413 matches
-
și prevenit. Am fost condamnat la douăzeci și cinci de lovituri. Nu-mi era atât de mare teamă de durere, cât Îmi era să nu fiu trimis la spitalul din lagăr, după executarea pedepsei. De vreme ce majoritatea pacienților sufereau de dizenterie și febră tifoidă, era un loc care trebuia evitat cu orice preț. Nici măcar SS-iștii nu intrau vreodată acolo. Mi-am spus În sinea mea că ar fi foarte ușor să mă molipsesc de ceva și să mă Îmbolnăvesc, și atunci nu aș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
de domiciliu obligatoriu În satul bărăgănean Rubla, pentru tentativă de manifestație studențească antiguvernamentală (anticomunistă) și pentru Întemeierea În temnița Gherla a unei organizații contrarevoluționare. Este vorba de reînființarea organizației „România Tânără”. În vara anului 1961, În timpul unei epidemii de febră tifoidă din lagărul de la Periprava-Grind, Mihai a fost declarat mort la un număr de seară, pentru ca, În dimineața următoare, când era programat să fie ars și aruncat În groapa comună, să aibă din nou puls și respirație, ceea ce determină internarea sa
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
în subarendă. A murit în 1906, iar fiii săi, intrați deja ca roșiori în armată, au ajuns ofițeri și-au luptat în primul război. Mai bine zis doar unul, Dumitru, a apucat să lupte, iar Mihai a murit de febră tifoidă înainte să ajungă în prima linie. Dumitru este bunicul nostru. La vârsta de nouăsprezece ani, de la care a încetat să mai crească, avea înălțimea de doi metri și patruzeci și opt de centimetri, fiind cel mai înalt bărbat de la noi
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
nou). Numai după doi ani, În 1869, Vasile Antipa s-a prăpădit pe neașteptate. Rămânând văduvă cu doi copii, Zoița s-a descurcat cu greu În casele de danie din Botoșani. Patru ani mai târziu, a dat peste ea febra tifoidă și a Închis ochii la 12 octombrie 1873, când abia Împlinise 35 de ani. În acea toamna cu ploi bacoviene, copilăria lui Grigore Antipa și a lui Nicolai Leon s-a frânt. Nicu a fost dat la « pensionul » lui Mărgineanu
Caleidoscop by Maria-Cristina Doroftei () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93358]
-
asta a fost viața ei, de la unșpe ani, de când a murit mămica și-a rămas singură-n lume și cu liota de frați după ea. Că tăticu plecase-n război și, dup-un an, în vară, mămica a făcut friguri tifoide, a făcut tifos, ea știe ce-a făcut, c-a murit, biata mămica. Și a murit și Sile, ăla micu, fiindcă n-a mai avut la cin-să sugă, și-a murit și gemenii, da ea, și Ilie, și Niculaie, ei
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
care i-a fost tragedia : băiatul ei, Spiridon, a căzut prizonier la ruși în ’42 și ea l-a tot așteptat... Și prima oară - ce soartă ! A fost prizonier la bulgari, prima oară ! A îndurat foame, frig, a avut febră tifoidă, dizenterie, a stat și-n lazaret... Și totuși, uite, că atunci a scăpat... Păi scapi, de ! Scapi, dacă ai zile... — El a avut. S-au trezit cu el, slab și zdrențăros, ca o umbră : au crezut că e un cerșetor
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
servea pe toți, guvernantele erau atente la fiecare Îmbucătură pe care copiii lăsați În grija lor o duceau la gură, trebuind ba să dea la o parte foile de salată verde de lîngă sendvișul cu salam ca să nu facă febră tifoidă, ba să scoată poleiala În care era Învelită ciocolata, păstrînd poezia lui Campoamor care se afla Înăuntru. Julius și Cinthia stăteau acum cuminți la masă, fiecare cu un mic sendviș În mînă, Vilma era din nou frumoasă și liniștită, mătușa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
de sîrmă și sădiseră chiparoși ca să nu mai pătrundă În curtea școlii, dar el Își vîra mîna prin gard și le dădea bomboane de ciocolată otrăvită și caramele pline de microbi pe care, dacă le mîncau, puteau să facă febră tifoidă. „Voi nu vedeți că omul ăsta cu bandaj negru la ochi are mîinile murdare și Înjură ca un birjar? De ce s-or fi simțind unii copii atrași de păcat și de murdărie! Voi nu știți că În cadrul școlii se vînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
de furtunul tău și fluieră cît vrei ca păsările“, Îi zise, cucerind-o complet pe Nilda, care se repezi din nou să-l Îmbrățișeze, de data asta ca să-i spună că băiatul ei murise la spitalul Maicii Domnului de febră tifoidă, așa-i zice bolii. Carlos o pofti să intre În bucătărie și aici o informă despre toate cîte se Întîmplaseră de la plecarea ei. Celso și Daniel veniră s-o salute și o invitară la micul dejun, În timp ce ea le povestea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
