40,574 matches
-
p. Chr.), coordonată de Ion Ioniță. Cartea pe care o vom prezenta în următoarele rânduri, Roman Discoveries in the East Carpathian Barbaricum(1st Century B.C. - 5th Century A.D.), este structurată pe cinci capitole, după cum vom detalia pe parcursul prezentării. Aceasta reprezintă teza de doctorat a autorului, Descoperiri ro mane în teritoriile dacice dintre Carpați și Prut (sec I a.Chr. - V p.Chr.), susținută în anul 2010. Primul capitol, Introduction (p. 9-23), este structurat pe mai multe subcapitole, după cum urmează: A. Approach
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
și umilințelor de acasă. E mai bine în trenul morții decît să mănînci pești otrăviți adunați de pe Siret sau Olt. Nici unul nu vrea înapoi în patrie.” Că românii aflați în Spania nu vor să se întoarcă e un argument în favoarea tezei editorialistului de la Adevărul. Al doilea e că în timp ce mass media de la noi vuiau despre măcelurile de la Madrid, cîteva sute de români se îmbarcau în autocare pentru a merge la muncă în Spania. Există în editorialul lui Cristian Tudor Popescu și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13031_a_14356]
-
Dumitru Hurubă - fragment din teza de doctorat a psihologului Coriolan Haralampy - Abia anunțaseră jurnalele tv majorarea pensiilor cu 1,7 la sută de ziua mărțișorului, că dinspre pensionari s-au și înălțat spre olimpul demnităresc chiote de mulțumire și veselie. Doar un picuț mai târziu
Fabricarea sitelor de mătase din cozi de câine by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13075_a_14400]
-
literat și poet,căpitanului (de Bersaglieri Vânători de munte?) Pier Emilio Boși, care publică În această revista mai multe articole despre România și cultură ei. O precizare. Peste trei decenii, românul filolog Ștefan Cuciureanu și-a trecut doctoratul cu o teza privind personalitatea și opera acestui filoromân, traducător din Eminescu: «Pier Emilio Boși e la letteratura romena». Enumerând câteva date biografice (și mai puțin bibliografice), amintim că Ștefan Cuciureanu s-a născut În anul 1911, În satul Hurjueni, comuna Fratautii Vechi
Eminescu și Leopardi, mucenici ai neamului lor. In: Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_298]
-
Nistor sunt aduse sub lupa comentariilor pertinente și la obiect. Ei se numeau Marin Mincu, Aurel Petrescu, Dimitrie Rachici , Laurențiu Ulici ș.a. Dar și autori apropiați, prin timp, mileniului al treilea - Mihai Coman, Dan Păcurariu. Pentru cei care Își pregătesc teze de doctorat (poate plouă mai rar și nu mai ies ciuperci așa multe!), le pot oferi studiile de Încredere semnate de Ion Nistor despre H.Y. Stahl, Lucia Demetrius, Pan M. Vizirescu, controversatul Mihai Beniuc. Iar postpostdecembriștilor, edițiile și studiile
Clasicii – contemporanii lui Ion Nistor. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1447]
-
umil - zice: pe mine, slavă ca a lui Goga nu mă așteaptă, căci la noi nu se discută opera, ci omul; dar stau tihnit, cine a vrut să mă citească a făcut-o. Ce să citească? gândesc, Bisericuța din Răzoare? Teza despre Sfântul Pavel? Eu unul nu le-am atins. Nu citesc popii și răspopiții din literatura română. Nici pe ăilalți, de altfel, poftitori și ei de tămâie. Îl las pe cucernic, pornesc în promenadă către Cișmigiu, să văd înflorit liliacul
Primăvara pe Pod by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/8733_a_10058]
-
