13,035 matches
-
în proporție, de măruntă și oricât de indefinita, sunt cele ce ne vor salva de la uitare și de la Moartea Definitivă. Noi am aflat - câteodată fără să avem nevoie de cuvinte, căci poate doar ni s-a șoptit sau există în tiparul ce ne-a făcut posibili-că dincolo de lumile amestecate ce ne înconjoară, există și stăruiește o Românie Tainica, de unde am ieșit la o vreme și unde ne vom întoarce și noi, la o vreme, adormind până când suna-vor trâmbițele Judecății de
Un fiu ales al Daciei Mari – Gabriel Artur Silvestri [Corola-blog/BlogPost/93920_a_95212]
-
breaking news: lumea va aude, dar nu va mai asculta! În lumea aia pe care credeați că o stăpâniți, supraviețuiești sau nu! Voi n-ați făcut-o! V-a fost greu să înțelegeți că lumea nu se învârte strict în tiparele Băsescu versus Ponta sau invers. V-ați lăsat seduși de propriile vorbe, învăluite protector de tehnologia camerelor, a carelor TV, a antenelor parabolice ridicate prin piețe, gadgeturi adunate la picioarele voastre de vedete repetitive și tot mai monotone. V-ați
Ordin de zi pe Trustul “Intact”: Minciună şi manipulare! [Corola-blog/BlogPost/94012_a_95304]
-
societatea nu (mai) e aia pe care o știți voi! Lumea aia care v-a ridicat pe postamentul celebrității...! De-aia ați murit! Disperați că nu o înțelegeți, ați ajustat-o grotesc la micimea gândirii voastre, ați croit-o după tiparele decrepite care va sunt atat de familiare! Va este imposibil să acceptați că, iată, lumea nu mai e în stradă pentru că așa vrea Băsescu-Ponta-Boc-Șova-Plumb-Soroș-Barbu-Obama-Putin-Badea-Gâdea-Ciutacu-și-Ciuvică! Va este imposibil să înțelegeți că nu am ieșit în stradă doar pentru că NU mai vrem
Ordin de zi pe Trustul “Intact”: Minciună şi manipulare! [Corola-blog/BlogPost/94012_a_95304]
-
Precum am amintit, vineri, 13 septembrie 2013 la Căminul Cultural ”Doina ” a avut loc și expoziția de coperte ale revistei ”Tinerețea”. Despre cele expuse și ideea organizării unei asemenea expoziții a vorbit coordonatoarea revistei, Teodora Smolean. Copertele exemplarelor ieșite de sub tipar pe parcursul celor 40 de ani de apariție neîntreruptă au fost expuse pentru a patra oară. Publicul a avut prilejul să vadă copertele pentru prima dată anul trecut, la Marele Festival de Folclor al Românilor din Voivodina desfășurat la Torac, în preajma
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94021_a_95313]
-
pastișă" și "parodie", ale căror sfere semantice interferează, dar nu coincid. Există pastișe lipsite de intenții caricaturale, și tot astfel parodii care nu recurg la pastișă, întrucît nu țintesc reliefarea unor ticuri stilistice, ci tratarea unei teme proprii în cadrul unor tipare preexistente. Sînt acele texte care apelează la procedeul substituției (ca nenumăratele "reciclări" anonime ale baladei Muma lui Ștefan cel Mare), numite în consecință parodii prin substituție. în Vara la țară, Topîrceanu nu-l pastișează pe Depărățeanu, ci preia din el
Arta parodiei by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12051_a_13376]
-
vreau să mă fac femeie ca voi!", află apoi că nu se recunoaște nici în numele ei, nici în propriul corp, după cum, mai tîrziu, presimte că iubitul ei trebuia "să nu semene cu nici unul din prietenii" colegelor de cameră. în acest tipar negativ al vieții, Letiția resimte cu acuitate senzația de gol, fie că e vorba de "golul tăcut al acestei clipe", de "golul crescut al după-amiezii", de "golul tăcerii", "golul ăsta de spaimă" sau chiar de "golul rotitor al speranței". Probabil
Un roman fără vîrstă by Sanda Cordoș () [Corola-journal/Imaginative/11978_a_13303]
-
