2,929 matches
-
alternanță: "o modalitate indirectă/ un procedeu indirect"? Pe mine unul, problema mă depășește. Nu știu cum stau lucrurile cu elevii de clasa a VIII-a. Dar cu bara de alternanță ne vom mai întîlni de încă patru ori, ea alcătuind un veritabil tic al zilelor noastre, prezent din abundență și la case mai mari, ca un semn - chipurile - de noblețe și subtilitate. Mai departe. "Explică semnificația din context a exclamației Poate că n-ați văzut bine probele! "Context" înseamnă, aici, fragmentul reprodus anterior
Caragiale „inovat” by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7238_a_8563]
-
și stilistică a post-pașoptismului muntenesc - este în general lipsită de valoare; poezia simbolistă compusă după 1890 pare scrisă de altcineva și ne înfățișează un Macedonski - poet antologic. Poezia hiper-romantică dominantă în Muntenia pînă pe la 1870 a dus la exces toate ticurile romantice și a filozofat în mod tenebros: ea avea să cadă în uitare odată cu apariția lui Eminescu. Printr-o ciudată mișcare regresivă, cu sens antijunimist, Macedonski revine programatic la originile romantismului românesc, declarînd că dorește reluarea tradiției lui Heliade-Rădulescu; o
Rivalul lui Eminescu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7133_a_8458]
-
Personalitate modificată organic de diferite etiologii Inapt 14. Psihodevieri sexuale ce implică risc social în colectivități Inapt 15. Sindroame comportamentale asociate unor tulburări fiziologice sau factori fizici (anorexie nervoasă, bulimie nervoasă) Apt pentru desfășurarea unei munci ușoare 16. Nevroze motorii (ticuri, balbism, crampa scriitorului): a) ușoare; b) accentuate Apt pentru desfășurarea unei munci ușoare/inapt 17. Alte tulburări mintale de origine organică sau somatică (tulburare afectivă organică, sindrom amnestic, tulburare delirantă) Inapt 18. Oligofrenii, Q.I. sub 70 Inapt 19. Intelectul liminar, Q.I.=
ORDIN nr. 4.858/C/3.363/2022 () [Corola-llms4eu/Law/261666]
-
străinii, cunoscuții, în vremurile astea... Se fac pe puțin trei sau patru luni de când au convingeri, de când nimeni nu mă mai privește în față de fapt... efectul evenimentelor, asta e. Ființele se comportă aproape toate în același timp la fel... aceleași ticuri... Ca bobocii de rață în jurul mamei lor, la Daumesnil, în Bois de Boulogne, toți în același timp, capul la dreapta!... capul la stânga! fie că sunt zece! doisprezece... cincisprezece!... identici! toți capul la dreapta! În aceeași secundă! Clémence Arlon se uită
Louis-Ferdinand Céline by Irina Negrea () [Corola-journal/Journalistic/4938_a_6263]
-
Mircea Mihăieș Liber de constrângerile, de jargonul, de ticurile discursului academic, Greil Marcus navighează solar în zona interpretării avizate: perfect stăpân pe analiza de tip literar, el o aplică albumelor, cântecelor ori situațiilor referitoare la creația lui Van Morrison. Efectul de înălțime și soliditate provine din această aparentă inadecvare
Van the Man (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6012_a_7337]
-
parte documentară din În război, de care autorul era foarte mîndru, ea mai degrabă viciază construcția în ansamblu ei, situînd romanul la distanță enormă de Război și pace. Cu Îndreptări, Duiliu Zamfirescu atinge nivelul cel mai de jos. Pe lîngă ticurile din primele romane, mult agravate, narațiunea începe cu o scenă complet neverosimilă și se transformă apoi într-un fel de apologie a naționalismului ardelenesc. Episodul de la Roma din Îndreptări se prezintă inexplicabil de palid pentru un prozator ce trăia el
Scriitorul politicos: Duiliu Zamfirescu (fragment) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5970_a_7295]
-
