614 matches
-
ar fi foarte norocos dacă aș lucra pentru el. Foarte norocos! Ea a avut și ideea cu rubrica TV. — Ce ți‑ai mai pus deoparte azi? zice, cu un licăr în ochi, iar eu mă înroșesc vag. O să stau cu tinicheaua asta de coadă toată viața? Tot în timpul acelei prime convorbiri, Christina m‑a întrebat dacă am experiență în vânzarea cu amănuntul. Iar eu, ca tâmpita, n‑am avut ce face și i‑am spus cum m‑am angajat mai demult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
de mică pe burtă, în timp ce ochii lui ridicați spre tavanul afumat prevesteau un iminent leșin al zeului chiar înainte de începerea reprezentațiunii. În fața cortinei, în spațiul strâmt dintre podium și public, fuseseră aduse câteva scaune pentru instrumentiști. Mai multe sfeșnice de tinichea cu lumânări din seu spânzurau de pereți. Fumul lor plutea ca o negură, estompând obiectele și modificând cu totul fețele celor prezenți în sală. Tinerii păreau atinși de o prematură îmbătrânire, în timp ce bătrânii arătau ca duși deja pe lumea cealaltă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
final fu înghițit de mulțimea slugilor care tocmai dădeau năvală să ofere și ei buchete din partea stăpânilor lor. În sală lucrurile avansaseră mult. Doi servitori îmbrăcați în șalvari și cu turbane din aceeași mătase roșie stingeau lumânările din sfeșnicele de tinichea, în timp ce alți doi trăgeau încet cortina și așezau mici lumânări aprinse pe marginea podiumului. Dante Negro tocmai se strecura pe ușa micuță, încercând să treacă neobservat, când ochii doamnei Ledoulx îl descoperiră cu o uimire soră cu satisfacția deplină. Tânărul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
și soției lui Verma, care-i scotocise printre hârtii într-un mod de care ar fi trebuit să-i fie rușine. Sampath își petrecuse dimineața uitându-se la o colecție de obiecte pe care o stârnise într-o cutie de tinichea, de când ajunsese în livadă. Încă simțindu-și capul și stomacul ușor deranjate, stătea întins ca un invalid și încerca să se distreze cu ceea ce la un moment dat fusese o mare obsesie a sa. Tot soiul de lucruri ajunseseă în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
înnebunită nu ar fi reușit să le înțeleagă semnificația nici măcar dacă i-ar fi fost spuse direct. Cât de mult ura să fie întrerupt când intenționa să facă ceva atât de interesant ca demult uitatul conținut al cutiei sale de tinichea. „Alcool“, „Maimuța de la Cinema“, „arme“, „interzicerea“, „să sperie“, „să nu se mai întoarcă niciodată“, „siguranța onorabilei dumneavoastră persoane“... Picături de salivă zburau din guri contorsionate în expresii urâte. Cu cât făceau mai multă zarvă, cu atât deveneau mai isterici. Sampath
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
Sampath își frecă buza de jos cu o petală de mușcată, înroșind-o. Își frecă obrajii în sus și-n jos cu o floare, colorându-i ca să se asorteze cu buza. Scutură o păstaie de tamarin din cutia sa de tinichea și mâncă o sămânță. Mâncă și un pic de ferigă uscată, și, într-o criză de nervi, înghiți frunza bolnavă și se apucă să roadă osul. Simțea o mânie feroce, și, în același timp, era pe punctul de a izbucni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
apă, unul cu benzină și mâncare suficientă. Se gândi îndelung; știa că trebuiau să plece de acolo cât mai repede, dar habar n-avea cum să pună în mișcare jeepul, care, în mâinile lui, era doar o grămadă inutilă de tinichea. încercă să-și aducă aminte. Locotenentul Razman conducea un vehicul identic și-i atrăsese atenția felul în care întorcea volanul într-o parte și-n alta și cum apăsa pedalele din podea și mișca încontinuu pârghia lungă cu o bilă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
vreau s-aud nimic. Se uita În fundul izvorului, acolo unde bulbucii de apă aruncau trîmbe de nisip. Pe un băț care se despărțea În două la un capăt și fusese Înfipt În pietrișul de la mal era fixată o ceașcă de tinichea, și Nick se uita la ceașcă și la izvorul care se umfla și apoi curgea lin În albia sa pietroasă, de-a lungul șoselei. Putea să vadă bine În ambele direcții - se uită În sus, pe deal, și apoi În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
