984 matches
-
fără esclusivism, ar da fiecărui aerul cuviincios pentru dezvoltarea sa pe terenul mai sus amintit. 3) Ideile și principiile a căror proces se propunea Societății a-l face (antiteza nominală Maiorescu și Bărnuț ) nefiind cunoscute părții celei mai mari din tinerime, a blama pe unele și aplauda pe altele rămânea un fapt nesocotit. Afară de-aceea Societatea neavând îndreptățirea de-a decide între vreuna din seriile de idei profesate în viața publică a românilor, prin asta e esclus și dreptul de-
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
că, tiptil, de câțiva ani încoace, moldovenii ne-au cam luat caimacul de bănățeni făloși. Sar precum gazela peste premiile palmate ale lui Porumboiu și - oh, zei! - Mungiu, mai fac un salt peste poliromism și suplimentism, cu armata lor de tinerime scriitoare și editoare, căci deja întrevăd ce legătură e între toate astea și duhul moldav. Dar mă împiedic de o întâmplare despre care aud că va face valuri în chip de megamanifestare literară, și anume European borderlands, implantat anul acesta
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
, Vasile (15.X.1948, Bădiceni, j. Soroca), poet și prozator. Este fiul Cristinei și al lui Leon Spinei. A absolvit Facultatea de Filologie la Universitatea de Stat din Chișinău (1971). Redactor-șef la „Tinerimea Moldovei”, din 1988 deține funcția de redactor-șef al revistei „Viața satului”. În perioada 1998-2001 e deputat în Parlamentul Republicii Moldova. În cărțile sale de proză - Credință (1975), Dreptul la fericire (1976), Popasuri cubaneze (1977), Balada spicului de grâu (1982) ș.a.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289830_a_291159]
-
, Anatol (6.IV.1922, Iași), poet și publicist. A absolvit Universitatea Pedagogică „Ion Creangă” din Chișinău (1945). A început să publice poezii în revista „Licurici” (1940). Din 1950 lucrează în redacția gazetei „Tinerimea Moldovei” din Chișinău, iar între 1966 și 1983 funcționează ca redactor-șef adjunct al revistei „Moldova”, devenind și animatorul unor cenacluri literare. Primul volum, Generația mea, apărut în 1951, a fost urmat de numeroase alte culegeri de versuri. G. cultivă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287382_a_288711]
-
școli care funcționau pe lângă biserici era jucat de cărțile bisericești, scrise în chirilică și slavonă, iar scopul învățării era deprinderea scris cititului și a socotitului. începutul secolului al XIX-lea aduce cu sine lucrarea lui Ion Heliade Rădulescu, Povățuitor al tinerimii către adevărata și dreapta citire, tipărită la Buda în 1826. Este un moment important pentru nașterea didacticii limbii române, fiindcă lucrarea indică reguli de lectură și este prima încercare de sistematizare a unei observații pedagogice empirice din perspectiva unei destinații
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Lăpușna. Scurt timp (1929-1930) editează pe cont propriu bilunarul „Opinia Chișinăului”. Ia parte la al doilea război mondial ca reporter. Între 1944 și 1948 este director la o școală generală din Târgu Jiu. A debutat în 1927 la revista bucureșteană „Tinerimea română” cu eseul Valoarea simbolică a luptei de la Călugăreni, iar editorial în 1938 cu romanul Pământ viu, premiat de Uniunea Intelectuală Română. Colaborează la „Curentul”, „Cuvânt moldovenesc”, „Raza”, „Curierul”, „Școala basarabeană”, „Viața Basarabiei”, „Gorjanul”, „România literară”, „Basarabia” (unde susține câteva
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290482_a_291811]
-
în filosofia contemporană), Petre Andrei (Marx și Durkheim), Nicolae Bagdasar, Gh. I. Brătianu, C.I. Botez, Cicerone Iordăchescu. Științele sociale sunt abordate mai ales de Petre Andrei (Problema claselor sociale, Fascismul, Raporturile dintre politică și morală, Mișcările sociale și politice ale tinerimii) și Alexandru Claudian (Rolul socialismului marxist în prefacerile sociale din Rusia și Germania), cărora li se adaugă D.I. Suchianu (Ideea de timp în economia politică) și Gheorghe I. Brătianu. De psihologie se ocupă Mihai Ralea (Asupra saturației fenomenelor sufletești, Câteva