auditorilor - sau interlocutorilor, în cazul activității de seminar - sentimentul libertății de gîndire, ceea ce în anii respectivi, între '50 și '55, era un lucru foarte rar și foarte prețios. Se producea, în contact cu d-na Zoe Dumitrescu-Bușulenga, o ieșire din tipare. Ea ne-a trezit, cred, pentru prima dată sentimentul că în cultură trebuie să vedem un spațiu al corelațiilor infinite și să nu privim literatura ca un domeniu etanș, ci să o vedem în legăturile ei foarte numeroase și foarte
"Vivant professores!" by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12327_a_13652]
-
transcrierea ultimei strofe din Colind pentru vînători de munte: "Prin zăpezi cît teancul/ Cum ne-a prins Crăciunul/ Colindăm cu tancul și urăm cu tunul", care în ediția mea apare "Prin zăpezi cît tancul". "Să fie o simplă greșeală de tipar?" se întreabă Corbu. Este, răspunde subsemnata. Observ însă că rima teancul/ tancul este la fel de nefericită ca și monorima strigătoare la cer după G. Corbu, tancul/ tancul. Nici în privința judecăților de valoare opinia mea nu coincide cu aceea a lui George
Controverse - Inedit și nu prea by Roxana Sorescu () [Corola-journal/Imaginative/12007_a_13332]
-
acestea, o adiere de "hipermodernitate", o ascuțire extremă și-a simțurilor, și-a stilului. Pasiv-estetizată, și totuși instrumentul unei subtile constrîngeri, formula cărții lui Sebastian e un amestec de implicare și de lehamite, de simplitate și sofisticare. Nu-i un tipar care să fi rămas fără urmări, cu părțile lui izolate, însăilate cu un singur fir, într-atît de subțire încît pare neverosimil: "jurnalul" (parțial rescris de altcineva) al doctorului-martor-confident Ștefan Valeriu. În proza ultimilor ani, așa-numita "circulație a motivelor" a
Case de vacanță by Simona Vasilache () [Corola-journal/Imaginative/12354_a_13679]
-
din 3 ianuarie 1957 sunt reproduse răspunsurile mai multor scriitori la întrebarea La ce veți lucra în 1957? Eugen Barbu: "În primele luni ale anului 1957 va apare șsic!ț la ESPLA ŤGroapať. După aceasta, tot ESPLA va scoate de sub tipar volumul ŤPatriať. Editura Tineretului îmi va publica până la sfârșitul anului următor volumul de nuvele ŤTreptele măriiť. În prima jumătate a lui ianuarie voi depune la ESPLA două piese de teatru: ŤSfântulť și ŤSă nu-ți faci prăvălie cu scarăť. Tot
Din epoca secerei și ciocanului. Anchetele literare de sărbători by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12150_a_13475]
-
stabili o datare asemănătoare. Cele două mari romane amintite sunt ferite de aberațiile ulterioare sub zodia fascismului. Oarecare încurcătură pentru examenul critic o provoacă împrejurarea că și înainte de construcția realistă, împregnată de un aume umanism, prozatorul francez a dat la tipar o lucrare slabă, l'Eglise - Biserica (1930), o anticipare a răbufnirilor urâte de mai târziu, cu delirul rasist și huliganic. Altfel decât la Eliade și Cioran, Céline nu s-a lecuit după marasm. Evadând, speriat de sancțiunea care îl așteaptă
Pe un grafic în mișcare by S. Damian () [Corola-journal/Imaginative/12644_a_13969]
-
Neîndemînatic precum ulucile gardului � grădina. La fiecare trecere Să privească cu smerenie Răsăritul La capătul uliței, Cu praful încă Dormindu-le în aripi și veșminte, Pe tălpile rămase uscate, Cu rănile închise Aproape miraculos, Ștergînd astfel Semnul oricărei înrudiri divine. * Tipar de turtă dulce în care odihnesc Un an întreg Niște petale, Cîte o aripă ruptă De albină Și îndestulătoare miresme. O lene desăvîrșită umple Adînciturile Felurit cioplite în lemnul palid Pînă vine vremea coptului Și-n toate freamătă O uitată
POEZIE by Katia Fodor () [Corola-journal/Imaginative/12698_a_14023]
-
ajunge, prin ultima sa carte, la Istorie, mai exact, la o secvență istorică dintre cele mai ample și rezonante din evoluția umanității, numai după ce, în prealabil, își fixase propriul cadru teoretic, după ce alesese instrumentarul adecvat și după ce, în sfârșit, identificase tiparele de scriere a istoriei în Roma Antichității și ancorajul lor cultural. Teoria istoriei - scrierea ei: sunt doar pașii care duc spre Istoria însăși, vestibulul dinaintea unui vast apartament. Căci, în fond, ce este și cum vedem noi ceea ce, cu un