pe urmă în spital de contagioși din Bârlad. Dintr-un memoriu adresat de dr. Vasile Voiculescu Ministerului Apărării naționale, la 30 octombrie 1940, în vederea asimilării cu gradul de colonel: „În timpul anului 1917 m-am îmbolnăvit de tifos exantematic , de febră tifoidă și de icter, îngrijind bolnavii de aceste boli. Pentru acest fapt am fost decorat cu „Steaua României cu spade”: pentru că „fiind bolnav”, a refuzat concediul spre a îngriji pe bolnavi”, cum scrie chiar pe brevet. În acest răstimp, până în 1918
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
pe față numără un stiv de gamele. În timp ce deținuții răniți treceau pe tărgile lor, Jim Înțelese că majoritatea celor din centrul de detenție fuseseră trimiși acolo pentru că erau fie foarte bătrîni fie urmau să moară de dizenterie sau de febră tifoidă, sau de orice fel de febră pe care el și soldatul Blake o luaseră din cauza apei murdare. Era sigur că majoritatea deținuților aveau să moară curînd și că, dacă va rămîne În centrul de detenție, va muri și el. Femeile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
și credite. Deținea paisprezece acri de pământ agricol sărac și lipsit de valoare în comitatul Ventura. Îl cumpărase pentru părinții lui, pentru când vor ieși la pensie, dar ei l-au păcălit și-au mierlit-o în timpul epidemiei de febră tifoidă din ’44. Agentul imobiliar cu care vorbise i-a spus că nu valora mai mult de treizeci de dolari acrul. Mai bine aștepta - n-avea cum să scadă mai mult. Mai avea o mașină Eldorado ’48 coupé verde, identică cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
familia lui, îi îngmdurau, iar eroismul nu-1 asocia defel cu tunica cumnatului Lică. în acele drumuri prin sate, ce depășeau obiceiurile lui de muncă, Lică se îmbolnăvise de o febră puternică. Fusese internat într-un spița;. Doctorii ezitau între o tifoidă și o recurentă. Evacuarea avusese loc când intra abia. pe cale;; vindecării, dar fără de el. N-ar fi putut spune cum se făcuse că n-a plecat cu trenurile sanitare. își terminase deci convalescența subt nemți și ieșise din spital cu
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
dascăli și cor redus, la ținerea slujbelor. Și în sărăcia și nevoia acelui timp erau foarte multe înmormântări. Sărăcia deschisese un al doilea front despre care cărțile de istorie nu prea scriu. Se murea pe capete de tifos, de febră tifoidă. Între adevărurile care mi-au apropiat sătenii, copiii au fost cele mai frumoase. Venise de la București sau de la județ, nu mai știu exact de unde, o comisie de cercetare a stării copiilor înfiați. În Bichigi foarte multe familii, fie ele de
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
elevi și... Înțeleg, doamnă învățătoare. Apreciez că , da că ar fi după dumneavoastră, războiul s-ar fi încheiat înainte de a începe. Și ar mai fi ceva... Ce? Ne-ar trebui niște medicamente pentru dezin fectat fântânile. Sunt focare de febră tifoidă. Deja cred că v-ați mirat de câte victime face boala. Există așa ceva? Întrebați sătenii. Și au întrebat. Boală neboală, dacă ar fi fost după ei, numai să scape de armata de ocupație, ar fi astupat toate fântânile satului. Oricum
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
găsea întotdeauna cineva care știa cine eram și ce făcusem, chiar dacă aspectul meu s-a schimbat cu trecerea anilor, mai ales când craniul meu a devenit chel și galben ca un grapefruit; asta s-a întâmplat în epidemia de febră tifoidă la bordul vasului Stjärna, când, din cauza încărcăturii pe care o aveam la bord, nu ne puteam apropia de mal și nici măcar cere ajutor prin radio. Concluzia la care duc toate poveștile e că viața pe care o trăiești e una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
la începutul bolii), excremente holerice, voce holerică, retenția urinei (mai frecventă decât în 1848 și totdeauna în a doua jumătate a decursului bolii, de obicei cu sfârșit letal), sopor [transpirație], învinețire etc. Aproape toți care nu trec într-o stare tifoidă mor cu conștiința neturburată și fără a avea dureri. "Eu [Vîrnav] nu găsesc contagiozitate absolută. Nici guvernul nu a oprit comunicația liberă. Răspândirea epidemiei se face foarte încet. Părțile orașului situate mai înalt nu au fost atinse până acum de
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