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288158_a_289487]
-
TINERIMEA OLTEANA, publicație apărută la Craiova, ca bilunar, la 5 martie și la 20 martie 1935, cu subtitlul „Literatura, arta, știința”. În articolul-program, intitulat Cuvânt înainte și semnat de comitetul de redacție, se afirma că T.o. va fi „revista literară
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290190_a_291519]
-
printre care J. H. Campe și Marmontel. Traduceri: Moralnice sentenții sau folositoare pilde, Buda, 1813; Pavel Kengyelácz, Istoria universală sau a toată lumea, Buda, 1824; Leopold Schiemann, Pruncii cei părăsiți, Buda, 1830; J. H. Campe, Theofron sau Iscusitul sfătuitoriu pentru neiscusita tinerime, Buda, 1833; Marmontel, Adelaida sau Păstorița alpicească, Buda, 1836; Leopold Șimann, Doi prunci părăsiți..., Buda, 1850. Repere bibliografice: Primii gramatici români bănățeni, „Foaia diecezană”, 1922, 24-25; Iorga, Ist. lit., III, 321-324; Tomescu, Calendarele, 74-76, 119-121; Dicț. lit. 1900, 848; Păcurariu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290146_a_291475]
-
, publicație apărută la Mihăileni, în județul Dorohoi, lunar, din octombrie 1927 până în decembrie 1932, cu subtitlul „Organ de cultură al Societății «Tinerimea»”. Din ianuarie 1929 titlul devine „Moldova literară”. Director este Filimon Rusu, iar redactori sunt N. Puiu și Gr. Constantinescu. În editorialul Scopul nostru se arată că „editarea unei reviste pentru creșterea tineretului nostru este o necesitate”, iar strădania redactorilor va
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289269_a_290598]
-
la o afirmare poetică, „Nistru”, 1965, 4; Aurel Ciocanu, Ion Vatamanu. Profil literar, „Cultura”, 1965, 19 iunie; Ion Ciocanu, Transfigurare, „Moldova socialistă”, 1965, 11 august; Gheorghe Chira, Călătoria lui Atomică, „Cultura”, 1966, 26 martie; Ion Ciocanu, Ion Vatamanu. Profil liric, „Tinerimea Moldovei”, 1966, 23 septembrie; Elena Țau, „Ora păsării”, „Cultura”, 1975, 22 februarie; Nicolae Dabija, Cuvântul pulsând ca o inimă, „Moldova socialistă”, 1981, 14 aprilie; Tudor Palladi, Vâltoarea sau Adevărul iubirii, „Nistru”, 1982, 6; Mihail Ion Ciubotaru, Notă la „poemul cel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287568_a_288897]
-
datorită, în parte, și contribuției aduse, în această direcție, de Dimitrie Petrino (în broșura Puține cuvinte despre coruperea limbei române în Bucovina) sau de Al. Hurmuzachi și Gh. Hurmuzachi. Consecventă scopurilor propuse, societatea a inițiat, în 1886, colecția „Biblioteca pentru tinerimea română”, continuată, din 1890, de „Biblioteca pentru tinerimea adultă”. Tot datorită intervențiilor ei a luat ființă în 1875 Catedra de limba și literatura română la Universitatea din Cernăuți. Primul titular a fost I. G. Sbiera, care deținea concomitent și funcția
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289764_a_291093]
-
direcție, de Dimitrie Petrino (în broșura Puține cuvinte despre coruperea limbei române în Bucovina) sau de Al. Hurmuzachi și Gh. Hurmuzachi. Consecventă scopurilor propuse, societatea a inițiat, în 1886, colecția „Biblioteca pentru tinerimea română”, continuată, din 1890, de „Biblioteca pentru tinerimea adultă”. Tot datorită intervențiilor ei a luat ființă în 1875 Catedra de limba și literatura română la Universitatea din Cernăuți. Primul titular a fost I. G. Sbiera, care deținea concomitent și funcția de secretar al societății, arătându-se unul din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289764_a_291093]
-