metaforic, referinduse la succesiune, la reacția imediată: minutul al doilea, secunda a doua. Am auzit însă tot mai des, în dezbaterile din diferite emisiuni de televiziune, teribila sintagmă în secunda doi (cu sensul adverbial „imediat, instantaneu”), devenită pentru unii chiar tic de limbaj. Destule exemple de folosire a sintagmei sunt deja furnizate și în forma scrisă, pe internet: „L-ai uitat în secunda doi dacă nu-l iubești” (tpu.ro); „îi mulțumesc Domnului că măcar în secunda doi îmi aduce aminte
În secunda doi... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5902_a_7227]
-
față de scena anterioară și în raport cu întregul context familial. Indiferență care în cazul sorei atinge pragul nesimțirii, răceală, plictis, lipsă de generozitate, acestea sunt ingredientele familiei Mateescu, cele care fac din prezența Feliciei una nesemnificativă. Cu excepția tatălui, și el legat de ticurile și problemele lui, incapabil să le mai sesizeze pe ale fiicei, membrii familiei îi întorc spatele fiecare în felul lui. Răzvan Rădulescu și Melissa de Raaf au reușit această performanță de a oferi o viață într-un decupaj minimalist, totul
Felicia, în cele din urmă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6232_a_7557]
-
adică locul unde la prima vedere convențiile nu au ce căuta, pînă și ea este prinsă în matca unor gesturi obligatorii, al căror ritm aduce izbitor cu aerul hieratic al pompei oficiale. De aceea, cînd vorbim de obișnuințe, tabieturi sau ticuri vorbim de forme profane ale riturilor, lipsa fastului nefiind un amănunt care să le excludă din clasa ceremoniilor. Altfel spus, faptul că un ritual este neceremonios nu-l face să fie mai puțin ritualic. Lardellier nu face distincția dintre rit
Între rit și ceremonie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6180_a_7505]
-
aceleași lucruri, să judece și să greșească, să jubileze și să reacționeze la fel, să împărtășească nu doar tabieturile, marotele, străfulgerările de inspirație și temerile, ci până și invaliditățile „Aveam tot felul de suferințe - boli de inimă, dureri de șale, ticuri nervoase. Aveam cea mai monstruoasă durere de cap din lume. Ne afectau schimbările de vreme, modificările de dispoziție și spaimele nevindecate din liceu." Nu este însă decât un reușit truc stilistic. Grupul e într-adevăr uniformizat prin natura muncii: proiectele
Toți ca unul și unul în loc de toți by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6159_a_7484]
-
scoțându-și cămașa pe cap ca o fetiță care scapă, în silă, de o haină aiurea și zilnic strângând pantalonii de pe jos și punându-i pe un scaun, ca pe niște picioare rupte. Viața Dianei continua cu aceleași gesturi și ticuri, dar acum se desfășura de parcă ar fi fost singură, fără el, iar el ar fi fost fără ea. Faptul că se căsătoriseră doar de trei luni devenea dureros, nu ridicol. Cum să nu se deteste - s-a gândit - cum să
Andrés Barba - Buna intenție by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/6158_a_7483]
-
e cât se poate de exactă. Doar accentele sunt, cred eu, puse greșit. (Goldiș preferându-le parcă pe cele grave celor ascuțite.) Într-adevăr, în răspăr cu toată lumea, Chiva parcurge drumul invers, dinspre proză către poezie. Nu complet, desigur, anumite ticuri narative rămânându-i intacte chiar în cele mai lirice dintre momente. Cu toate acestea, cum spuneam și în prefață, ar fi inadecvat să citim Instituția moartă a poștei ca pe un scenariu melancolic, lipsit de deznodământ. Să deducem, oricât de
Postfață by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5327_a_6652]
-
acceptând ca pe un rău suportabil, dar în momentele de încredere, când gesturile devin reflexe, el schițează aproape întotdeauna o încercare de a-și deschide gulerul cămășii, smucind apoi într-o parte și în alta sufocantul gât-legău, în acest inofensiv tic refugiindu-se și răzbunându-se toate tensiunile strângerii de cheutori, asumate, îndurate totuși cu un stoic orgoliu invers, cerut de respectarea protocolului”; ideea portretului scriitorului și a analizei operei este lipsa protocolului, refuzul său, eliberarea de orice convenție străină unei