conceptuală, s-a făcut cunoscută prin medierea (meta)ficțiunii, a narațiunii eseistice, încorporând constelații de idei. Era foarte limpede intenția sa de a fi sincron cu mersul elevat al literaturii și de a înnoi structurile literare, pornind de la suportul unor teze constante, obsesive. În micul roman de debut, Singuri, 1968, autorul introduce, în condițiile obișnuite ale defazării literaturii române, de clivaj sporit și datorită noii societăți orientate antioccidental, o poetică a romanului existențialist, bizar, absurd, enigmatic și patetic, în universul minor
Proza lui Aurel Dragoș Munteanu by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/9724_a_11049]
-
variantă personală (Marile iubiri, 1977) a romanului "politic", "(auto)critic", despre epoca dejist-stalinistă, a deceniului 6, larg promovat în epoca ceaușistă. Și aici orientarea istorică este validată. Epoca învinovățită este, în fapt, într-un fel filistin și pervers reabilitată, potrivit tezei doctrinei și practicii superioare, întinată nu de sistem, ci de intruși strecurați în aparatul politic. Și așa, vina lor ar fi minimă, aproape ca și absolvită, prin recunoașterea bunei lor intenții. Existau destui critici care să urmeze această atitudine, în
Proza lui Aurel Dragoș Munteanu by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/9724_a_11049]
-
dublare" presupune, de fapt, și specializarea în sine: este istoric al literaturii universale, dublat de comparatist. Cartea Corneliei Cîrstea este exemplară și în acest sens: pe măsura prezentării materialului investigat, se fac tot mai multe comparații, se trag paralele, apar teze și ipoteze. Studiul devine "o dezbatere selectiv-comparatistă", care susține perenitatea - și modernitatea - artei romantice "la nivelul ideilor, imaginilor și ipostazelor, dincolo de canoane, habitudini și prejudecăți literare". Concluzia se impune fără echivoc: cartea Corneliei Cîrstea reprezintă o exegeză exemplară a romantismului
Trilogia romantismului by Elena Loghinovschi () [Corola-journal/Imaginative/9660_a_10985]
-
sunt personalități marcante în istoria învățământului chimic, care merită să fie evocați, la Iași: Petru Poni, N. Costăchescu, Anastasie Obregia, iar la Cluj cu Adrian Ostrogovici, Gheorghe Spacu și Emil Racoviță. În anul 1922 a susținut la Universitatea din Cluj teza de doctorat intitulată „Aminele duble corespunzând sulfaților dubli din seria magneziană”, în fața unei comisii formată din profesorii Gheorghe Spacu, Adrian Ostrogovici și Dan Rădulescu. Raluca Ripan a obținut doctoratul în chimie anorganică, cu mențiunea „Summa cum laude”, devenind prima femeie
Raluca Ripan. In: În pas cu Știința by Narcis Borș () [Corola-journal/Science/1312_a_2896]
-
acești rari între rari se numără și fizicianul român Ștefan Procopiu. Născut la Bârlad, a urmat liceul în orașul natal, terminând primul în clasificarea finală. Urmează fizica la Iași (1902 -1912). În anul 1924 devine doctor în fizică, cu o teză de optică. Asistent la Universitatea din Iași încă din anul obținerii licenței în fizică (1912), Procopiu revine în acest oraș după susținerea doctoratului, numit profesor titular în 1925. Aria preocupărilor științifice ale lui Ștefan Procopiu a fost vastă, el efectuând
Ștefan Procopiu. In: În pas cu Știința by Andrei Pavel () [Corola-journal/Science/1312_a_2895]
-
din partea mamei) și de boieri olteni, din familia lui Iancu Jianu. Absolvent de filologie la București (1972-1976) se va specializă ulterior În arheologie (Italia) și istoria culturii (Sorbona, 1979). Își ia doctoratul În Litere, University of Madras, India (1992) cu teza Trinity Bible Research Center. Debutează În literatura În anul 1972. Încă din anii '70, poartă o corespondență strânsă cu mari scriitori și artiști români din toată lumea: Mircea Eliade, G. Uscătescu, Nicolae Baciu, Paul Lahovary, Luki Galaction, Léon Negruzzi, Ioan I.
