425 matches
-
băuturilor prevăzute în prezentele norme tehnice, pentru îmbunătățirea caracteristicilor organoleptice, după terminarea procesului de fermentare, este permisă utilizarea următoarelor categorii de aditivi alimentari: conservanți, acidifianți, stabilizatori, cu respectarea prevederilor legislative în vigoare, cu condiția de a nu modifica naturalețea și tipicitatea specifice materiilor prime utilizate pentru producerea acestor băuturi și de a nu induce în eroare consumatorul. ... (2) Aromatizarea este permisă, după terminarea procesului de fermentare, numai cu arome și/sau ingrediente cu proprietăți aromatizante, cu excepția aromelor de struguri, cu respectarea
NORME TEHNICE din 28 martie 2014 de producere, etichetare şi punere în circulaţie a băuturilor alcoolice fermentate, altele decât berea şi vinul, destinate consumului uman ca atare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261117_a_262446]
-
și suc concentrat rectificat obținute în exclusivitate din produsele agricole prevăzute la art. 2 alin. (2) lit. a), sau cu aditivi alimentari din categoria îndulcitorilor admiși pentru această grupă de produse, cu condiția de a nu fi modificate naturalețea și tipicitatea specifice materiilor prime utilizate pentru producerea acestor băuturi și de a nu induce în eroare consumatorul. Articolul 5 Pentru producerea băuturilor alcoolice fermentate, altele decât berea și vinul, destinate consumului uman ca atare, adaosul de apă este permis, numai înainte de
NORME TEHNICE din 28 martie 2014 de producere, etichetare şi punere în circulaţie a băuturilor alcoolice fermentate, altele decât berea şi vinul, destinate consumului uman ca atare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261117_a_262446]
-
băuturilor prevăzute în prezentele norme tehnice, pentru îmbunătățirea caracteristicilor organoleptice, după terminarea procesului de fermentare, este permisă utilizarea următoarelor categorii de aditivi alimentari: conservanți, acidifianți, stabilizatori, cu respectarea prevederilor legislative în vigoare, cu condiția de a nu modifica naturalețea și tipicitatea specifice materiilor prime utilizate pentru producerea acestor băuturi și de a nu induce în eroare consumatorul. ... (2) Aromatizarea este permisă, după terminarea procesului de fermentare, numai cu arome și/sau ingrediente cu proprietăți aromatizante, cu excepția aromelor de struguri, cu respectarea
NORME TEHNICE din 16 aprilie 2014 de producere, etichetare şi punere în circulaţie a băuturilor alcoolice fermentate, altele decât berea şi vinul, destinate consumului uman ca atare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261124_a_262453]
-
și suc concentrat rectificat obținute în exclusivitate din produsele agricole prevăzute la art. 2 alin. (2) lit. a), sau cu aditivi alimentari din categoria îndulcitorilor admiși pentru această grupă de produse, cu condiția de a nu fi modificate naturalețea și tipicitatea specifice materiilor prime utilizate pentru producerea acestor băuturi și de a nu induce în eroare consumatorul. Articolul 5 Pentru producerea băuturilor alcoolice fermentate, altele decât berea și vinul, destinate consumului uman ca atare, adaosul de apă este permis, numai înainte de
NORME TEHNICE din 16 aprilie 2014 de producere, etichetare şi punere în circulaţie a băuturilor alcoolice fermentate, altele decât berea şi vinul, destinate consumului uman ca atare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261124_a_262453]
-
băuturilor prevăzute în prezentele norme tehnice, pentru îmbunătățirea caracteristicilor organoleptice, după terminarea procesului de fermentare, este permisă utilizarea următoarelor categorii de aditivi alimentari: conservanți, acidifianți, stabilizatori, cu respectarea prevederilor legislative în vigoare, cu condiția de a nu modifica naturalețea și tipicitatea specifice materiilor prime utilizate pentru producerea acestor băuturi și de a nu induce în eroare consumatorul. ... (2) Aromatizarea este permisă, după terminarea procesului de fermentare, numai cu arome și/sau ingrediente cu proprietăți aromatizante, cu excepția aromelor de struguri, cu respectarea
NORME TEHNICE din 15 aprilie 2014 de producere, etichetare şi punere în circulaţie a băuturilor alcoolice fermentate, altele decât berea şi vinul, destinate consumului uman ca atare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261123_a_262452]
-
