BUCOVINEI de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 56 din 25 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349034_a_350363]
-
Acasa > Orizont > Reportaj > COLECȚIA DE TEXTILE ARHEOLOGICE A MUZEULUI BUCOVINEI Autor: Tiberiu Cosovan Publicat în: Ediția nr. 56 din 25 februarie 2011 Toate Articolele Autorului Muzeul Bucovinei din Suceava deține cea mai importantă colecție de textile arheologice din România. Bazele acestei colecții (care cuprinde acum peste 30 de piese de sine stătătoare, cărora li se adaugă numeroase fragmente textile și de pasmanterie - dantelă realizată cu fir metalic din argint sau argint aurit) au fost puse odată cu
COLECŢIA DE TEXTILE ARHEOLOGICE A MUZEULUI BUCOVINEI de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 56 din 25 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349034_a_350363]
-
de pasmanterie din fir de argint aurit. O parte din aceste obiecte textile au fost duse la Institutul de Arheologie din București, unde au stat până prin anii 1997 când au fost readuse la Suceava. O colecție foarte complexă Așadar, primele textile arheologice care au intrat în patrimoniul muzeului sucevean au fost cele descoperite în mormântul de la Biserica Sf. Dumitru, cărora li s-au alăturat, din anul 1970, fragmentele de manșete brodate cu fir de argint, descoperite, tot întâmplător și tot într-
COLECŢIA DE TEXTILE ARHEOLOGICE A MUZEULUI BUCOVINEI de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 56 din 25 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349034_a_350363]
-
Gherea. Cercetările arheologice efectuate apoi la Biserica Sf. Ioan Botezătorul din Siret, la Fântâna Mare, la Biserica Sf. Gheorghe - Mirăuți din Suceava, la Mănăstirea Probota, la Biserica Sf. Nicolae - construită la Bălinești de logofătul Nicolae Tăutul - au îmbogățit colecția de textile arheologice ale muzeului sucevean. Colecția de textile arheologice este foarte complexă, fiind vorba de veșminte bărbătești, femeiești și veșminte pentru copii, îmbrăcăminte pentru laici, dar și vestimentație clericală. Restaurarea textilă, o activitate dificilă și delicată O mare parte din aceste
COLECŢIA DE TEXTILE ARHEOLOGICE A MUZEULUI BUCOVINEI de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 56 din 25 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349034_a_350363]
-
Sf. Ioan Botezătorul din Siret, la Fântâna Mare, la Biserica Sf. Gheorghe - Mirăuți din Suceava, la Mănăstirea Probota, la Biserica Sf. Nicolae - construită la Bălinești de logofătul Nicolae Tăutul - au îmbogățit colecția de textile arheologice ale muzeului sucevean. Colecția de textile arheologice este foarte complexă, fiind vorba de veșminte bărbătești, femeiești și veșminte pentru copii, îmbrăcăminte pentru laici, dar și vestimentație clericală. Restaurarea textilă, o activitate dificilă și delicată O mare parte din aceste piese textile au fost restaurate în Laboratorul
COLECŢIA DE TEXTILE ARHEOLOGICE A MUZEULUI BUCOVINEI de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 56 din 25 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349034_a_350363]
-
textilă, o activitate dificilă și delicată O mare parte din aceste piese textile au fost restaurate în Laboratorul zonal de conservare-restaurare, laborator în cadrul căruia funcționează atelierul de restaurare textilă cu rezultatele cele mai spectaculoase din țară. Deși în România restaurarea textilelor arheologice este încă un domeniu de pionierat, la Muzeul Bucovinei există un colectiv specializat, constituit ca urmare a dimensiunilor, valorii și necesităților de conservare - restaurare a patrimoniului textil existent. Activitatea de restaurare textilă este foarte dificilă și delicată, presupune multă
COLECŢIA DE TEXTILE ARHEOLOGICE A MUZEULUI BUCOVINEI de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 56 din 25 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349034_a_350363]
-