a lungul acestor ani își câștigase existența ca slujbaș la diferite instituții, printre care Eforia Spitalelor Civile, Ministerul Agriculturii, Fundația Culturală „Principele Carol”, revista „Gândirea” (administrator), Ministerul de Externe (Direcția Presei). Continuă să facă jurnalistică. Îi apar poezii în „Foaia tinerimii”, „România nouă”, „Săgetătorul” lui Mihail Sorbul, „Universul literar”, „România nouă” ș.a., multe semnate cu pseudonime, dintre care frecvente sunt Z. Tudor și Zaharia Tudor. În 1921, în „Ziarul științelor și al călătoriilor”, sub semnătura Mitroiu Th. Ștefan, îi apar Note
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
ținta învățământului” în „îngrămădirea de cunoștințe”. Diagnosticul lui Eminescu este foarte precis: „lipsurile cele mari ale învățământului nostru nu sunt atât pe tărâmul intelectual, precât pe cel al educației” (el susține că îndeosebi prin studiile clasice crește „spiritul și caracterul tinerimii”). Și mai jos: școala trebuie să-și orienteze eforturile spre formarea atitudinii față de societate, rostul ei este de a dezvolta „caracterul intelectual și moral”, menirea ei este educativă. În alt loc: „misiunea oamenilor ce vor din adâncul lor binele țării
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
să creeze o cultură a sa proprie”, crede C. Fedeleș, constituie o fază de maturitate, de originalitate și afirmare sigură și hotărâtă în lumea unei gândiri filosofice. Seminarul Pedagogic Universitar, afirma profesorul Fedeleș, și-a propus să formeze și sufletul tinerimii „care va răspunde de viitorul națiunii”. Două forțe morale, două centre de conștiință: Personalitatea și Națiunea - iată idealul educației formulat de acest cadru didactic al Universității ieșene. Într-un studiu intitulat programatic „Orientarea culturii și educației naționale”, I. Găvănescul (1922-1923
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
să descifreze, pentru un public larg, mecanismele progresului, factorii dezvoltării economiei moderne: „Ideea de muncă și educația cetățenească” (V. Ghidionescu), „Importanța clasei muncitoare în dezvoltarea economiei naționale” (M. Pamfil), „Importanța factorului uman în producția economică” (Fl. Ștefănescu-Goangă), „Drepturile și datoriile tinerimii moderne” și „Unele aspecte ale problemei sociale a femeii” (V.Bărbat), „Selecțiunea și orientarea profesională” (Fl. Ștefănescu-Goangă). Prezentarea unor momente și personalități ale culturii române și universale ocupa, de asemenea, un loc important: „M. Eminescu” și „Eminescu și Transilvania” (Gh.
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
formă de organizare superioară tuturor celorlalte asociații școlare pentru că pune accentul pe inițiativa copiilor, mereu interesați de opera lor. Cooperativa școlară „asociază pe copii și prin ei pe părinți și prietenii lor, în favoarea școlii, ajutând la marea operă a educației tinerimei, cu consimțământul și cu ajutorul acestei tinerimi” (Ionescu-Pașcani, 1925, p.27). Speranța autorului era că prin învățarea cooperației se vor înlătura lipsurile, se va împrăștia atmosfera de apatie, persoanele se vor apropia efectiv; iar cooperativa școlară va aduna „tot prisosul de
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
asociații școlare pentru că pune accentul pe inițiativa copiilor, mereu interesați de opera lor. Cooperativa școlară „asociază pe copii și prin ei pe părinți și prietenii lor, în favoarea școlii, ajutând la marea operă a educației tinerimei, cu consimțământul și cu ajutorul acestei tinerimi” (Ionescu-Pașcani, 1925, p.27). Speranța autorului era că prin învățarea cooperației se vor înlătura lipsurile, se va împrăștia atmosfera de apatie, persoanele se vor apropia efectiv; iar cooperativa școlară va aduna „tot prisosul de energie” al copiilor. Cooperativa va fi
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