chirurgi pricepuți, deoarece s-au înregistrat 3 000 de răniți în luptele de pe linia Dunării, la Oltenița, Călărași, Giurgiu și Calafat. Holera a făcut victime la fiecare expediție militară și la București, dar într-un grad mai redus; dimpotrivă, febra tifoidă a făcut ravagii atât printre soldații ruși, cât și printre localnicii civili. La 29 octombrie/11 noiembrie se semnala că în rândul ostașilor, plecând din interiorul țării spre Călărași, Oltenița și Giurgiu, creștea în mod progresiv numărul bolnavilor de holeră
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Convoi de soldați bolnavi și răniți ruși la spitalul Colțea (1853) (gravură de Charles Doussault). Tot atât de rău le merge și tinerilor recruți munteni, chemați de curând sub arme, la porunca ocupanților. Friguri intermitente, dizenterie, scorbut, holeră, pneumonie, artrite acute, febră tifoidă, pojar, carbunculi, degerături și răni, în toate variantele lor, constituie majoritatea afecțiunilor, la care se adaugă, de trei săptămâni, într-un mod evident, sifilisul și râia. Spitalele din orașe aveau cel puțin un pat cald pentru bolnavii lor, însă cei
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
depășită de numărul celor care trebuiau internați. La 29 octombrie/11 noiembrie se preciza că, pe lângă holera care apărea tot mai frecvent, dizenteria, pneumoniile, pleureziile și reumatismul făceau armata turcă să sufere tot mai mult; la acestea se adăugau: febra tifoidă, rănile de gloanțe și obuze, foametea și frigul. Din amintitele cauze s-au înregistrat 3 000 de victime, alți 8 000 de ostași fiind răniți și bolnavi, din efectivul total de 140 000373. În corespondența publicată pe noiembrie, periodicul vienez
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
în Oltenia; deși aprovizionarea era bună, fiind asigurată de mari magazii amplasate în principalele orașe de pe Dunărea maritimă, totuși starea sanitară a trupelor era proastă, cazarea lor fiind defectuoasă, îmbrăcămintea precară, iar staționarea făcîndu-se într-un mediu asaltat de febră tifoidă, holeră și pneumonii, la care se adăugau, ca tare specifice, scorbutul, gangrena și degerăturile; chiar și îmbolnăvirile ușoare aveau tendința de a se maligniza 377. În nr. 4 al revistei, din 28 ianuarie, se preciza că mortalitatea în rândul trupelor
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Mihai Vodă) și altele din împrejurimi, ca și cele din Slatina și Craiova erau arhipline 379. În alte numere ale revistei vieneze, 5, 6 și 8 din 4, 11 și 25 februarie, se relata situația sanitară din tabăra turcească. Febra tifoidă și gangrenele făceau ravagii, în timp ce medicii italieni care îngrijeau ostașii egipteni din armata otomană au fost și ei contaminați de bolile care pustiau regiunea dunăreană (holera, febra acută, dizenteria). La Varna au sosit foarte mulți observatori militari englezi și francezi
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
din armata otomană au fost și ei contaminați de bolile care pustiau regiunea dunăreană (holera, febra acută, dizenteria). La Varna au sosit foarte mulți observatori militari englezi și francezi, spre a asista trupele turcești, deși în oraș bântuiau holera, febra tifoidă, dizenteria, adăpostirea în corturile în aer liber dovedindu-se mai benefică decât în căzărmile infectate și supraaglomerate. Din Constanța, Șumla și Sofia soseau întăriri menite a consolida pozițiile turcești de la Măcin, Silistra, Rusciuk și Vidin, deși exista primejdia febrei paludice
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
deși exista primejdia febrei paludice - adăugată celorlalte molimi - din pricina revărsării apelor Dunării. În sfârșit, într-o corespondență, trimisă din tabăra turcă de la Hîrșova, se semnala că, în general, cazurile de dizenterie și de holeră au regresat, în timp ce acelea de febră tifoidă și intermitentă au sporit 380. La finele lui martie, între 20 și 1 aprilie, în nr. 13, revista vieneză relata că, în urma hărțuielilor, încăierărilor și incursiunilor zilnice din jurul Calafatului și la trecerea sporadică pe malul stâng al Dunării, rezultau mulți
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
trecerea sporadică pe malul stâng al Dunării, rezultau mulți răniți, care au fost trimiși la Vidin, Palanca și Belogradjić, întrucît la Calafat s-au ivit scorbutul și ftizia, iar la Rusciuk și Silistra era combătută o nouă izbucnire a febrei tifoide, cu un caracter mai grav. S-a constatat însă o scădere a holerei și dizenteriei, numărul cazurilor împuținîndu-se din februarie. La Turtucaia și pe canalul Sf. Gheorghe au apărut însă cazuri mai frecvente de febră intermitentă, cu tumefacții nodulare ale
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]