14,383 matches
-
păcat viziunea spiritualității ortodoxe (II) IV. Ispitirea diavolului și căderea primilor oameni în păcat Adam și Eva au fost influențați de propunerea răuvoitoare a diavolului, care s-a îmbrăcat în șarpe, ca să nu fie descoperit, și i-a făcut să tindă spre o îndumnezeire mai înaltă decât cea pe care o aveau, să ajungă fără efort moral la asemănarea cu Dumnezeu, fără ajutorul Acestuia, clevetindu-l chiar pe Dumnezeu. Înconjurați de tot binele și de toată frumusețea, ei au alungat adevăratul
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
primii oameni prin încălcarea singurei porunci pe care au primit-o imediat după creație. Adam și Eva au fost influențați de propunerea răuvoitoare a diavolului, care s-a îmbrăcat în șarpe, ca să nu fie descoperit, și i-a făcut să tindă spre o îndumnezeire mai înaltă decât cea pe care o aveau, să ajungă fără efort moral la asemănarea cu Dumnezeu, fără ajutorul Lui, clevetindu-l chiar pe Acesta. Diavolul, mijlocitorul și pricinuitorul morții, șerpuitor în purtări și tare în vicleșuguri
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
diastolice, prin creșterea rezistenței periferice. Tratamentul cu levotiroxină scade și concentrația plasmatică a catecolaminelor, presiunea arterială normalizându-se la marea majoritate a pacienților hipotiroidieni. Excesul de hormoni tiroidieni este asociat cu creșterea tensiunii arteriale sistolice, prin creșterea contractilității miocardice. Hipertensiunea tinde să se normalizeze odată cu normalizarea funcției tiroidiene, astfel încât atât tratamentul medicamentos cât și cel chirurgical sunt potrivite. Aproximativ 30-40% din pacienții cu hiperparatiroidism sunt hipertensivi, aceștia reprezentând aproximativ 1% dintre pacienții cu tensiune arterială crescută. Hipercalcemia pare să fie factorul
Revista Spitalului Elias by ANDREI ROŞU, ALEXANDRA NICORESCU, CARMEN-GABRIELA BARBU () [Corola-journal/Science/92050_a_92545]
-
se acordă niciodată cunoașterea comprehensivă a lui Dumnezeu. Pentru el, sufletul nu ajunge niciodată la o unire finală cu Dumnezeu; nu există extaz final<footnote Jean Daniélou, Introduction la: From Glory to Glory, Scribner, New York, 1961, p. 59. footnote>. Sufletul tinde constant spre Dumnezeu, tânjind după ceea ce este dincolo de el. Prin urmare, culmea experienței religioase, chiar după moarte, nu este marcată de satisfacție (χóρος), ci de dorință (ἔρως). Întotdeauna deasupra, întotdeauna mai mare decât mine însumi Prin participarea la Transcendent, sufletul
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
realizează sinteza paradoxală a unei dorințe care poate crește numai în bucurie, pentru că infinitatea obiectului iubit sporește și reîntinerește (ἀνανεάζουσα) în el pentru eternitate (εἰς τὸ ἀΐδιον)<footnote Idem, Contra Eunomium, 8, P. G. XLV, 792D. footnote> un dinamism care tinde (τόνος) spre un sfârșit care nu poate fi atins<footnote De vita Moysis, P. G. XLIV, col. 401AB. footnote>. Astfel, ideile sau, mai bine zis, convingerile mistice ale Sfântului Grigorie de Nyssa sunt toate construite pe ideea depășirii perpetue a
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
Cântarea Cântărilor, R. Norris a speculat asupra motivului angajării unor astfel de termeni pentru dorință. Un aspect interesant, Norris sugerează un posibil stimul din partea lui Origen, care, în Comentariul său la Cântarea Cântărilor, discută diverse cuvinte grecești pe care englezii tind să se exprime prin cuvântul unic „iubire”. Preluând acest demers, mi-am permis să folosesc cuvântul „dorință” pentru traducerea unui număr de cuvinte (έπιθυμια, έρως, έφεσις, πóθος, uneori chiar și πάθος); pentru că, așa cum va indica Ludlow, ceea ce este important la
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
