982 matches
-
în „Primăvara Banatului”, „Semenicul”, „Banatul”. Eleva scrie și proză, o primă nuvelă semnată cu pseudonimul ce avea să îi devină numele de scriitoare fiindu-i publicată de „Adevărul literar și artistic” în 1929. Obține premii numeroase, cele mai multe acordate de Societatea Tinerimea Română. Venită la București, se angajează ca redactor la „Adevărul literar și artistic”, unde ține rubrica „Cronica feminină”, apoi la „Universul literar” și la „Viața”. Colaborează la „Revista Fundațiilor Regale”, „Vremea”, „Gând românesc”, „Litoral”. Debutează editorial în 1934, cu romanul
ODEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288508_a_289837]
-
lui Take Ionescu, fondatorul publicației, rubricile „Oameni și fapte”, „Glose”, „Însemnări artistice și literare”, „Telegrama”, Informații” și „Foileton”. Semnează articole Șt. Antim (Poporanism sau social-democratism, Reformele lui Kogălniceanu), I. Duscian (Giordano Bruno, cu prilejul aniversării morții sale), Th. Cornel (Expoziția Tinerimea Artistică), Mihail Dragomirescu (Literatura de azi și cea de ieri), Liviu Rebreanu (Modernismul, Ultima lucrare a lui Gorki), Zaharia Bârsan (Ceva despre mișcarea literară din Ardeal), Emil Gârleanu (Cum citea Ion Creangă), V. V. Haneș (București în secolul al XIX-lea
ORDINEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288567_a_289896]
-
înființării publicației sunt expuse în articolul-program Început, semnat de Octav Rusu: „Nevoia de a închina începătorilor o tribună care să fie cât mai aproape de inima lor și exclusiv pentru a lansa adevărata literatură nouă”. O. își propune să încurajeze creativitatea tinerimii bucovinene și să reprezinte expresia efervescenței culturale a acesteia: „Sunt, în Bucovina aceasta de biruinți voievodale, atâtea talente necunoscute, atâția tineri merituoși care, înmănunchiați, ar da o bogată eflorescență. Totdeauna au fost începători și publicațiuni care să-i încurajeze.” Patronul
ORIZONT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288581_a_289910]
-
suplinește la Catedra de istorie a Universității din București pe N. Iorga. A colaborat cu versuri, studii, recenzii, cronici literare, dramatice și plastice la „Revista independentă”, „România literară”, „Literatorul”, „Convorbiri literare”, „Revista poporului”, „Liga literară”, „Românul literar”, „Epoca”, „Revista Societății «Tinerimea română»”, „Economia națională”, „Noua revistă română”. Folosea pseudonimele Polit, pentru a-și semna recenziile, și Z. Miron, pentru poezii. O. vede în critică un instrument de acțiune socială, necesar în egală măsură domeniului științific și celui artistic (Critica științifică). Pentru
ORASANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288564_a_289893]
-
născut câteva cercetări de istorie literară și folclor, caracterizate prin seriozitatea informației și rigoarea analizei (articolele Ceva despre epica lui Vasile Alecsandri, Straturi în poezia noastră poporană, cursurile de istoria limbii și a literaturii române). Culegerea 100 istorioare morale pentru tinerime (1892), prelucrări din limba germană, iscălite Un prietin al copiilor, o ediție, „pe înțeles întocmită”, din Țiganiada lui I. Budai-Deleanu (1900) ori Din cele trecute vremi... (1912), „însemnări despre începuturile graiului, culturii și literaturii neamului românesc”, servesc același domeniu. SCRIERI
ONIŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288538_a_289867]
-
germană, iscălite Un prietin al copiilor, o ediție, „pe înțeles întocmită”, din Țiganiada lui I. Budai-Deleanu (1900) ori Din cele trecute vremi... (1912), „însemnări despre începuturile graiului, culturii și literaturii neamului românesc”, servesc același domeniu. SCRIERI: 100 istorioare morale pentru tinerime, Brașov, 1892; De toate, Brașov, 1897; Istoria literaturei române, Brașov, 1900; Clipe de repaus, I-II, Brașov, 1901-1903; În sat la Tânguiești, Sibiu, 1912; Din cele trecute vremi..., Arad, 1912; Clipe de repaus, îngr. și pref. Mircea Manta, Cluj-Napoca, 1985
ONIŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288538_a_289867]
-