Cele două ipostaze ale criticului by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/5399_a_6724]
-
ironic și parodic, constituindu-se în tot atâtea avataruri ale metaliteraturii. Autorul intră în scenă cu dezinvoltură, recurgând la numeroase elemente de regie textuală, prin care sunt puse în lumină personaje, situații, scene, dar și, în egală măsură, procedee și ticuri ale literaturii. Teatralitatea acestor produse ale ficțiunii epice este indiscutabilă, după cum în afară de orice discuție este și stilul ludic și fantezist ce le caracterizează. De altfel, și în aceste volume, nu doar în tetralogia Ingeniosul bine temperat, Mircea Horia Simionescu, utilizează
Mircea Horia Simionescu – Dimensiuni ale prozei by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/5400_a_6725]
-
Contrapunct, an. I, nr. 40, din 5 octombrie 1990), tocmai un prea franc atașament al autoarei față de valorile generației sale. Poezia Elenei Ștefoi, scria Lefter, „se supraîncarcă de tropi de un anumit tip, clișeizat în anii ‘80”, pomenind în continuare „ticul concretizării abstracțiilor printr-o tehnică a asocierii foarte la îndemână, fals calofilă.” O singură concluzie e greu de tras. Mai mare dreptate pare să aibă Nicolae Manolescu, care rezolvă aceste diferende interpretative avansând ideea (în Istoria critică a literaturii române
O viziune a sentimentelor by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5348_a_6673]
-
ale vieții sale interioare, afective și intelectuale, neîntrerupta dinamică a unui suflet puternic, bogat și generos ." (p. 155) Dar în genere, autoarea nu vede fizionomii și caractere, ci efigii, esențe și concepte. N-o preocupă unicitatea personajului, adică excesele, accidentele, ticurile sau infirmitățile lui, ci trăsăturile exemplare care îi alcătuiesc profilul, de unde și senzația că toate portretele seamănă între ele, într-atît de emblematice sunt prin excelența lor. Zoe Dumitrescu-Bușulenga nu vede oameni, ci busturi. E o voință de piedestal în tot
Ritmuri memoriale by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6664_a_7989]
-
trăită fiind în intimitate, nu putea avea parte niciodată de publicitate. Restul era trăncăneală teologică sau paradă culturală, vreascuri uscate fără putință de înflorire. Ioan Pintea și-a îndeplinit bine menirea de înregistrator al farmecului lui Steinhardt. Îi redă lexicul, ticurile verbale și obsesiile adînci, zugrăvindu-l verosimil și convingător. E lesne să constați că Steinhardt are un stil propriu de exprimare, un stil pe care l-aș putea numi "enumerare ritualică de sinonime pitorești", căci monahul are obiceiul de a
Un autor de interior by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6639_a_7964]
-
Vizante în spectacolele de la Act poate să fie surprins de acest registru, din această montare. De acest tip de personaj. Cine l-a văzut, însă, ar fi vrut să descopere gesturi sau expresii mai proaspete, mai neuzate și punctual aplicate. Ticurile, care își precipită frecvența cînd Elling se emoționează, mișcările mîinilor la ochelari, la valiză, ezitările, întoarcerile bruște, arsenalul de ritualuri care îl descriu ca pe un maniac al ordinii absolute, precipitările și agitația care se instalează atunci cînd ceva îl
Cine este Elling? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6484_a_7809]
-
se adaugă tiparul eliptic al expresiei scrise, Gh. Vlăduțescu scriind cum vorbește: fraza are bucle, virgule și pauze impuse de ritmul respirației autorului, dar necerute de logica curgerii ideilor. Această supunere a prozodiei la cadența oratoriei încarcă textul cu oțioase ticuri verbale și cu dese divagații. Dulceața lor, pe cît de îndreptățită în cursul vorbirii libere, pe atît de specioasă, cade în chenarul paginii scrise. În concluzie, o carte bine documentată, a cărei temă mortuară nu e deloc funebră