Îl caută pe Dumnezeu este sporit prin înălțimea aceasta sublimă. Nu se cunoaște cum ar trebui să se cunoască, după cum spune Pavel (1 Cor. 8, 2), nici nu consideră sufletul că a înțeles, ci aleargă spre ce se află înainte, tinzând spre ce este așternut înainte (Filip. 3, 13). Cântarea oferă aceste cuvinte Mirelui: „Deschizând mânerele zăvorului, am deschis iubitului meu”. Și adaugă ea, „Iubitul meu nu mai era. Sufletul meu a înaintat la cuvântul său”<footnote In Canticum canticorum, GNO
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
Mirele ne învață aici că singura cale de a înțelege puterea care transcende întreaga înțelegere este să nu rămânem neclintiți în vreo idee fixă despre el, ci să ne mișcăm mereu spre înainte și niciodată să nu stăm fără să tindem înainte<footnote Ibidem, 352.19. footnote>. Sufletul îl caută pe Dumnezeu și înțelege că dorința pentru iubire nestricăcioasă aduce întotdeauna o nouă dorință pentru Transcendent și nu este niciodată astâmpărată de sațietate. Un astfel de suflet nu încetează niciodată să
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
înainte<footnote Ibidem, 352.19. footnote>. Sufletul îl caută pe Dumnezeu și înțelege că dorința pentru iubire nestricăcioasă aduce întotdeauna o nouă dorință pentru Transcendent și nu este niciodată astâmpărată de sațietate. Un astfel de suflet nu încetează niciodată să tindă spre ceea ce se află în fața lui, îndepărtându-se de starea lui prezentă și îndreptându-se spre ce îl așteaptă înaintea lui. Orice este măreț și minunat pare inferior în comparație cu ceea ce îi urmează, din moment ce ceea ce descoperă Mirele este mai minunat decât
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
acestei doctrine este aceea că, pentru Sfântul Grigorie, Dumnezeu rămâne etern dincolo de suflet. Cum înțelegem și evaluăm insistența Sfântului Grigorie asupra imposibilității sufletului de a rămâne într-o stază finală în cunoașterea deplină a lui Dumnezeu? Pentru Sfântul Grigorie, sufletul tinde spre întunericul divin, pierzându-și propria putere de a vedea doar pentru a se bucura de un mod mai măreț de a percepe prezența lui Dumnezeu. Deci, pe de o parte, Dumnezeu satisface sufletul. Dar eshatologia Sfântului Grigorie este rezumată
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
și se unește cu el prin iubire”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, De anima et resurrectione, P. G. XLVI, col. 93C; cf. Marius Telea, op. cit., p. 71. footnote>. Natura umană crește în har prin iubire, căci iubirea o face să tindă mereu înainte. Dumnezeu către care sufletul se urcă nu este un infinit interminabil, nici numai o prezență în energii, ci mai mult, un Dumnezeu viu, un izvor de iubire. Sufletul se unește cu Dumnezeu, cunoscându-L prin iubire. Astfel, cunoașterea
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
găsit Acel bun ... atunci el crește și se unește cu El prin iubire”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, De anima et resurrectione, P. G. XLVI, col. 93C. footnote>. Natura umană crește în har prin iubire, căci iubirea o face să tindă mereu înainte. Dumnezeu, către Care sufletul se urcă, nu este numai un infinit interminabil, nici numai o prezență în energii, ci mai mult, un Dumnezeu viu, un izvor țâșnitor de iubire<footnote Louis Bouyer, Jean Leclercq, François Vandebouche, Louis Cognet
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
prin televiziuni sau presa scrisă. Am nutrit multă vreme iluzia că, odată intrată în atenția mass-media-ei, cultura va cunoaște o epocă de înflorire fără precedent. M-am înșelat profund. Statistic și cantitativ, emisiunile dedicate culturii arată acceptabil. În ce privește eficiența, aceasta tinde spre zero. E, desigur, și vina realizatorilor. Nu poți convinge decât pe cei deja convinși de valoarea unei opere de artă dacă rămâi la formula adormitoare a mesei rotunde și a discursului citit - cu sau fără har - de pe prompter. Cultura