necesităților de conservare - restaurare a patrimoniului textil existent. Activitatea de restaurare textilă este foarte dificilă și delicată, presupune multă răbdare și tehnică desăvârșită. Ca exemplu, numai pieptul cămășii de la Probota a necesitat aproape trei ani de muncă. Atelierul de restaurare textile În prezent, întrucât în locul imobilului în care a funcționat (până la sfârșitul anului 2007) laboratorul sucevean se construiește un nou laborator modern, colectivul de restauratori, cu tot echipamentul și tehnica din dotare, precum și cu întreg inventarul de piese aflat în diverse
COLECŢIA DE TEXTILE ARHEOLOGICE A MUZEULUI BUCOVINEI de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 56 din 25 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349034_a_350363]
-
a instalat și-și continuă activitatea în Laboratorul de conservare etnografică de la Muzeul Satului Bucovinean. În încăperile laboratorului am putut vedea piesele aflate în tratament pentru restaurare, precum și piese în stadiul post-tratament aflate în „procesul de consolidare pe suport nou”. Textilele arheologice sunt așezate pe un stelaj etajat, pe care se află, în cutii de carton, fragmente textile amestecate cu pământ din locurile de prelevare, piese curățate de resturi și piese la care s-a început „tratamentul de curățire uscată”. * O
COLECŢIA DE TEXTILE ARHEOLOGICE A MUZEULUI BUCOVINEI de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 56 din 25 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349034_a_350363]
-
stelaj etajat, pe care se află, în cutii de carton, fragmente textile amestecate cu pământ din locurile de prelevare, piese curățate de resturi și piese la care s-a început „tratamentul de curățire uscată”. * O parte din piesele colecției de textile arheologice au făcut, cu câțiva ani în urmă, obiectul unei expoziții deosebite cu genericul „Mode și veșminte din trecut - sec. XV - XVII”. Expoziția a beneficiat și de un catalog ilustrat intitulat „Comori arheologice restaurate în Bucovina”, catalog care s-a
COLECŢIA DE TEXTILE ARHEOLOGICE A MUZEULUI BUCOVINEI de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 56 din 25 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349034_a_350363]
-
XVII”. Expoziția a beneficiat și de un catalog ilustrat intitulat „Comori arheologice restaurate în Bucovina”, catalog care s-a bucurat de aprecierea participanților la Conferința Internațională „Dyes in History and Archaeology”, organizată la Suceava. Tiberiu COSOVAN Referință Bibliografică: Colecția de textile arheologice a Muzeului Bucovinei / Tiberiu Cosovan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 56, Anul I, 25 februarie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Tiberiu Cosovan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
COLECŢIA DE TEXTILE ARHEOLOGICE A MUZEULUI BUCOVINEI de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 56 din 25 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349034_a_350363]
-
să fie preluată de autoritatea Veneției și în 1571 să fie ocupată de către turci. Înainte ca Ciprul să devină stat independent Nicosia a constituit scena unor lupte și violențe extreme. Capitala Ciprului este totodată și un renumit centru comercial, produce textile, pielarie, ceramică, plastic. În apropierea capitalei se află mine de cupru, Ciprul fiind un cunoscut exportator pe acest segment. Fiind amplasat colinar, cu șosele care urcă și coboară lin și din care se deschid spre cartiere străduțe înguste cu case
NICOSIA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344500_a_345829]
-
Cursurile Dr.C.I.Istrati, Nicolae Densușianu, Iulia și B.P.Hașdeu, N. Grigorescu. Relicve și fotografii regale. De asemenea era o vitrină rezervată Numismaticii, Familiei Regale, Grupa a IV-acuprindea o diversitate de obiecte etnografice din diferite zone ale țării : piese de port, textile de interior, de mobilier, unelte și ustensile, unități de măsură. Ultima secțiune Grupa a-V -a intitulată Bisericească cuprindea obiecte de cult creștin dar și a altor culte din România care au particpat la Expoziția Generală Română, București, 1906. Cu