al lui Ovid Densusianu. Debutează în adolescență (probabil în 1907), colaborând cu poezii, articole și traduceri la numeroase periodice: „Floarea darurilor”, „Convorbiri critice”, „Frăția românească”, „Sămănătorul”, „Neamul românesc”, „Voința națională”, „Noi pagini literare”, „Minerva literară ilustrată”, „Ramuri”, „Revista copiilor și tinerimii”, „Neamul românesc literar”, „Vieața nouă”, „Solia”, „Adevărul literar și artistic”, „Lumina literară”, „Arta”, „Rampa”, „Flacăra”, „Căminul nostru”, „Scena”, „Viitorul” ș.a. În 1909 publică primul volum de versuri, În umbra iubirii, urmat de Poezii (1911), Himera (1914), Cireșul înflorit (1916). A
ORESTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288570_a_289899]
-
Folclor român coregrafic”, VBA, 1932, 5; Dan Simonescu, „Folclor român coregrafic”, „Epoca”, 1932, 8 iunie; D. Ciurezu, „Folclor român coregrafic”, ȚA, 1932, 11 iunie; Dan Simonescu, „Bibliografia poeziei noastre populare”, RIR, 1935-1936, 5-6; D. Murărașu, „Costumele naționale din România întregită”, „Tinerimea română”, 1937, 1 septembrie; C. Pajură [C. Papacostea], „Rolul cultural și educativ al literaturii noastre populare”, „Nădejdea”, 1941, 28 octombrie; Mircea Seche, Schiță de istorie a lexicografiei române, II, București, 1969, 171-172; Valeriu Nițu, Un folclorist uitat, VTRA, 1972, 2
NICULESCU-VARONE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288455_a_289784]
-
cele din urmă Sergiu Matei Nica. În 1934 înființează și conduce împreună cu Al. Bardieru revista „Limba noastră” a seminariștilor din Chișinău și începe să colaboreze la „Raza” și „Luminătorul”, pentru ca între 1936 și 1938 să se angajeze redactor la „Tribuna tinerimii”. Își intensifică activitatea publicistică în anii studenției: este redactor la „Gazeta Basarabiei”, secretar de redacție la revista „Din trecutul nostru” și colaborează cu articole, versuri, nuvele (Șilimon Pălămariu, Hangiul de la Cușmariica), fragmente de roman (Nasturii albi sau Seminariștii), traduceri, cronici
NICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288428_a_289757]
-
Teodor Murășanu, Romulus Demetrescu, Grigore Popa, Yvonne Rossignon, Mihai Beniuc. Așa cum reiese din articolele inaugurale semnate de Teodor Murășanu și Grigore Popa, P.l. se dorește o expresie a tinerei generații ardelene, tinzând să se identifice cu aspirațiile culturale ale întregii tinerimi române și să se deosebească de alte publicații prin prospețimea și vigoarea idealurilor sale, ce au putut căpăta relief doar pe fundalul României întregite. Ambiția redactorilor este să depășească provincialismul, orizontul restrâns al unor reviste transilvănene, să-și racordeze interesul
PAGINI LITERARE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288615_a_289944]
-
este considerată - nu fără subiectivism - „cea mai înzestrată și mai bine pregătită, crescută într-o atmosferă mai elevată, prilejuită de schimbarea epocală de perspectivă”; nu mai este o generație ardeleană, ci, perfect adaptată, a devenit românească, identificându-se „cu întreaga tinerime română de azi”. Autorul remarcă și faptul că această ultimă generație, deși cu „fața întoarsă spre Europa, spre Occident”, știe să valorifice în aceeași măsură și filonul autohton: „nici o generație de la cea junimistă n-a ajuns la o îmbinare mai
PAGINI LITERARE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288615_a_289944]
-
Începe școala primară la Constantinopol (1914), își continuă învățătura în particular până în 1919, când se mută cu familia la București, unde urmează cursurile Liceului „Mihai Viteazul”, luându-și bacalaureatul în 1927. Datorită succeselor școlare și obținerii Premiului I la concursul „Tinerimea artistică”, are ocazia să viziteze Parisul și Londra. Intră la Facultatea de Drept a Universității din București (1927-1930) și audiază totodată cursurile Facultății de Filosofie. Are ca profesori pe Mircea Djuvara și pe P. P. Negulescu. După efectuarea serviciului militar
PAPAHAGI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288674_a_290003]
-
