384 matches
-
se găsește pe falanga a treia a fiecărui deget. Acțiunea este de: - slab flexor al falangelor degetelor, flexor plantar, - supinator-pronator al piciorului, - intervine în mers, în faza de impulsie a piciorului, - susținerea bolții plantare. Inervația provine din nervul tibial. MUȘCHIUL TIBIALUL POSTERIOR (m. tibialis posterior) Origine: - membrana interosoasă a gambei, - părțile învecinate ale celor două oase ale gambei. Inserția terminală se realizează pe tuberozitatea osului navicular și trimite expansiuni oaselor tarsiene din vecinătate precum și metatarsienelor. Acțiunea: - slab flexor plantar, - adductor și
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
ale celor două oase ale gambei. Inserția terminală se realizează pe tuberozitatea osului navicular și trimite expansiuni oaselor tarsiene din vecinătate precum și metatarsienelor. Acțiunea: - slab flexor plantar, - adductor și supinator al piciorului, - susținător al bolții plantare. Inervația provine din nervul tibial. MUȘCHIUL FLEXOR LUNG AL HALUCELUI (m.flexor hallucis longus) Originea este pe: - cele 2/3 inferioare și posterioare ale peroneului, - membrana interosoasă. Inserția terminală este pe falanga a doua a halucelui. Acțiunea: - flexor al halucelui, - flexor plantar al piciorului, - supinator-pronator
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
întregime; împreună cu precedenta formează teaca mușchiului. FASCIA LATA (fascia lata) Fascia lata învelește mușchii coapsei. Se inseră: - în sus și anterior: pe ligamentul inghinal; - în sus și posterior: se continuă cu fascia gluteală; - în jos: la nivelul peroneului, rotulei, tuberozitatea tibială; Fascia lata este adaptată solicitărilor mecanice ceea ce face ca grosimea ei să fie variabilă: foarte groasă în partea laterală, unde formează tratul iliotibial, în timp ce în partea medială și posterioară se subțiază. Această structură anatomică face posibile mișcările de flexie ale
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
teaca pentru vasele femurale. FASCIA CRURALĂ (fascia cruris) Fascia crurală este denumită și fascia gambierilor deoarece îmbracă mușchii gambei. Fascia crurală se formează de pe marginea anterioară și medială a tibiei: - anterior și în sus se ancorează de condilii și tuberozitatea tibială, pe rotulă și la nivelul capului peroneului; - posterior se continuă cu fascia poplitee; - inferior se continuă cu fascia piciorului; - superficial este despărțită de piele prin intermediul țesutului conjunctiv și a celui adipos în care se găsesc vasele și nervii superficiali. Fascia
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
vasul cu cel mai bun semnal Doppler). Analizând diferențele între evaluările clinice tradiționale și cele noninvazive ale AOMI, Criqui arată că o anomalie a pulsului la nivelul arterei pedioase nu are o valoare discriminativă bună spre deosebire de pulsul la nivelul arterei tibiale posterioare (sensibilitate 71.2%, specificitate 91.3%, valoare predictivă negativă 96.5%, valoare predictivă pozitivă 48.7%). Incidența și prevalența afecțiunii variază în funcție de vârstă, sex și localizare geografică 67. INCIDENTA arteriopatiilor obliterante aterosclerotice este de 2,6/1000 locuitori/an
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
continuarea directă a arterei femurale superficiale și începe de la nivelul inelului marelui adductor (limita anatomică dintre artera femurală superficială și artera poplitee), străbate spațiul popliteu și se termină la nivelul inelului solearului, unde se împarte în două ramuri terminale: artera tibială anterioară și trunchiul tibio-peronier. În partea sa proximală, artera are o direcție oblică în jos și extern, după care devine verticală (fig. 3.8). Artera poplitee este componenta cea mai anterioară a pachetului vasculo-nervos popliteu fiind așezată pe fața posterioară
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