MUZEUL DR.C.I.ISTRATI UN DAR PENTRU SEVERINUL INTERBELIC.EXPOZITIE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344563_a_345892]
-
Acasă > Eveniment > Expoziție > NUFĂR PE DUNĂRE -ADA KALEH -ORNAMENTICA PE TEXTILE DIN FONDUL ADA KALEH. EXPOZI"IE Autor: Varvară Magdalena Măneanu Publicat în: Ediția nr. 861 din 10 mai 2013 Toate Articolele Autorului EXPOZIȚIE Nufăr pe Dunăre -Ada Kaleh -ornamentica pe textile din fondul Ada Kaleh. Varvară Magdalena Măneanu Muzeul Regiunii
NUFĂR PE DUNĂRE -ADA KALEH -ORNAMENTICĂ PE TEXTILE DIN FONDUL ADA KALEH. EXPOZI IE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 861 din 10 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344566_a_345895]
-
Eveniment > Expoziție > NUFĂR PE DUNĂRE -ADA KALEH -ORNAMENTICA PE TEXTILE DIN FONDUL ADA KALEH. EXPOZI"IE Autor: Varvară Magdalena Măneanu Publicat în: Ediția nr. 861 din 10 mai 2013 Toate Articolele Autorului EXPOZIȚIE Nufăr pe Dunăre -Ada Kaleh -ornamentica pe textile din fondul Ada Kaleh. Varvară Magdalena Măneanu Muzeul Regiunii Porților de Fier este cunoscut ca un muzeu cu un patrimoniu divers, complex, valoros. Între multe alte aspecte pe care le ilustrează este și acela al prezenței unor minorități etnice în
NUFĂR PE DUNĂRE -ADA KALEH -ORNAMENTICĂ PE TEXTILE DIN FONDUL ADA KALEH. EXPOZI IE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 861 din 10 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344566_a_345895]
-
unor mesaje dintr-o lume care ne relatează despre trecutul său prezentul celor care au utilizat sau mai utilizează obiectele cu o anume ornamentica sau compoziție ornamentala. Din această perspectivă vom avea ca idee tematica evidențierea ornamentului , decorului ,pe difierite textile de port ( bețe, batiste, acoperitori de cap ) sau interior ( ștergare , batiste). Referință Bibliografica: Nufăr pe Dunăre -Ada Kaleh -ornamentica pe textile din fondul Ada Kaleh. Expozi ie / Varvară Magdalena Măneanu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 861, Anul III, 10
NUFĂR PE DUNĂRE -ADA KALEH -ORNAMENTICĂ PE TEXTILE DIN FONDUL ADA KALEH. EXPOZI IE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 861 din 10 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344566_a_345895]
-
o anume ornamentica sau compoziție ornamentala. Din această perspectivă vom avea ca idee tematica evidențierea ornamentului , decorului ,pe difierite textile de port ( bețe, batiste, acoperitori de cap ) sau interior ( ștergare , batiste). Referință Bibliografica: Nufăr pe Dunăre -Ada Kaleh -ornamentica pe textile din fondul Ada Kaleh. Expozi ie / Varvară Magdalena Măneanu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 861, Anul III, 10 mai 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Varvară Magdalena Măneanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
NUFĂR PE DUNĂRE -ADA KALEH -ORNAMENTICĂ PE TEXTILE DIN FONDUL ADA KALEH. EXPOZI IE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 861 din 10 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344566_a_345895]
-
o vreme a marilor tulburări sociale, Ziua Internațională a Femeii s-a ales și cu moștenirea protestului tradițional și a activismului politic. În anii de dinainte de 1910, destul de multe femei din țările dezvoltate industrial, munceau. Slujbele lor - majoritatea în domeniul textilelor și al serviciilor casnice - erau însă supuse discriminării sexuale și erau plătite mult mai prost decât cele ale bărbaților. Au apărut organizațiile sindicale, iar de aici până la revoltele industriale n-a mai fost decât un pas. În SUA, opresiunea și
POVESTEA MĂRŢIŞORULUI ŞI A ZILEI DE 8 MARTIE de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365234_a_366563]
-