cu teza Science et poésie dans la peinture animalière de Leconte de Lisle. La Craiova va fi profesor secundar (1930-1960), ulterior cadru didactic universitar, șef al Catedrei de limbi moderne, până la pensionare (1972). Debutează cu versuri în 1925 la „Foaia tinerimii”, continuând să colaboreze la „Falanga”, „Ritmul vremii”, „Universul literar”, „Familia”, „Viața românească”, „Ramuri”, „Steaua”, „Luceafărul”, „Vatra”, „Manuscriptum” ș.a. Prima carte, Trepte, îi apare în 1944. Poezia lui P. se resimte de experiența simbolistă. Lumea copilăriei, trecutul, amintirea - teme recurente în
PAPASTATE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288676_a_290005]
-
Mihai Eminescu. Va mai colabora cu versuri, dar și cu proză, articole și cronici literare la „Foaia Societății «Românismul»”, „Traian”, „Columna lui Traian”, „Foaia Societății «Renașterea»”, „Povestitorul”, „România liberă”, „Românul literar”, la „Vatra”, „Literatură și artă română”, la „Revista Societății «Tinerimea română»” (unde e redactor-șef), „Apărarea națională” ori la „Secolul”, aici susținând cronica literară și rubrica „Note și reflexiuni”. Mai semna Davus, Pavo, Simplex și Zorilă. Versurile lui - patriotice, elegii, satire, ode (Odă la rezbel, 1877), alegorii, balade - sunt ale
PAUN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288725_a_290054]
-
în filosofia contemporană), Petre Andrei (Marx și Durkheim), Nicolae Bagdasar, Gh. I. Brătianu, C.I. Botez, Cicerone Iordăchescu. Științele sociale sunt abordate mai ales de Petre Andrei (Problema claselor sociale, Fascismul, Raporturile dintre politică și morală, Mișcările sociale și politice ale tinerimii) și Alexandru Claudian (Rolul socialismului marxist în prefacerile sociale din Rusia și Germania), cărora li se adaugă D.I. Suchianu (Ideea de timp în economia politică) și Gheorghe I. Brătianu. De psihologie se ocupă Mihai Ralea (Asupra saturației fenomenelor sufletești, Câteva
MINERVA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288158_a_289487]
-
MIRONOV, Filip (21.I.1928, Dubău - Transnistria), poet și prozator. Este fiul lui Andrei Mironov, țăran. A absolvit Institutul Pedagogic „Ion Creangă” din Chișinău (1952). Lucrează ca învățător, apoi ca redactor la „Tinerimea Moldovei” și la Editura Literatura Artistică. M. debutează editorial în 1958 cu placheta de versuri pentru copii Doi poznași pe imaș, urmată de alte volume de poezii, în care abordează teme ale școlii și învățământului, căzând adesea în didacticism sec
MIRONOV-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288177_a_289506]
-
natal, se vede nevoit să se interneze. Se stinge în sanatoriul pentru ftizici Leanca (în apropiere de Craiova), cu două zile înainte de a împlini treizeci de ani. A debutat cu o schiță inspirată de Războiul pentru Independență în revista liceului, „Tinerimea școlară” (1920). Versuri, dar și articole, însemnări („însemnări leneșe”), cronici dramatice, recenzii îi vor mai apărea în „Ramuri”, unde a lucrat un timp ca redactor, „Năzuința” (Craiova), „Adevărul literar și artistic”, „Clipa”, „Cuvântul literar și artistic”, „Convorbiri literare”, „Omul liber
MILCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288137_a_289466]
-
binecuvântarea ierarhilor, au luat ființă mai multe organizații de tineret în marile centre universitare. Prin statutul și prin legătura nemijlocită pe care o aveau cu ierarhii locului, ele își propuneau să stabilească nuclee liturgice, social-caritabile și duhovnicești, cu scopul angrenării „tinerimii ortodoxe” într-un proiect de restaurare morală. Prin intermediul pelerinajelor, taberelor de vară, activităților sociale, al „conferințelor duhovnicești” (Sf. Ioan Casian) cu invitați de marcă din peisajul teologiei și monahismului românesc, aceste organizații au încercat să se constituie într-o alternativă
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
cuvine poate să ne resemnăm, dată fiind degradarea vieții parohiale și mănăstirești din ultimii ani? Să acceptăm oare fără reproș criza de comunicare a ierarhiei bisericești cu elita laicilor creștini din România, socotind că nici un demers cultural și duhovnicesc din partea tinerimii ortodoxe nu va conduce la o adevărată renaștere spirituală? Nimănui nu-i mai trece prin cap că am putea asista la apariția unei mișcări asemănătoare cu „Rugul Aprins”, ivită sub inspirația Duhului, acum șaizeci de ani, la mănăstirea Antim din