două bifurcații arteriale succesive (prima la 3-7 cm sub genunchi și a doua la 2-3 cm mai distal), ceea ce face inadecvat termenul de trifurcație (artera poplitee se trifurcă doar în 0,4% din cazuri - Bardsley JL, Staple TW 1970). ARTERA TIBIALA ANTERIOARA (a. tibialis anterior) ramul anterior de bifurcație al arterei poplitee se îndreaptă de la arcada solearului pe fața anterioară a gambei (în loja anterioară a gambei), deasupra membranei interosoase în profunzimea interstițiului dintre mușchiul tibial anterior (medial) și extensorul lung
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
JL, Staple TW 1970). ARTERA TIBIALA ANTERIOARA (a. tibialis anterior) ramul anterior de bifurcație al arterei poplitee se îndreaptă de la arcada solearului pe fața anterioară a gambei (în loja anterioară a gambei), deasupra membranei interosoase în profunzimea interstițiului dintre mușchiul tibial anterior (medial) și extensorul lung al degetelor apoi al halucelui (lateral) la retinaculul inferior al extesorilor continuându-se cu artera dorsală a piciorului (a. dorsalis pedis). Ramuri colaterale: artera recurenta tibială posterioară (a. recurrens tibialis posterior), artera recurenta tibială anterioară
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
gambei), deasupra membranei interosoase în profunzimea interstițiului dintre mușchiul tibial anterior (medial) și extensorul lung al degetelor apoi al halucelui (lateral) la retinaculul inferior al extesorilor continuându-se cu artera dorsală a piciorului (a. dorsalis pedis). Ramuri colaterale: artera recurenta tibială posterioară (a. recurrens tibialis posterior), artera recurenta tibială anterioară (a. recurrens tibialis anterior) - ambele artere urcă la rețeaua articulară a genunchiului, artera maleolară anterioară medială (a. malleolaris anterior medialis), artera maleolara anterioară laterală (a. malleolaris anterior lateralis) - ambele artere vor
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
mușchiul tibial anterior (medial) și extensorul lung al degetelor apoi al halucelui (lateral) la retinaculul inferior al extesorilor continuându-se cu artera dorsală a piciorului (a. dorsalis pedis). Ramuri colaterale: artera recurenta tibială posterioară (a. recurrens tibialis posterior), artera recurenta tibială anterioară (a. recurrens tibialis anterior) - ambele artere urcă la rețeaua articulară a genunchiului, artera maleolară anterioară medială (a. malleolaris anterior medialis), artera maleolara anterioară laterală (a. malleolaris anterior lateralis) - ambele artere vor forma rețelele maleolare medială și respectiv laterală. TRUNCHIUL
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
lateralis) - ambele artere vor forma rețelele maleolare medială și respectiv laterală. TRUNCHIUL TIBIO-PERONIER este ramura de bifurcație posterioară a arterei poplitee, care începe la inelul solearului și se termină la 4 cm mai jos bifurcându-se în artera peronieră și tibiala posterioară (fig. 3.9). ARTERA TIBIALA POSTERIOARA (a. tibialis posterior) este ramura de bifurcație internă a trunchiului tibio-peronier. Anatomic acest trunchi tibioperonier nu este descris, artera tibială posterioară fiind cealaltă ramură de bifurcație (posterioară) a arterei poplitee iar artera peronieră
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
maleolare medială și respectiv laterală. TRUNCHIUL TIBIO-PERONIER este ramura de bifurcație posterioară a arterei poplitee, care începe la inelul solearului și se termină la 4 cm mai jos bifurcându-se în artera peronieră și tibiala posterioară (fig. 3.9). ARTERA TIBIALA POSTERIOARA (a. tibialis posterior) este ramura de bifurcație internă a trunchiului tibio-peronier. Anatomic acest trunchi tibioperonier nu este descris, artera tibială posterioară fiind cealaltă ramură de bifurcație (posterioară) a arterei poplitee iar artera peronieră un ram al acesteia. De la nivelul
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