A scrie istorie (I) by Liviu Franga () [Corola-journal/Imaginative/12913_a_14238]
-
măgar în vitrină, dedesubtul căruia scrie "numai eu nu citesc"! Este scanată gazetăria ca stil de viață și de a rezona cu realitatea imediată, dar care, uneori, poate perverti. Eflorescența culturală legată de lumea cărții este spectaculoasă, dar greșelile de tipar existau cu prisosință și pe vremea interbelicilor. În revistele literare, la poșta redacției se răspunde cu ironie și umor; interviurile sunt suculente și strălucitoare. Un potpuriu incitant îl constituie lumea cafenelelor, a jocurilor literare șturlubatice ori înțepate, a bârfelor, șuetelor
"Misterele" Bucurestilor -de la miresme la miasme- by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/12910_a_14235]
-
se gudură slugarnic, înșeală, fură, își trădează stăpânul și cauza națională, numai spre a se pune bine cu noua putere. “Cum viața lui se înfiripă ca a mucegaiului pe descompunerea altor vieți - notează în continuare criticul - Dinu Păturică semnifică alt tipar omenesc, ca și Scatiu, dar cu totul deosebit de acela al orgolioșilor Sorel, Pietraru și Aspru, deși lipit de al lor”. Eroul lui Filimon se găsește mai aproape de Gore Pirgu, “stârpitura morală din Craii de Curtea-Veche a lui Mateiu Caragiale, iasma
Vladimir Streinu și proza românească by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12982_a_14307]
-
dezgustătorului tip, stabilindu-se și asemănările lui cu cei de mai înainte, fără însă a-i confunda: “Gore Pirgu, Tănase Scatiu, Dinu Păturică, Lukian Timofeievici Lebedev (din Idiotul, n.m.) constituie una din acele serii omenești despre care am vorbit. Este tiparul omenesc al turpitudinii, care se află lipit de acela al parvenirii plebeului incult, după cum acesta e vecin la rândul lui cu al celeilalte parveniri - a plebeului cult”. Spre a fixa și mai exact profilul lui Ion al Glanetașului, expresie a
Vladimir Streinu și proza românească by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12982_a_14307]
-
de seamă că lui, ca și întregii serii, “îi lipsește vertebrația voinței”, “este un infirm moral din naștere”. Filiația și asociațiile comparatiste urcă până la Oberman, eroul lui Sénancour, la René al lui Chateaubriand și până la Hamlet, cu toții croiți pe același tipar. În continuare, Vladimir Streinu se referă la tipul pasional (Werther) din care descind Adolphe al lui Benjamin Constant, și la noi, mult mai târziu, doctorul Codrescu din Adela lui Ibrăileanu și de tipul intelectual, ilustrat de A. France, Rémy de
Vladimir Streinu și proza românească by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12982_a_14307]
-
revendicativ. Aveau atunci o încărcătură oarecum programatică, de vreme ce se intitulau Schiță pe zăbale rupte (la reluare, li s-a zis 39,5 grade - temperatură de alertă pentru corp). Alături de ingenuități de tipul „să-ncui soarele-n sâni“, păstrate întocmai, în tiparul versurilor pătrund zvonuri de răzmeriță împotriva calapoadelor anchilozate ale existenței, contestări când mai domoale („Să n-ai nici un gând călcat pe dungă“), când ușor hazlii („Să te strâmbi după madam Rifca“), izvorâte din dorința discreditării rânduielilor curente („Să șterpelești ouă
Maria Banuș by Geo Șerban () [Corola-journal/Imaginative/12956_a_14281]
-
decisa renunțare la prejudecăți, prin abandon al normelor curent îmbrățișate și comportament sfidător față de conduita consacrată în ambianța domestică. Încă un pas și poeta trece la avertismentul nedisimulat (mai limpede, poate și mai sfidător, în manuscris decât în varianta pentru tipar a poeziei reper Optsprezece ani) : „Feriți, că mă azvârl în viață, printre boieri și golani, / Să-i storc de sub coajă mireasma amară...“ Din adâncimi, urcă la suprafață îndrăzneli echivalente cu descoperirea identității, energii eliberatoare: „Dac-ai știi, astăzi nici de