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
stilul unui moralist clasic descompunerea familiei tradiționale, a cărei bogăție spirituală provenea cândva din combinarea virtuților private și publice cu o solidă bază etică și culturală comună, articulată în jurul Bibliei. Autorul crede că universitățile americane au irosit și deturnat entuziasmul tinerimii postbelice, o categorie socială setoasă de cunoaștere, debordând de energie și entuziasm, încarnare colectivă a promisiunii unei lumi mai bune. După cum Mao a lansat lozinca „Sputnikul nostru - educația fizică!”, obligându-și tineretul să se extenueze în exerciții de gimnastică sterile
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
un an, timp în care a fost elev la Școala Militară de Ofițeri din Sibiu, este trimis de oficialități la Chișinău, împreună cu părinții. În 1951 și 1952, studiază la Institutul Pedagogic „Ion Creangă” din Chișinău. A fost redactor-șef la „Tinerimea Moldovei” și la „Chipăruș”, apoi membru în comitetul de conducere al Uniunii Scriitorilor din RSS Moldovenească. B. debutează editorial în 1955, cu volumul La pădure, cuprinzând versuri destinate copiilor. Acelorași cititori le sunt destinate și alte culegeri, precum Aventurile lui
BUSUIOC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285963_a_287292]
-
, Leo (5.I.1949, Negureni, j. Orhei), poet și prozator. Este fiul Anastasiei (n. Munteanu) și al lui Teodor Butnaru, țărani. A studiat la Universitatea de Stat din Moldova, la Facultatea de Filologie (1967-1972). A fost redactor la „Tinerimea Moldovei” unde și debutează în 1967, „Literatură și artă”, „Noutăți editoriale”, șef al secției relații la Uniunea Scriitorilor, din 1993 redactor coordonator la Editura Uniunii Scriitorilor, din 1996 redactor-șef la „Moldova”, iar din 1997 secretar al Filialei Chișinău a
BUTNARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285967_a_287296]
-
Sexagenar, B. acuza singurătatea, boala (își pierduse aproape cu totul vederea); cedând depresiei, se sinucide, consternându-și confrații, în preajma Crăciunului din 1930. Prezent în cele mai diverse publicații ale vremii, B. mai semna, către sfârșitul veacului al XIX-lea, în „Tinerimea unită”, „Românul literar”, „Revista pentru toți” (unde e și redactor, alături de Th. Voicu și G. Diamandy), „Lumea ilustrată”, „Evenimentul literar”, „Carmen Sylva”, „Povestea vorbei”, „Litere-științe-arte” sau „Foaia populară”, iar din 1900, la „Revista modernă”, „Curentul nou”, „Comoara tinerimei”, „Sămănătorul”, „Viitorul
BUZDUGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285972_a_287301]
-
-lea, în „Tinerimea unită”, „Românul literar”, „Revista pentru toți” (unde e și redactor, alături de Th. Voicu și G. Diamandy), „Lumea ilustrată”, „Evenimentul literar”, „Carmen Sylva”, „Povestea vorbei”, „Litere-științe-arte” sau „Foaia populară”, iar din 1900, la „Revista modernă”, „Curentul nou”, „Comoara tinerimei”, „Sămănătorul”, „Viitorul”, „Universul”, „Universul literar”, „Flacăra”, „Lumea copiilor”, „Adevărul literar și artistic”, „Licăriri”, „Slove”, „Roma”, „Cuget clar”, „Progresul economic” (a figurat și ca director al acestui periodic gălățean), „Darul vremii”, „Utopia” ș.a. Tânăr, poetul compune versuri fluente, cu înrâuriri lamartiniene
BUZDUGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285972_a_287301]
-
ei. A realizat câteva traduceri de calitate din scrieri literare mediocre, cu accentuate intenții educative. În 1839 traduce o nuvelă a lui Émile Deschamps, René-Paul și Paul-René, și poema biblică Rut de Karoline Pichler. Urmează, în 1840, Istoria sfântă pentru tinerimea moldo-română, prelucrare a unor povestiri biblice, și, în 1843, scrierea filosofică moralizatoare a lui Silvio Pellico, Despre îndatoririle oamenilor, prima traducere românească din opera scriitorului italian. O nuvelă fără valoare, apărută în „Albina românească” (1839), și fragmente din opera lui
ASACHI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285463_a_286792]