Laurii ofiliți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10007_a_11332]
-
David, favorit al lui Napoleon, Girodet a intrat de mai bine de 150 de ani într-un anonimat general chiar dacă picturile sale sunt expuse la Luvru și menționate în manualele franceze. În dorința noastră de a simplifica istoria artei occidentale, tindem să ocolim acei creatori care nu reprezintă o verigă esențială a lanțului evolutiv care duce de la Giotto la expresionismul abstract. Mai mult, dacă opera respectivă nu poate fi ușor atribuită unei școli sau unui curent, șansele ca ea să fie
Reconsiderări by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/10026_a_11351]
-
sus. Istorismul postmodern se manifestă adesea ca o revizitare și reactualizare a stilurilor preexistente, mai distante sau mai apropiate în timp, fie în globalitatea lor (clasicism, romantism, expresionism, dar și minimalism), fie în exemplificările lor singulare. Stilul își redobândește (sau tinde să o facă) exterioritatea față de utilizatorul său. Înseamnă asta că potrivit unei logici a succesiunilor istorice modelul alternativ (cel al stilului «retoric») a fost reactivat?”, (Ibidem, p. 198). footnote>. Stilul lui Bach nu este Bach însuși și nu oglindește profilul
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
tehnici, câte unul pentru fiecare perioadă definibilă ca atare: postromantică, atonală, dodecafonică, serială, tonală. Însă fiecare din cele cinci tipologii de termeni își poate asuma și funcția stilistică: stil modernist, stil expresionist sau stilul muzicii atonale, dodecafonică, serială etc. Lucrurile tind către un retorism eterogen, unul similar cu starea de lucruri în Baroc, unde era vorba despre stil înalt, stil afectat, stil narativ sau expresiv etc. Mai puțin stratificat se prezintă cazul creației lui Igor Stravinski: (a) el este un compozitor
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
interpretarea muzicală trage, răcește și, de ce nu, îmbolnăvește. Trage înspre stereotipie și manierism; răcește seva prospectivă a interpretului care este, la rândul lui, un creator; îmbolnăvește spiritul de un fel de catholita nociana (carență a generalului), cu o cazuistică ce tinde spre notorietate: singularitatea oarbă, excesul anti-iconoclast, exilarea perspectivei, a viziunilor sincretice. 2. Identitatea capodoperei trebuie să se exprime prin totalitate adevărurilor artistice conținute de fiecare parametru ori palier al unui limbaj, fie el muzical, literar sau plastic. Când o operă
O samă de contraste by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10080_a_11405]
-
Dictiionary of Music and Musicians, 2nd edition, London: Macmillan, 2000) aparținând muzicoloagei americane Jann Pasler: "... the modern/postmodern dialectic is an alternating aesthetic cycle like classic/romantic...". footnote>. În egală măsură, putem asocia clasicismul că tensiune obiectivizantă, pe când romantismul va tinde înspre radicalizarea subiectivității. Chiar mai mult, putem încerca aplicarea acestui binom cel puțin la succesiunea etapelor stilistice cuprinse între Renaștere și Postmodernitate obținând următoarea imagine: Prima etapă (orfica): Renaștere (cristalizare, clasicism - nouă paradigmă - fetișizarea Antichității) - Baroc (dispersare - romantism); - perioadă tranzitiva
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
nu o dată practica expresiei poetice asociată politicii devine gesticulație (prea) amplă de tribun, grandilocventă exhortație. Nimic mai departe de Vasile Gogea decît o atare formulă. Căldura factice e respinsă, dezinvoltura e jugulată în numele unui program sever, al unei discipline care tinde spre concentrare, spre lapidaritatea emblematică a inscripției. Familiarul, proximitatea apar sacrificate în beneficiul tonului refrigerat, al unei distanțări, al unei înstrăinări. Ne putem gîndi la Bertoldt Brecht (deși acesta a eșuat, după cum se știe, pe o baricadă ideologică lamentabilă), care