Maria Banuș by Geo Șerban () [Corola-journal/Imaginative/12956_a_14281]
-
din care cunoșteam aproape întregul bagaj de informații, dobândesc încă o dată confirmarea, autorul punând acum in extenso documentele pe masă. este prea bine realizată, ca să nu-i semnalăm lui Niculae Gheran, unele mici inadvertențe, care pot fi și greșeli de tipar. Astfel, mareșalul Ion Averescu în loc de Alexandru... (p. 123); despre Constantin Radovici (1877-1916), actor, se spune că „la începutul secolului 19 a avut o trupă proprie.” Evident, nu poate fi decât sec. 20 (p.126). Altă notă: „Este vorba de prefectul
Ediția critică Rebreanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13143_a_14468]
-
mai subtilă. C. Regman dă un verdict tranșant și insolit: "roman filosofic, în timp ce N. Manolescu observă că "nivelul adevărat la care se desfășoară acțiunea nu este niciodată al faptelor brute, ci întotdeauna acela, superior, al vieții în conștiință. Amprenta acestui tipar intelectual apăsat ( Tiefdruck) se regăsește, inconfundabilă, în toată literatura lui C. Țoiu. Plăcerea spunerii "deștepte, atît în sensul treziei, al veghii, al lucidității în exces, cît și în cel al ingeniozității ( o astuzia culturală de mare clasă) este sporită de
Iulie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/13741_a_15066]
-
aceeași muzică, respira același aer. când dorm, somnul meu îl odihnește, când mănânc, merindea mea îl hrănește. ce uit eu se depune în el, ține el minte, îmi soarbe emoțiile și le păstrează intacte, îmi cunoaște măsură oaselor, îmi ia tiparul creierului, când mă rânesc, simte durerea. el, admiratorul și administratorul meu perfect, zi și noapte e cu ochii pe mine, atent să nu-mi lipsească ceva. tratează fiecare zi a mea ca si cum ar fi inestimabila un fel de poem de
POEZIE by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/13738_a_15063]
-
Emil Brumaru Stimate domnule Lucian Raicu, Fericit c-am bătut aseară într-un mod absolut senzațional, cînd totul părea dus dracului, pe handbaliștii ruși, amărît că în "bunul de tipar", aflat în sfîrșit la mine, sînt 50 ("cincizeci"!!) de greșeli, încerc să scriu scrisoarea duminicală, pe-un timp ploios, cu prima cafea băută demult. Tocmai s-a trezit Tamara Nikolaevna și profit să mai fac un rînd! Fie ce-o
Iar pentru femeile cu sînii nebuni aș avea sutiene de forță! by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13925_a_15250]
-
într-un foc/ și își bagă mîinile în flăcările bumerangului/ Între picioarele unui rac arzând/ sufletul se zbate ca un ou care naște... (pag. 53). O ultimă remarcă e necesară la adresa ediției: ce-i cu abundența asta de greșeli de tipar?! Călătorie către nicăieri După lectura volumului Călătorii apocrife am rămas cel puțin confuză o vreme. Mi-era greu să găsesc ceva de spus despre aceste versuri; în plus, constatam că persoana care a scris prezentarea de pe a doua copertă s-
LECTURI LA ZI by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Imaginative/13892_a_15217]
-
Ion Stanomir - Mihail Sadoveanu în 1952 - Nimic nu poate egala, în regimurile de democrație populară calchiate după tiparul sovietic, prestigiul de care se bucură clasicul, ortografiat întotdeauna cu majusculă, maestrul către care se îndreaptă generații de tineri scriitori în căutarea îndrumării, cel în consistența căruia tradiția se întâlnește cu încrederea în inevitabilitatea progresului pe care partidul comunist/ bolșevic
Despre cărturar ca soldat credincios by Ion Stanomir () [Corola-journal/Imaginative/13844_a_15169]