Artur Silvestri s-a reîntors Acasă. In: Editura Destine Literare by Daniela Gifu () [Corola-journal/Science/76_a_310]
-
sau false, mărturii partizane. Există o diversitate de modalități și procedee în abordarea temei. Unii despoaie arhivele, descoperind manuscrise și documente inedite, cercetează viața sau opera, preferă eseistica sau erudiția cu ample schelării în subsolul paginilor. Monografii încântătoare sau fade, teze de doctorat docte sau mimând omnisciența, eseuri sclipitoare sau improvizate se află alături de lucrări și compilații subtile sau grosolane. Atunci când dicționarele și enciclopediile persistă în diabolica lor ignoranță, nu ne găsim liniștea până ce autorii nu-și recunosc erorile. Este pentru
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
era Eliade pentru că era numai a treia generație “de la opinci”. Este epoca în care Eliade descoperă sacrul, care, împreună cu temele inițiatice, devin subiectele sale favorite. Pericle Martinescu, prieten și colaborator la “Vremea”, își amintește cu mândrie entuziamul stârnit de prezentarea tezei de doctorat, subiectul fiind Yoga (publicat ulterior în franceză cu titlul “Yoga: Essai sur leș origines de la mystique Indienne” și republicat cu multe revizuiri că “Yoga. Nemurire și Libertate”, 1954). Deși Mircea Handoca, neobositul exeget al lui Eliade în România
Mircea Eliade,Destinul și Opera pe Ecran. In: Editura Destine Literare by Francisc Dworschack () [Corola-journal/Science/76_a_294]
-
De aici derivă o îngemănare a două modalități compoziționale structural deosebite privind alcătuirea discursului muzical și dimensiunea formelor sonore larg desfășurate, anume ”modalitatea întemeiată pe principiul proceselor tematice dezvoltătoare și modalitatea întemeiată pe principiul discursivității rapsodice” (W. G. Berger) Această teză este ilustrată prin cvartetele de coarde scrise, în perioada de care ne ocupăm, de George Enescu, Dimitrie Cuclin, Theodor Rogalski, Ionel Perlea, George Enacovici, Mihail Jora, Mihail Andricu, Zeno Vancea, Alfred Mendelsohn, Sabin Drăgoi, Nicolae Buicliu, Constantin Silvestri, Paul Constantinescu
Incursiuni în muzica de cameră românească Cvartetul de coarde și reprezentanții săi din prima jumătate a secolului XX by Luminița Virginia Burcă () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
le privește „un hiperrealism angoasant”, după cum scria Doina Ioanid, care le dezumanizează. Ratarea personajelor este evidentă, indiferent de mediul din care fac parte (Întârzierea la locul de muncă sau la vizita unor prieteni, certurile cu amanții, incapacitatea de a sfârși tezele și de a avansa pe un alt post). Personajul Își pierde aura mistică, el este redus la condiția unui prizonier al propriei existențe, nu mai poate fugi de aceeași realitate pe care nici nu o poate privi În față, pentru
ALECART, nr. 11 by trepIulia Mădălina Ştreangă () [Corola-journal/Science/91729_a_92869]
-
la perioada aplicării reformei hrisantice, la acea vreme această reformă, care a fost una semiografică și nu de conținut, fiind considerată, în mod eronat ca hotar al muzicii bizantine<footnote Moldoveanu, Nicu Izvoare ale cântării psaltice în Biserica Ortodoxă Română - teză de doctorat în Teologie - în: Biserica Ortodoxă Română, București, An XCII, nr. 1 - 2, ianuarie - februarie 1974; Republicată de Editura Institutului biblic și de misiune ortodoxă, 1974. footnote>. Această barieră artificială a fost generată de extremismele bizantinologului I. D. Petrescu, adept
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
și II, Iași, Editura Artes, 2009; footnote>, ultimii doi propunând sinonimul aproximativ - psaltic - ce nu corespunde realității muzicale propriu-zise, ci doar semiografiei. Ulterior numărul celor care au depășit aceste granițe ale reformei hrisantice s-a înmulțit, pentru a putea susține teze de doctorat ale căror subiecte țineau seama de o anumită zonare a fondurilor, sau de apartenență lingvistică a materialelor analizate, dintre acestea văzând lumina tiparului cele datorate tinerilor Ozana Alexandrescu<footnote Alexandrescu, Ozana - Catalogul manuscriselor muzicale de tradiție bizantină din
