3,183 matches
-
variație permisă în interiorul limbii de lemn. E în orice caz rezultatul unei educații pentru care "a vorbi frumos" înseamnă a folosi arhaisme, cuvinte prețioase și mai ales metafore. Ciudata pasiune literară se poate observa, de altfel, și în alte interferențe textuale. Am mai vorbit despre titlurile unor declarații parlamentare, adevărate pamflete jurnalistice, în totală contrazicere cu solemnitatea oficială a actului de a declara. Ar fi interesant de văzut în cîte dintre parlamentele europene se recită sau se citesc versuri; în cel
Metafore și rime parlamentare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9657_a_10982]
-
clasicism, cum au lăsat să se înțeleagă unii exegeți, întrucât totul se închide în retorică." (p. 54); "desubstanțializarea lumii fiind una din trăsăturile viziunii postmoderne, efortul acestei literaturi se îndreaptă spre omogenizarea prin cumul, prin aglomerare, prin suprapunere. Retorica, practica textuală egalizează totul și, nu întâmplător, imaginea de panoptic e foarte des întâlnită. (...) O veche iluzie este îndepărtată, pentru a face loc alteia, de natură pur teoretică. Din fragment al unei cărți sacre, opera devine un uriaș catalog al bibliotecii." (pp.
După douăzeci de ani by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9679_a_11004]
-
lupta femeii cu roata dințată", "drama electricianului", supraîncărcarea informațională, experimentul sau "mașina de produs imaginația artistică" ori "excitația și inhibiția la tancurile de asalt", parodia este a societății industriale sau a viziunii randamentului, dar sunt și mărturii ale unei "inginerii textuale" (de care vorbește Mircea Nedelciu): "posibilitatea confecționării unor cărți după schemele mașinilor electronice, adică armonioasă, arhitecturală, funcțională" (Bibliografie generală). Pe de altă parte, ele sunt expresii ale imaginației fabuloase, ale umanității necorodate din punct de vedere moral și ale unei
Strategii literare by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Journalistic/9703_a_11028]
-
unui întreg ciclu. Două versuri subliniate și atent inserate într-un poem ("un om înmărmurit luat în stop-cadru inert traversând/ încăperea lovindu-se de lucrurile din jur") sunt transformate într-un leitmotiv și, mai mult decât atât, într-o trapă textuală prin care cădem într-o altă dimensiune. Persoana a treia singular, a descripției relaxate, lasă loc persoanei întâi. Obiectul fotografiat devine subiect frisonant, poeziile care urmează (no data, altundeva, eco...) explorând tocmai mișcările haotice și agitația interioară a personajului lăsat
Conectică și butoane by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9746_a_11071]
-
ne putem Înfrînge dorința de-a cita părerea autoarei, redactată, din nou, Într-un stil cuceritor: „Într-o postură de saltimbanc al decadenței, cu autoironie dulce-amară, Gaev face elogiul dulapului de cărți și prin aceasta, implicit, a bolii cu transmitere textuală bovarismul. De sub masca unui dandy cabotin și teatral, elogiul lui Gaev țintește, Însă, altceva. Salutul lui este un elogiu [adus-n.n.] frumuseții gratuite a lumii și un avertisment Împotriva amenințătoarelor devastări și parcelări a livezilor de vișini, a bibliotecilor
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
vizuale. 3. SUBIECT și CUVÂNT CHEIE Subiectul informației. Subiectul va fi descris printr-un ansamblu de cuvinte-cheie sau fraze care precizează subiectul sau conținutul informației. Este recomandată utilizarea vocabularului controlat sau a unor scheme de clasificare. 4. DESCRIEREA O descriere textuală a conținutului informației cuprinzând și un rezumat, cum ar fi în cazul informației vizuale. 5. EDITARE Instituția răspunzătoare de difuzarea sa în forma actuală, cum ar fi o editură, o universitate, o instituție. 6. ALTE CONTRIBUȚII (responsabilități intelectuale) O persoană
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
ne putem Înfrînge dorința de-a cita părerea autoarei, redactată, din nou, Într-un stil cuceritor: „Într-o postură de saltimbanc al decadenței, cu autoironie dulceamară, Gaev face elogiul dulapului de cărți și prin aceasta, implicit, a bolii cu transmitere textuală bovarismul. De sub masca unui dandy cabotin și teatral, elogiul lui Gaev țintește, Însă, altceva. Salutul lui este un elogiu [adus-n.n.] frumuseții gratuite a lumii și un avertisment Împotriva amenințătoarelor devastări și parcelări a livezilor de vișini, a bibliotecilor
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
mine?!” Și aici, ca și-n piesa anterioară, autorul mizează pe repetabilitate : repetitivul devine, deci, eroul preferat al lui Silvian Floarea. În primul text, Actorul repeta Întrebări, aici - Ics repetă dialoguri cu diverși funcționari. Lumea pieselor stă sub semnul reluării textuale și nu numai. Recitarea merge pînă la absurd; după sute de drumuri, nu se rezolvă nimic. Ics e un Sisif modern care cară bolovanul de vorbe, pe muntele birocrației. Deși n-are șansa de-a intra În Sistem, primește amenințări
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