erau mărginiți de un crîng de mesteceni, unde era un trunchi mic, putrezit de cîțiva ani. Împinse bușteanul și găsi sub el cîteva rîme. Nu erau mari. Dar erau roșii și vioaie, așa că le băgĂ Într-o cutie mică de tinichea cu capacul găurit, o cutie În care fusese cîndva tutun Copenhagen. PresărĂ niște pămÎnt peste ele și apoi răsturnă bușteanul la loc. Era al treilea an În care găsea momeală În același loc și avea mereu grijă să Împingă bușteanul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
de șaișpe dolari uncia. Nick curățĂ tigaia și băgĂ rucsacul În adăpost. O pătură era Întinsă peste patul de mlădițe, iar pe cealaltă o puse deasupra și Îi Înfășură marginile, pe partea de pat a lui Piticot. SpălĂ ibricul de tinichea În care făcuse ceaiul și-l umplu cu apă rece din izvor. CÎnd se-ntoarse de la izvor, soră-sa era deja În pat și adormise, cu capul pe perna pe care și-o făcuse Înfășurîndu-și blugii peste mocasini. O sărută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
se Înmoaie și acum le puse la copt pe foc. Scoase din rucsac niște făină, o cratiță de email și un ibric ca să amestece făina cu apă și să facă un aluat. Mai avea niște untură Într-o cutie de tinichea și tăie puțin material dintr-un sac, pe care-l Înfășură la capătul unui băț și-l legă cu gută. Piticot se gîndise să aducă patru saci goi de făină și acum era foarte mîndru de ea. Amestecă făina și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
găletușă. MÎncară clătitele cu unt și sirop Log Cabin dintr-un bidonaș. Desfăceau dopul și turnau siropul. Erau morți de foame amîndoi și clătitele alea erau delicioase - Îmbibate cu untul topit și cu sirop. Prunele le mîncară din ceștile de tinichea, după care băură sucul. Apoi băură ceaiul, din aceleași cești. Prunele au gust de sărbătoare, spuse Piticot. GÎndește-te la asta. Cum ai dormit? — Bine. — Mersi că m-ai Învelit cu haina. A fost totuși o noapte minunată, nu? — Da. Tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
și pe urmă s-a Întors și, trecînd pe deasupra noastră, a zburat printre copacii Întunecați. În bucătĂrie mai erau două mese - pe una mîncam și pe cealaltă spălam vasele. Amîndouă erau acoperite cu mușama. Mai erau două găleți - una de tinichea cu care luam apă din lac pentru boiler și alta din granit, cu care luam apă de băut. Pe ușă era agățat un prosop și pe rafturi mai erau niște ștergare de vase. În colț țineam mătura. Cutia În care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
pumnii. MĂ duc să pun camera mare-n spate, spuse Johnny. — Stai mai În spate, fata mea, i-am spus americancei și apoi mă-ntoarsei către Aurtoritate: Știi, o să creadă că ești În statul major. Te văd cu casca aia de tinichea și cu binoclul și o să creadă că de-aici este condusă operațiunea. O cauți cu lumînarea, să știi. Își repetă refrenul. Exact atunci ne lovi primul obuz. Întîi s-a auzit un zgomot, ca cel pe care-l face o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
toți demult. Probabil că-i vînau cu cabriolete din alea mari, cu cauciucuri uriașe, bune pentru mlaștină. — Tre’ să fi fost ceva foarte bine plănuit. Merge mai ușor cu o ceașcă de email. — E și mai bun din cești de tinichea. Acu’ nu zic de omorît uriași. Zic de cînd e mai bun. Însă ai nevoie de apă rece de izvor și mai trebuie să-ți bagi ceașca-n izvor ca să fie rece și să te uiți la trîmbele mici de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
să găsesc trompeta pe care o voiam. Am petrecut noaptea treaz și am tropăit din picioare toată dimineața următoare. După-amiază ne ducem noi la Upim, și erau trompete de cel puțin trei feluri, fie că erau ele niște chestii de tinichea, dar mie mi se păreau alămuri demne de o fosă de orchestră. Era un gornet militar, un trombon cu tuburi mobile și o pseudo-trompetă, pentru că avea muștiuc și era aurită, dar avea clape de saxofon. Nu știam pe care s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
iar glasul ei pătrat șfichiuia urechile mușteriilor: „De ce m-ai părăsit/hai vino înapoi/să fim numai noi doi/din nou ca altădatăăăăă!” Cu lacrimi în ochi, Leo spintecă bazarul de-a curmezișul. Dibuia drumul pocnind cu bastonul alb în tinicheaua tarabelor. Pit-bull-ul îl târa acum cu precizie înspre chioșcul de ziare. Între timp se făcuse decembrie cu freamătul Sărbătorilor electrizând trotuarele și cu orașul înfășurat în colindele prichindeilor. Se gândi o clipă să accelereze brusc și să treacă pe acasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