Litota morala by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10118_a_11443]
-
sale. Idealul poetului îl constituie experimentarea limitei: "Să locuiești la limita ființei/ să nu ai lemne, pîine, țuică/ nici cărți pe rafturi/ doar un pat/ făcut din gînduri/ și dintr-o listă de prieteni/ ce prea departe/ parcă zac". Umbra tinde a se substitui trupului: Tot mai multe umbre/ se-așează peste umbra mea.// încet, încet/ de-atîta greutate/ pămîntul se lasă/ și-ncepe a-nsera.// E-aproape clipa/ în care/ chiar trupul meu/ în ea se va culca". Putem vedea în năzuința
Litota morala by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10118_a_11443]
-
care se leagă mâinile și picioarele arestaților"). Oricum, e mai probabil ca dovada forței fizice să fi fost ruperea unui lanț de fier, a unei verigi, a ancorei etc., decît a unui animal cît se poate de fragil. Astăzi, expresia tinde să se remotiveze: verbul a rupe, nefiresc în context, e înlocuit uneori de a tăia, într-un scenariu mai verosimil, dar la fel de sadic (influențat poate și de semantica expresiei "a tăia nodul gordian"): "așa că am tăiat pisica în două și
A rupe pisica... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10120_a_11445]
-
Pro Editură și Tipografie S.R.L. , București, 2003. Preț: 565 000 lei. Chintesența mesajului În lumea extrem de dinamică în care trăim, strategiile de comunicare sunt nevoite să pună accentul pe ceea ce se poate transmite imediat. Din acest motiv, și imaginea vizuală tinde tot mai mult spre esențializare, iar elementul care sintetizează imaginea celui care emite comunicarea este logo-ul. Cartea este destinată tuturor celor care vor să descifreze tainele cele mai ascunse ale comunicării prin simboluri. Benoît Heilbrunn: Logo-ul. Editura Comunicare
Agenda2003-37-03-17 () [Corola-journal/Journalistic/281457_a_282786]
-
șnurulețe. Era o feminitate subliniată, chiar „agresivă” - observă Pia Brânzeu, pregătind exponatele. Până în anii ’60 s-au purtat fuste cu jupon, pantofi înalți. Apoi s-a renunțat la accesorii. Dispar dantelele, panglicile, detaliile ornamentale și, spre anul 2000, stilul vestimentar tinde spre moda unisex. Femeia de carieră, femeia puternică preferă îmbrăcămintea comodă, funcțională. În cufere s-au păstrat și borangicul, și pânza groasă, și nylonul în vogă la un moment dat. Pantofi, poșete, pălării, mănuși asortate - toate fac parte dintr-un
Agenda2003-25-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281157_a_282486]
-
de 50 - 60%. (A. -M. G.) Pârtii olimpice de schi Dacă România nu beneficiază de un circuit de Formula 1, existând o astfel de inițiativă, dar care a rămas doar la stadiul de proiect, o altă inițiativă, mult mai concretă, tinde să prindă contur. Consiliul Județean Maramureș, în parteneriat cu Consiliul Județean Satu Mare, au demarat un proiect de anvergură care vizează înființarea a două noi stațiuni turistice în nordul Ardealului și care vor beneficia de pârtii de schi performante. Pentru stațiunea
Agenda2004-3-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/281967_a_283296]
-
împărtășit de subsemnatul, am încercat să filtrez și altfel lumea, prin sufletul și mintea mea. Nu totul pare a fi macabru, nu totul este supus destrămăriimi-am zisdeși cunosc bine principiul termodinamicii, principiu conform căruia, „tot ce este structurat în univers tinde spre destructurare și dezorganizare’’. Cu alte cuvinte, miam zis că nu tot ce reprezintă o formă de energie ,,împachetată (omul este o astfel de structură) are caracter entropic. în consecință, am părăsit conștient planul realismului critic (loc în care urâtul
Despre libertatea libertăţilor şi neamestecul ,,unşilor în găleata cu jumări”. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/97_a_199]