deja expuse și, mai ales, pentru deliciul vizual - de neocolit, totuși - al cititorului. Altfel spus, volumul Între filologie și bibliofilie este în mod esențial o lucrare științifică. Cu un discurs argumentat, cu siguranța dată de legitimitatea informațiilor, cu judicioasele exemple textuale și lingvistice și cu o bogată bibliografie de specialitate pe care o induce sistematic în numeroasele note de subsol, Eugen Pavel își convinge fără vreo dificultate cititorul. Desigur, am în vedere cititorul avizat. Adică pe acela care a fost deja
Parfumuri vechi de carte by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/9189_a_10514]
-
de arbitrare ignoră însăși dimensiunea de complexitate a criticii literare. Chiar fără a-și atașa, la vedere, atributul totală, aceasta își ia constituenții din diferitele domenii și discipline care o pot consilia. Ea este teorie a literaturii și practică (meta)textuală, analiză și creație, istorie și comparatistică, filozofie și sociologie a culturii. A pune accent și miză pe o anumită grilă de lectură și interpretare nu înseamnă, în cazul unui critic adevărat, că scrisul său este arondat unui compartiment îngust și
Critica analitică by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9204_a_10529]
-
de sarcofag al cuvintelor, îngropat în bibliotecă. Un ziar poate fi aruncat la coș fără regrete, imediat după lectură. Asta nu înseamnă neapărat dispreț, din cuvinte rămâne, sau nu rămâne, umbra lor în mintea cititorului, contopindu-se într-o fantasmă textuală uneori surprinzător de rezistentă, alteori risipindu-se ca fumul. Oricum, cuvintele tale nu mai au spate, rămân dematerializate, suspendate, fără alt sprijin pentru a nu pieri decât pânza de păianjen a amintirii. Nu mi se pare necinstit așa. Când mor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
și din acest început își ia avânt, parcurge (parcurgeți împreună) o pagină după alta de la cap la coadă, fără a sări o virgulă. Între timp, în satisfacția pe care o resimți din felul ei de a te citi, din citatele textuale ale obiectivității tale fizice, se strecoară un dubiu: ea nu te citește pe tine, unul și întreg așa cum ești, ci folosindu-te, folosind fragmentele tale desprinse din context, își construiește un partener născocit, cunoscut numai de ea, în penumbra subconștientului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
conține informații biologice e titlul original. [doi rechini alcătuiți din cuvintele: spine - spate scale - solz joint - încheietură fin - înotătoare / coadă faceplate - cap EYE - ochi ridge - dungă] 3. Reconstituirea unei fosile de pește Prima imagine e o replică a unei structuri textuale găsite în pasajul Arundel Way, în Sheffield. Imaginea a fost creată pe orizontală, pe două lespezi de la baza unei scări (vezi fotografiile și harta pasajului), folosind transferuri de litere. Structura pare să reprezinte o specie de pește preistoric cu armură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
Neț comentând, într-un limbaj rebarbativ-savant, diafana poezie Afară-i toamnă... de M. Eminescu: „Strofa a doua se dovedește astfel a fi un macrohiperbat, care conține tmeze și hiperbaturi puse în abis. Strofa întâi și strofa a doua manifestă unități textuale diferite. Enunțiatorul textului își afirmă «preferința» pentru «ordinea inversată» din strofa a doua, care manifestă moduri verbale ale ipoteticului.“ Sau pe Petre Isachi descriindu-și propriul său studiu critic consacrat romanului: „Scriitura postulează o hologramă spirituală interogativă, care sub visul
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
Neț analizează însă poemul fără esența lui, adică poemul fără poem. Și iată cum: „Strofa a doua se dovedește astfel a fi un macrohiperbat, care conține tmeze și hiperbaturi puse în abis. Strofa întâi și strofa a doua manifestă unități textuale diferite. Enunțiatorul textului își afirmă «preferința» pentru «ordinea inversată» din strofa a doua, care manifestă moduri verbale ale ipoteticului.“ Pe un neinițiat îl sperie poate caracterul greu inteligibil al comentariului, dar nu aceasta e problema. Comentariul devine ușor inteligibil, după
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
à la roumaine Pentru a elimina din capul locului falsele dificultăți, specialiștii (precum D. Barthélemy, P.-M. Bogaert, E. Tov) recunosc în TM și în LXX nu două versiuni (una mai fidelă decât alta) ale aceluiași „arhitext”, ci „două forme textuale distincte”, respectând astfel autonomia și evoluția specifică fiecăreia. Însușindu-ne axioma, să mergem mai departe în analiza noastră, neuitând nici o clipă că la un moment dat va trebui să revenim la versiunile recente ale Bibliei ortodoxe în românește. Mai întâi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
dezvolt demonstrația cu toată armătura ei tehnică. Ajunge să spun că analiza profesorului Painchaud și a grupului său de colaboratori, între care și un român, Alin Suciu, este impecabilă și de necontrazis cu argumente filologice sau teologice. Firește, există lacunele textuale despre care vorbeam la început. În condițiile actuale însă, această interpretare este singura acceptabilă. Interviu realizat de Mărgărita Geică (apărut în Ziua, 10 martie 2007) „Biblia nu se apără cu strigăte și cu bicepși încordați, ci cu credință, bun-simț și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