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
la Mănăstirea Sinaia, prezentare realizată de ieromonahul doctor Mihail Harbuzaru, viețuitor al mănăstirii, unul dintre cele mai recente condeie ce se afirmă în domeniul codicologiei bizantine din țara noastră<footnote Harbuzaru, Mihail - Muzica bisericească de tradiție bizantină în Mănăstirea Sinaia, teză de doctorat, Cluj - Napoca, 2010. footnote> . Fondul de nouăsprezece de documente cu semiografie muzicală a scăpat cercetărilor de până acum datorită strășniciei cu care acesta a fost gestionat până în prezent. În urmă cu aproximativ treizeci de ani am beneficiat de
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
IX (Ș - Z), București, Editura muzicală, 2006, p. 277. footnote>. Bucurându-mă de încrederea autorului lucrării de doctorat și al starețului mănăstirii, arhimandritul Macarie, am trecut în revistă documentele inedite până la această vreme și am propus valorificarea prin tipar a tezei de doctorat, adaptată la condițiile unor studii și a unei cărți - catalog, de care să beneficieze cercetătorii interesați și apoi cântăreții și chiar compozitorii aflați în căutarea unor surse de inspirație autentice. Fondul de manuscrise relevă un important psalt al
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
beneficiat de mai multe monografii, începând din anul 1881 până la cea mai recentă, din anul 2000<footnote Măgureanu, Nectarie - Mănăstirea Sinaia, București, Editura Athena, 2000. footnote>, nici-una dintre ele nu s-a oprit asupra manuscriselor muzicale, prezentarea lor detaliată în teza de doctorat amintită fiind o premieră absolută. Mănăstirea dispune în prezent de circa 60 de manuscrise și aici a fost scrisă una dintre versiunile Învățăturilor lui Neagoe Basarab către fiul său, Theodosie - Manuscrisul românesc nr. 1062 din Biblioteca Academiei, datorat
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
sa formation, F. Amsler et al. (ed.), Geneva 2005. footnote> a stabilit unele idei teologice reprezentative și a creat o organizare ierarhică presupunând monoepiscopatul. Părerea că numai Încet s-a afirmat creștinismul normativ a Început să se răspândească pornind de la teza lansată de Walter Bauer<footnote W. Bauer, Rechtgläubgkeit und Ketzerei im ältesten Christentum Tübingen 1934; cf. Orthodoxie et hérésie aux débuts du christianisme, Paris 2009. footnote> În 1934; aceasta prespune punerea În paralel Într-o primă etapă a ortodoxiei cu
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
unui an școlar fără chef, la capătul căruia, complet fără chef, niște creiere vor mai fi adunat praf, niște literatură va fi fost irosită, și niște copaci vor fi murit degeaba. Nutrețul, odată Îngurgitat fără chef și regurgitat la nevoie (teză / BAC), se revarsă, fără chef, În râuri de banalități trișoare care Îneacă tot ce a avut vreodată de transmis literatura. Cuvinte goale, Înșiruire, pauză. Intrând printr-o ureche și ieșind pe alta. De la capăt. Locul unde cuvintele vin să moară
ALECART, nr. 11 by Argument () [Corola-journal/Science/91729_a_92897]
-
romgleza, ever. Și anume, terminarea liceului. Sincer. „Aoleu, avem bac...". Serios? Orice jumătate de creier reușește să termine un liceu. Nu mă Înțelegeți greșit. Nu liceul În sine. Nu procesul de a trece prin liceu. Nu ceremonia de final, nu tezele la mate, care, la drept vorbind, cred că sunt printre puținele lucruri care necesită ambele emisfere, nu. Mă refer doar la actul În sine, mândria, dacă vreți, mândria de a fi terminat liceul. Doi prieteni se Întâlnesc. „Am terminat liceul
ALECART, nr. 11 by Argument () [Corola-journal/Science/91729_a_92897]
-
apară: „Ascultați bine ce vă spun! Eu sunt medic sovietic și am depus jurământ de medic în slujba sănătății oamenilor și a semenilor mei. Cunosc bine lepra din teorie și din practică. Am lucrat într-un spital de leproși și teza mea de doctorat are ca temă apariția și evoluția leprei. Vă avertizez că domnul Iușcenko are lepromah și cei care veniți în contact cu el este posibil să vă puteți îmbolnăvi de lepră. Rezultatele analizelor sunt clare și simptomele la
Două ştiri şocante dau fiori pe mapamond! [Corola-blog/BlogPost/93785_a_95077]