se prenumăra conștient printre semeni, acesta nu trăsese nicio pipă-ntreagă, preferând comoditatea înțelegătoare a statutului de fumător pasiv. Nonșalant, Dănuț proiectează bățul de chibrit folosit, în direcția plitei, dar nimerește total aiuristic, într-o tigăiță hârbuită și arsă, de tinichea, unsă de jur-împrejur cu ulei de gătit și cu funingine, pe fundul căreia se ițeau, semi-solidificate, resturile unui prânz frugal, complet nesănătos: O coajă de franzelă și câteva jumări și cioturi lucioase, vitroase, aproape negre, de cartofi prăjiți, înăbușiți într-
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
e al nostru. De altfel, limba era destul de respectabilă, peste douăzeci de mii de pogoane. Vezi un sat dincolo de gârlă drept înainte, chiar pe drumul nostru?... E Babaroaga. Dincolo de Babaroaga mai e un sat, Gliganu Nou... se zărește luciul de tinichea nouă a turnului bisericii, colo, puțin mai sus, în grămădirea de copaci... Așa! Partea din stânga a drumului a fost cea dintâi înstrăinată din pământurile familiei. Un străbunic a înzestrat cu ea o fată. Acum îi zice moșia Vlăduța, fiindcă conacul
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
s-a zbicit. Îi venise în minte să facă mai întîi o vizită învățătorului; el însuși era fiu de învățător și deci se cuvenea. A treia casă, pe stânga, după conacul Iuga, acoperită cu tablă roșie, avea o tăbliță de tinichea pe perete, între ferestre. Era postul de jandarmi. Apoi ajunse la încrucișarea cu ulicioara ce duce spre satul Vaideei, în care Grigore îi arătase mai în fund conacul lui Cosma Buruiană. Chiar în colț văzu cârciuma cu streașina foarte lată
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
cu cretă, fracții și adunări. Pe pereți, în locurile unde atârnaseră planșele cu "Animale domestice" și cu "Să ne cunoaștem țara" sau unde se întinseseră hărți multicolore, rămăseseră dreptunghiuri gălbui. Un zob de sticle amestecat cu tije și discuri de tinichea arăta locul unde fusese laboratorul de chimie; în sala de științe naturale rămăsese uitat un animal incert, umplut cu paie. Zăcea pe podea, descusut în mai multe locuri și cu un ochi de sticlă rostogolit lângă el. Mai era acolo
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
vorbă, mai ciocnea un pahar, mai servea mezelicuri. Ce brânzeturi, ce sardele, ce coloniale, ce delicatese-aducea ! — E-hei, madam Delcă, mai zicea câte unu, aici la dumneata e mai ceva ca la Dragomir Niculescu! Uite-așa, la tejgheaua acoperită de tinichea udă, și-a trecut ea tinerețea ! Tot alerga de colo-colo, între ciocnituri de pahare și țoiuri, mânată de strigătele de la mese. — Coană Vico !... N-auzi ?... Coanăăăă Viiiico !... Omu ei ședea ca și acu, tolănit pe pat, în ultima cameră. Ieșea
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
margine câte ceva, cască, se ridică și se uită pe geam. Nu-i nimic de văzut, aceeași stradă, mărginită într-o parte de blocuri, și-n față, chiar în dreptul ferestrei lui, locul viran, împrejmuit cu sârmă ghimpată. O hardughie găurită de tinichea, un adăpost de când era aici capătul tramvaiului. Prin zidurile subțiri ale blocului se-aude un radio pus tare și vocile unora care se ceartă. Își ridică mâneca bluzei și-și stoarce mașinal de pe braț, cu două degete doar, coșurile. Sunt
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
donița cu apă s-a oprit lângă mine. Era una dintre multele ce veniseră în ajutorul bieților nefericiți cu apă, cu cârpe curate, cu lumânări ce se aprindeau tot mai des, ici și colo. Mi-a întins o căniță de tinichea, m-am spălat, mi-am clătit gura, apoi am băut însetat. Sfârșit, am pornit-o împleticit înapoi, dar după câțiva pași m-am oprit îngrozit : o femeie ce am crezut-o moartă în prima clipă era culcată la pământ, întreagă
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
din spate, i se înfățișară lui Tom aproape toate monumentele importante din Ennistone: Institutul, cupola aurită a Sălii Mari, turnul cenușiu, retezat, al bisericii St. Olaf, turla vărgată a bisericii St. Paul („prăvălia“ părintelui Bernard), turla subțire a „bisericii de tinichea“ catolice din Burkestown, masiva biserică metodistă din Druisdale, Casa de Reuniuni a „Prietenilor“, magazinul universal Bowcock, uzina de gaz, fabrica de mănuși (o clădire de cărămizi, din secolul al XIX-lea, cu aspect de castel) și noul edificiu al controversatei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]