se termină la 4 cm mai jos bifurcându-se în artera peronieră și tibiala posterioară (fig. 3.9). ARTERA TIBIALA POSTERIOARA (a. tibialis posterior) este ramura de bifurcație internă a trunchiului tibio-peronier. Anatomic acest trunchi tibioperonier nu este descris, artera tibială posterioară fiind cealaltă ramură de bifurcație (posterioară) a arterei poplitee iar artera peronieră un ram al acesteia. De la nivelul arcadei mușchiului solear artera coboară pe mușchiul tibial posterior, apoi pe flexorul lung al degetelor, devenind mai superficială în 1/3
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
bifurcație internă a trunchiului tibio-peronier. Anatomic acest trunchi tibioperonier nu este descris, artera tibială posterioară fiind cealaltă ramură de bifurcație (posterioară) a arterei poplitee iar artera peronieră un ram al acesteia. De la nivelul arcadei mușchiului solear artera coboară pe mușchiul tibial posterior, apoi pe flexorul lung al degetelor, devenind mai superficială în 1/3 inferioară a gambei, se plasează pe marginea medială a tendonului achilian ajungând la plantă prin canalul calcanean pentru a se bifurca ulterior în arterele plantare laterală și
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
arterele digitale corespunzătoare (aa. digitales plantares). Ramuri perforante (r. perforantes) fac legătura între metatarsienele plantare și cele dorsale. ARTERA PERONIERA (a. peronea, a. fibularis) este ramura de bifurcație laterală a trunchiului tibio peronier sau colaterala cea mai importantă a arterei tibiale posterioare (tabel 3.1, 3.2, fig 3.10 și 3.11). Coboară în același plan cu artera tibială posterioară, lateral de aceasta. Ramurile pe care le dă sunt perforante (r. perforans), Factorul de risc geometric 75 maleolare laterale și
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
PERONIERA (a. peronea, a. fibularis) este ramura de bifurcație laterală a trunchiului tibio peronier sau colaterala cea mai importantă a arterei tibiale posterioare (tabel 3.1, 3.2, fig 3.10 și 3.11). Coboară în același plan cu artera tibială posterioară, lateral de aceasta. Ramurile pe care le dă sunt perforante (r. perforans), Factorul de risc geometric 75 maleolare laterale și mediale (r. malleolares lateralis și medialis), comunicante (r. comunicans) cu artera tibială posterioară, ramuri calcaneene (rr. calcanei). A uzual
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
11). Coboară în același plan cu artera tibială posterioară, lateral de aceasta. Ramurile pe care le dă sunt perforante (r. perforans), Factorul de risc geometric 75 maleolare laterale și mediale (r. malleolares lateralis și medialis), comunicante (r. comunicans) cu artera tibială posterioară, ramuri calcaneene (rr. calcanei). A uzual; B formarea unui trunchi tibio-peronier anterior; C separarea celor trei artere; D anastomoză între a. tibială anterioară și trunchiul tibio-peronier; E lungime exagerată a trunchiului tibio-peronier. Gamba este împărțită de către dispunerea structurilor osoase
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
risc geometric 75 maleolare laterale și mediale (r. malleolares lateralis și medialis), comunicante (r. comunicans) cu artera tibială posterioară, ramuri calcaneene (rr. calcanei). A uzual; B formarea unui trunchi tibio-peronier anterior; C separarea celor trei artere; D anastomoză între a. tibială anterioară și trunchiul tibio-peronier; E lungime exagerată a trunchiului tibio-peronier. Gamba este împărțită de către dispunerea structurilor osoase (tibia și fibula), membrana interosoasă și fasciile septale (anterioară și posterioară în trei 76 Factorul de risc geometric compartimente (fig. 3.12). Fiecare
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
posterioară în trei 76 Factorul de risc geometric compartimente (fig. 3.12). Fiecare compartiment (anterior, posterior și lateral) conține propria inervație, proprii mușchi și propriul ax vascular 8. ARTERA PEDIOASA (dorsala piciorului - a. dorsalis pedis) este continuarea directă a arterei tibiale anterioare, se îndreaptă de-a lungul unei linii care unește mijlocul liniei intermaleolare cu primul spațiu intermetatarsian situându-se pe planul osos al piciorului, lateral de tendonul mușchiului extensor al halucelui. Ramuri colaterale: a. tarsală laterală și medială (a. tarsalis