1902, Brăila - 20.V.1980, București), prozator. Fiu al unui funcționar și al unei institutoare, D. a absolvit liceul la Brăila și Facultatea de Drept la București, unde a fost avocat și consilier juridic. A debutat cu epigrame în „Foaia tinerimii” (1924) și a continuat cu reportaje, proză scurtă, pamflete, articole, evocări în „Bilete de papagal” (unde a semnat și Nidim), „Mișcarea”, „Vremea”, „Secolul”, „Gazeta tribunalelor”, iar după 1966, în „Argeș” și „România literară”. Editorial, a debutat în 1970 cu volumul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286778_a_288107]
-
în calitate de consilier juridic al Primăriei de Negru din București. În ultimii ani de viață, membru al Societății de Orientalistica, inițiază primul curs de limbă și literatura japoneză la Universitatea Populară din București (1966-1969). Colaborează la „Rampă”, „Revista copiilor și a tinerimii”, „Teatrul”, „Lectură”, „Comedia”, „Cuvântul”, „Gazeta tribunalelor”, „Dimineață”, „Studia et Acta Orientalia”, „Secolul 20” ș.a. Călătoria pe care o întreprinde în toamna anului 1917, de la Odessa, prin Moscova, Celiabinsk, Irkutsk, Karbin, Vladivostok, până în Japonia (unde rămâne aproape cinci ani), observațiile pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290183_a_291512]
-
prezintă organizarea societății și a instituțiilor romane (magistratură, armată etc.). În adaosuri personale, insistă asupra elementelor de civilizație, mitologie, credințe și datini românești, pe care le consideră derivate din cele romane. Diregătoriul bunei-creștere spre îndreptarea multor părinți și bun folosul tinerimei române (1830), o lucrare de pedagogie practică având aplicare în școală, familie și societate, adună eclectic idei din etica wolfiană, enciclopediștii francezi și din tradiția „moralnică” românească a vechilor cărți religioase și de înțelepciune. Pledoaria pentru educație și învățământ, încrederea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285799_a_287128]
-
die Walachen nicht römischer Abkunft sind”, Pesta, 1827; ed. (Respundere desgurzătoare la cârtirea cea în Halle în anul 1823 sub titula „Erweiss dass die Walachen nicht römischer Abkunft sind”), Buda, 1928; Diregătoriul bunei-creștere spre îndreptarea multor părinți și bun folosul tinerimei române, Buda, 1830; Anticile romanilor acum întâia oară românește scrise, I-II, Buda, 1832-1833; Scrieri, îngr. și introd. Nicolae Bocșan, Timișoara, 1978. Repere bibliografice: Gh. Ungureanu, Jurisconsultul Damaschin T. Bojincă (1802-1869), Iași, 1930; Traian Topliceanu, Damaschin Bojânca, Oravița, 1933; Lupaș
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285799_a_287128]
-
apoi de Tudor Arghezi (printre altele, la spectacolele cu Idealul de Oscar Wilde și cu Achim de Victor Eftimiu). Tot Arghezi susține „Cronica artistică”, unde scrie despre Nicolae Luchian, Nicolae Vermont, Jean Steriadi, Oscar Spaethe, Nicolae Dărăscu, comentând expozițiile grupării Tinerimea artistică, precum și rubrica „Note literare”, iar pentru o vreme „Tabula rasa”, unde sunt incluse comentarii politice și pamflete, scrise într-un registru moderat. O rubrică de artă prezintă în 1915 D. Karnabatt. Alte rubrici:„Tigheluri”, cu scurte pamflete politice, „Peste
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289588_a_290917]
-
frăția de cruce” publică L. în „Foaia diecezană” din Caransebeș (1890). Continuă să culeagă anecdote și fabule, pe care le trimite revistei „Munca literară și științifică” din Piatra Neamț (1905). A mai colaborat la „Tribuna”, „Poporul român” și la „Revista Societății «Tinerimea Română»”, cu descrieri de „jocuri copilărești” și de dansuri populare. SCRIERI: Topografia satului și hotarului Măidan (în colaborare cu Aurel Iana), cu un studiu de At. M. Marienescu, Caransebeș, 1895. Repere bibliografice: Predescu, Encicl., 493; Dicț. lit. 1900, 513-514; Bitte-Chiș-Sârbu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287839_a_289168]