Cu ochii la moarte by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6388_a_7713]
-
cuvintelor funcționale, în primul rând al celor care stabilesc legături sintactice, se înnoiește permanent. Majoritatea vorbitorilor nu ajung să observe fenomenul, iar gramaticile înregistrează inovațiile destul de greu, de obicei după o etapă în care acestea sunt considerate greșeli, construcții defectuoase, ticuri de limbaj. În prezent, se folosește tot mai des o construcție semnalată de Valeria Guțu Romalo în Corectitudine și greșeală (1972): secvența legat de..., echivalentă cu în legătură cu..., în privința..., în ceea ce privește.. .etc. Gruparea în curs de a deveni locuțiune prepozițională introduce ceea ce
Legat de... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6095_a_7420]
-
înțelegi semnificația fractalilor, a supercorzilor sau a principiului de incertitudine, prezența lor e cu neputință de evitat, pînă într-atît de saturat e aerul epocii de sunetul lor. De aceea nu-i de mirare că ele au devenit termeni uzuali, adevărate ticuri mentale ce ilustrează hegemonia unei științe care, în peisajul cunoașterii actuale, a ajuns să dea tonul dominant. Ernest Rutherford spune undeva că cine nu poate explica o problemă fizică în termeni simpli, acela nu a înțeles-o cu adevărat. În
Pătura vibrîndă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6421_a_7746]
-
de zile - oamenii de știință au studiat cum își formează omul obiceiurile. S-a demonstrat ca pentru un obicei să intre în reflex este nevoie ca el să fie repetat pentru 66 de zile. Atunci când vrem să scăpăm de un tic sau de un obicei dăunător este nevoie să-l eliminăm din activitatea noastră zilnică pentru alte 66 de zile pentru ca el să dispară complet. 5. Judecăm persoana și nu circumstanțele - de câte ori atunci când cineva a întârziat la o întâlnire nu ai
Top 10 lucruri pe care nu le ştiai despre psihicul tău by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/64285_a_65610]
-
de inspirație pentru alte montări, nu cu acest text). De la prima apariție, un tip amorf, apatic, gras, tîmp și antipatic, care molfăie placid bucatele la nunta mamei sale, Gertrude, cu unchiul său, Claudius, pînă la amplificarea ritmului de joc, a ticurilor care se repetă și scap de sub control, la corpul care are o expresivitate marcantă, la chipul ce schimbă măști peste măști, la giumbușlucuri, ieșiri și intrări în cadru, la un trup de plastilină ce pare o mașinărie independentă, dereglată ca
Forța cuvîntului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6330_a_7655]
-
cu tonalități lacrimale; doar rareori regretul se coagulează în forme mai consistente: „Aud un cîntec. Vine de departe,/ Adus de vîntul serii, și mă cheamă.../ Ah, nu-s iluzii, nu-spăreri deșarte!/ Edoina ta cea dulce, dulce mamă!..." (Un cîntec). Toate ticurile iritante ale poetului - sentimentalismul, auto-înduioșarea - pleacă de la acest gen de inspirație. Ardelean și semănătorist rămîne Iosif și atunci cînd, consonant cu doctrina iorghistă, compune poezie pe teme istorice și folclorice; rezultat - balade fals eroice, cu figuri de operetă, desuete încă
„Muzică mai presus de orice” by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/6339_a_7664]
-
comandată prin telefon, toată lumea râzând în câte un compartiment de lucru, efortul comun de a rezolva o problemă complicată - cinci sau șase zile petrecute în felul acesta și nimic nu mai putea preveni camaraderia. Oamenii cu care lucram, cu toate ticurile, convingerile formale și limitele lor - eram nevoiți să recunoaștem, nu erau chiar atât de răi. De unde venea chestia asta? De unde atâta amiciție? - „Dragostea care te învăluie față de fratele tău", spunea Hank Neary, citând din cine știe ce carte. El cita mereu din
Joshua Ferris - Și atunci ne-au terminat by Cornelia Bucur () [Corola-journal/Journalistic/6347_a_7672]