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
fesieră, artera ischiadică, artera obturatoare) - ramuri ale arterei femurale profunde (arterele circumflexe femurale laterale și mediale) (cruciate anastomosis); sistem femural ramuri perforante din artera femurală profundă ramuri geniculare ale arterei poplitee; sistem popliteu ramuri geniculare ale arterei poplitee - ramuri similare tibiale; sistem tibial compensare arterială peronieră. CAPITOLUL 4 FIZIOPATOLOGIA ARTERIOPATIILOR OBLITERANTE ATEROSCLEROTICE ALE MEMBRELOR INFERIOARE 4. 1. VADEMECUM HEMODINAMIC 4.1.1. MACROCIRCULATIE. Sistemul arterial este un sistem de presiune înaltă cuprins între valva aortică și arterele de calibru mic de la
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
ischiadică, artera obturatoare) - ramuri ale arterei femurale profunde (arterele circumflexe femurale laterale și mediale) (cruciate anastomosis); sistem femural ramuri perforante din artera femurală profundă ramuri geniculare ale arterei poplitee; sistem popliteu ramuri geniculare ale arterei poplitee - ramuri similare tibiale; sistem tibial compensare arterială peronieră. CAPITOLUL 4 FIZIOPATOLOGIA ARTERIOPATIILOR OBLITERANTE ATEROSCLEROTICE ALE MEMBRELOR INFERIOARE 4. 1. VADEMECUM HEMODINAMIC 4.1.1. MACROCIRCULATIE. Sistemul arterial este un sistem de presiune înaltă cuprins între valva aortică și arterele de calibru mic de la intrarea în
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
pot fi scurte-întinse-etajate. Trombangeita obliterantă (boala Bürger) Arterele mari sunt normale arteriografic (tabel 5.7). Artere mici prezintă modificări filiforme, contur regulat, subțiere progresivă spre vârf în treimea inferioară a gambei și la nivelul piciorului (obliterări ale segmentelor distale - arteră tibială, peronieră cu progresie proximală către artera femurală și poplitee, făcând dificilă în stadiile avansate diferențierea de leziuni ateromatoase). Trombangeita obliterantă Arteriopatie aterosclerotică nu sunt neregularități ale pereților arteriali; există neregularități ale pereților arteriali; topografie distală; topografie proximală; vase colaterale mici
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
pedal și leziuni gangrenoase au puls palpabil la poplitee (7). Într-un studiu care a urmărit manifestările arteriografice ale arteriopatiei periferice la pacienți cu diabet și fără diabet, s-a arătat că sub nivelul genunchiului toate arterele (femurală profundă, poplitee, tibială anterioară, peroneală și femurală posterioară) erau semnificativ mai afectate în populația cu diabet fața de cea fără diabet (18). Totodată, în același studiu, s-a arătat că pacienții cu diabet aveau un risc de amputație de 5 ori mai mare
Tratat de diabet Paulescu by Lawrence Chukwudi Nwabudike, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92258_a_92753]
-
medular Puncția sternală este cea mai simplă metodă și mai rapidă metodă de exploare a măduvei osoase. Locurile de elecție pentru puncție la adult sunt sternul (Fig. 81), creasta iliacă și apofizele vertebrale lombare. La copil este preferabilă puncționarea platoului tibial, a crestei iliace sau a calcaneului. Puncția necesită un ac special numit trocar, prevăzut cu mandren și opritor reglabil pentru adaptarea lungimii de pătrundere. Aspiratul medular este etalat pe lamă și examinat la microscop (mielograma). Se urmărește evaluarea semicantitativă a
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
trigliceride în mușchi și nici cât de repede are loc acest proces (20). La persoanele normale (20), în condiții de hiperinsulinism/ hiperglicemie/ hiperlipemie (obținute prin metoda clampului hiperinsulinemic - hiperlipemic + perfuzie cu heparină) creșterea conținutului de trigliceride în mușchiul solear și tibial anterior este evidentă la două ore și atinge un maxim la 6 ore (+120% respectiv +164%). În același timp, consumul de glucoză scade progresiv, atingând un minim (-60%) față de valoarea bazală după 6 ore de perfuzie. Întrucât condițiile realizate de
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]