Există, în arhipelagul nipon, atât de multe mărturisiri virtuale, încât cei care aleg să NU se exprime prin intermediul calculatorului constituie excepția de la regulă. Derivate din relativ celebrele jurnale online apărute în 1994, blogurile de astăzi nu se reduc la confesiuni textuale (citate culese anapoda din tratate zen, haiku-uri banale, picanterii semierotice, amintiri din copilărie și/sau de călătorie, rețete de supe); există numeroase audiobloguri, fotobloguri, sketchbloguri și chiar videobloguri (numite, nu râdeți, vloguri). Grație ușurinței cu care se poate crea
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
noi: prin propunerea axei metaforă vs. metonimie ni se explică performanța lingvistică, dându-se socoteală de realitatea lingvistică a textului literar. Axele lui Jakobson ne oferă cadrul de bază nu numai pentru perceperea rațiunii de a fi a unei suprafețe textuale, ci și pentru descrierea unei opere literare (poetice) supusă mecanicii eterne de aranjare a cuvintelor. Modelul concentrare oximoronică/ extindere discursivă este mai limitat, în sesnul că încearcă să explice sistematica unei anumite zone dintr-o poezie națională - lirismul portughez; este
Cealaltă față a criticii literare by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/7020_a_8345]
-
Neț comentând, într-un limbaj rebarbativ-savant, diafana poezie Afară-i toamnă... de M. Eminescu: Strofa a doua se dovedește astfel a fi un macrohiperbat, care conține tmeze și hiperbaturi puse în abis. Strofa întâi și strofa a doua manifestă unități textuale diferite. Enunțiatorul textului își afirmă Ťpreferințať pentru Ťordinea inversatăť din strofa a doua, care manifestă moduri verbale ale ipoteticului." Sau iată-l pe Petre Isachi descriindu-și propriul său studiu critic consacrat romanului: "Scriitura postulează o hologramă spirituală interogativă, care
Cum te poți rata ca scriitor by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/7389_a_8714]
-
ce pândesc la tot pasul. Un poem cu un titlu minulescian, Fapt divers este exemplul cel mai edificator. Acesta debutează în nota obișnuită a acestui volum cu exprimarea dificultăților Eu-lui liric de a transpune în poem ceea ce simte. Dincolo de nivelurile textual și metatextual ale textului, prezențe constante în poeziile acestui volum, apare însă un al treilea, cel al unei drame petrecute în realitate, enunțat prin prezența în corpul poemului a ceea ce ar putea fi o notă de presă. Acesta aruncă o
Tranșeele textualismului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6866_a_8191]
-
în principiu, „un fenomen de ordin germinativ", „transmitere a unei dispoziții", spre a-l cita pe Roland Barthes, constituie totodată o obiectivare. O distanțare de sine a eului creator, marcată de privirea sa ironică aruncată inclusiv asupra mecanismelor de producere textuală pe care le mînuiește cu o libertate nescutită de o, fie și secretă, notă a scepticismului. Șerban Foarță are aerul a se îndepărta de expresie aidoma unui artizan ce se desparte de obiectul iscat de mîinile sale spre a trece
Regulă și de-reglare (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6779_a_8104]
-
vestigiu însă, nu ca funcționalitate. Simpatia verde a lui Ion Barbu și concesia roșie a Ninei Cassian sunt laolaltă, în plină discuție estetică, un factor de filiație istorică. A-l fi ignorat însemna, pentru Istorie, un gest de impardonabil izolaționism textual. Așa, trecerea de la Marii scriitori dintre Războaie la Contemporanii de după instaurarea comunismului e făcută. Ca și în cazul științei inefabile, sinteza epică respectă doar în parte imperativul călinescian. Interesant e că această mecanică istorică utilizată de Manolescu privilegiază, în lipsa unei
Câteva fire epice (IV) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7423_a_8748]
-
după fiecare scandal, pentru redresarea imaginii de sine. Căci de vreme ce de ambele părți se aruncă Ťcuvinte greleť - și din ce în ce mai grele - nimeni nu scapă neterfelit". Expertul ideilor își dă mîna cu un raisoneur de cafenea. Stilul pedestru înghite mult din spațiul textual. E drept că, după cum ne atrăgea atenția Leon Bloy, locurile comune pot avea o forță teribilă... Dar care e profilul psihic al epistolierului în discuție? Pînă aci am constatat un echilibru autoritar necesar misiei educative, o chietudine suficientă trebuitoare posturii
Dincolo și dincoace de Noica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7453_a_8778]
-
e o ficțiune complexă, cu personaje adânci, cu situații și caracteristice, și insolite, cu un context bine conturat și aprofundat. Sau este doar o colecție de scene, fapte, gesturi, reacții, discursuri predictibile, flotând dinspre un Autor obstinat spre niște marionete textuale? (Va urma)
Cod roșu by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7452_a_8777]