manifestații pentru ca femeilor să li se acorde drepturi egale de muncă, dreptul la vot, educație și de a deține funcții publice. Cu toate acestea, la mai puțin de o săptămână, pe 25 martie 1911, a izbucnit incendiul de la fabrica de textile Triangle Shirtwaist, din New York, în care și-au pierdut viața peste 140 de femei, multe dintre ele fiind imigrante de origine evreiască sau italiană și având vârste cuprinse între 16 și 23 de ani. Acest accident a atras atenția asupra
POVESTEA MĂRŢIŞORULUI ŞI A ZILEI DE 8 MARTIE de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365234_a_366563]
-
tihnă. În partea opusă intrării, dincolo de împrejmuire, sunt dealuri despădurite ce se întind până hăt-departe unde se văd sate, livezi și păduri. În stînga, după ce mărginește cazarma pornește să șerpuiască, prin văi și peste dealuri, șoseaua către Suceava. Fabrica de textile aflată în dreapta, deși estompează orizontul real, este un adevărat balsam pentru suflet. Băieții o numesc „Scămoasa ”, un nume ce pare alcătuit din ițe și fițe. Pentru ca totul să fie în aceeași tonalitate, poți constata că în acest colțișor de țară
XII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2105 din 05 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365293_a_366622]
-
cu cioc de noroc”; altele alertând asupra inserției semnificatului în semnificant - „Semne crescute în lemn”, „Femeia apostilă” sau „Omul crescut în lemn”; câteva respirând un aer de (bri)colaj - „Omul de paie cu terminații nervoase albastre”, „Oamenii cu capete de textile” sau „Femei de ziar ude și presate”; în fine, nu puține în registru oniric, de¬nunțat ca atare în „Vis psihedelic”, eventual ca „Primul coșmar al artistei”. Se adaugă, în aceste texte - inspirate de expoziția unor con¬frați, dar dintr-
A TREISPREZECEA FRECVENŢĂ de DAN H. POPESCU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366230_a_367559]
-
vechile îndeletniciri și obiceiuri tribale. Aria preocupărilor s-a diversificat, în afara celor casnice exprimarea lor este dovedită în munci diferite și noi, în minerit: cărbune, feroase și neferoase, zinc, cupru, uraniu, vanadium; în industria de morărit, de ape minerale, silvicultură, textile, cojocărie, turism și servicii hoteliere, transporturi, ale producției de larg consum, în agricultură în sistemul de irigații și îmbunatățiri funciare, în învățământ, etc. În materie de conservare a vechilor ocupațiuni, dându-și seama că ameliorararea raselor de animale pe care
PASTORUL KEITH ŞI INDIENII NAVAJOS de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351792_a_353121]
-
care vine la rândul său din termenul grec aigyptios. Egiptul a fost creștinat în jurul anului 50, iar în timpul secolului al III-lea creștinismul s-a răspândit în rândul populației indigene. Cu toate acestea în anul 639 începe convertirea la islamism. Textilele sunt unele dintre cele mai celebre discipline ale artelor practicate de copți. Această colecție însumează circa 550 de piese dintre care majoritatea sunt articole de îmbrăcăminte și țesături de uz casnic. Oceania este numele dat continentului format din mai multe
CINQUANTENAIRE – MUZEUL REGAL DE ARTĂ ŞI ISTORIE de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355363_a_356692]
-
de ton. În 1935 ea a fost adusă în Belgia de o expediție belgiano-franceză la bordul navei Mercator. Hărți și fotografii explică clima și geografia acestei regiuni vaste, precum și originea și cultura locuitorilor. Colecția costumelor civile și religioase, broderii și textile fac obiectul unei prezentări temporare în sala Errera. Aici hainele, țesăturile, stofa și dantela contemporană oferă o imagine de ansamblu a patrimoniului belgian din acest domeniu. În aripa dreaptă a mănăstirii, printr-o combinație a stilurilor gotic-renascentist-baroc, cu vedere spre
CINQUANTENAIRE – MUZEUL REGAL DE ARTĂ ŞI ISTORIE de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355363_a_356692]