și suc concentrat rectificat obținute în exclusivitate din produsele agricole prevăzute la art. 2 alin. (2) lit. a), sau cu aditivi alimentari din categoria îndulcitorilor admiși pentru această grupă de produse, cu condiția de a nu fi modificate naturalețea și tipicitatea specifice materiilor prime utilizate pentru producerea acestor băuturi și de a nu induce în eroare consumatorul. Articolul 5 Pentru producerea băuturilor alcoolice fermentate, altele decât berea și vinul, destinate consumului uman ca atare, adaosul de apă este permis, numai înainte de
NORME TEHNICE din 15 aprilie 2014 de producere, etichetare şi punere în circulaţie a băuturilor alcoolice fermentate, altele decât berea şi vinul, destinate consumului uman ca atare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261123_a_262452]
-
legii, astfel cum sunt acestea interpretate în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. Prin prisma celor mai sus arătate, judecătorul-raportor și-a exprimat opinia că, în speță, obiectul recursului în interesul legii vizează, în concret, aspectul îndeplinirii sau neîndeplinirii condiției tipicității infracțiunii reclamate raportat la situația dată. Pentru a se putea concluziona în privința acestei condiții, s-a apreciat necesar a fi examinat modul în care au fost înființate structurile din care fac parte persoanele care desfășoară activități specifice profesiei de avocat
DECIZIE nr. 15 din 21 septembrie 2015 privind examinarea recursului în interesul legii vizând interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 348 din Codul penal (corespondent al art. 281 din Codul penal anterior), în ipoteza exercitării activităţilor specifice profesiei de avocat de către persoane care nu fac parte din formele de organizare profesională recunoscute de Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265995_a_267324]
-
prin Legea nr. 51/1995 , republicată, cu modificările ulterioare, își desfășoară activitatea în cadrul unor structuri constituite în temeiul unor hotărâri judecătorești, este nespecifică în abordarea unui recurs în interesul legii. În concluzie, s-a apreciat că, raportat la îndeplinirea condiției tipicității infracțiunii reclamate pentru situația dată, în ipoteza exercitării activităților specifice profesiei de avocat de către persoane care nu fac parte din formele de organizare profesională recunoscute de Legea nr. 51/1995 , republicată, cu modificările ulterioare, cerința săvârșirii faptei "fără drept" este
DECIZIE nr. 15 din 21 septembrie 2015 privind examinarea recursului în interesul legii vizând interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 348 din Codul penal (corespondent al art. 281 din Codul penal anterior), în ipoteza exercitării activităţilor specifice profesiei de avocat de către persoane care nu fac parte din formele de organizare profesională recunoscute de Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265995_a_267324]
-
de pildă, furtul calificat), comise sub imperiul legii anterioare, prin modificarea conținutului noțiunii de «consecințe deosebit de grave» și existența unui prejudiciu sub pragul de 2.000.000 lei are loc o dezincriminare parțială (a formei agravate), prin modificarea cerințelor de tipicitate ca trăsătură esențială a infracțiunii". Completul competent să judece sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile ce formează obiectul Dosarului nr. 3.515/1/2015 este legal constituit conform dispozițiilor art. 476 alin. (6) din Codul de procedură penală și ale
DECIZIE nr. 30 din 19 noiembrie 2015 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarei probleme de drept: dacă în situaţia unei infracţiuni de înşelăciune (dar şi a altor infracţiuni, de pildă, furtul calificat), comise sub imperiul legii anterioare, prin modificarea conţinutului noţiunii de "consecinţe deosebit de grave" şi existenţa unui prejudiciu sub pragul de 2.000.000 lei are loc o dezincriminare parţială (a formei agravate), prin modificarea cerinţelor de tipicitate ca trăsătură esenţială a infracţiunii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268103_a_269432]
-
infracțiunilor de înșelăciune comise sub imperiul legii anterioare, prin modificarea conținutului noțiunii de "consecințe deosebit de grave" și existența unui prejudiciu sub pragul de 2.000.000 lei, nu are loc o dezincriminare parțială a formei agravate, prin modificarea cerințelor de tipicitate, ca trăsătură esențială a infracțiunii, iar opinia minoritară a fost în sensul că are loc o dezincriminare parțială (a formei agravate), prin modificarea cerințelor de tipicitate ca trăsătură esențială a infracțiunii în situația unor infracțiuni de înșelăciune (dar și a
DECIZIE nr. 30 din 19 noiembrie 2015 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarei probleme de drept: dacă în situaţia unei infracţiuni de înşelăciune (dar şi a altor infracţiuni, de pildă, furtul calificat), comise sub imperiul legii anterioare, prin modificarea conţinutului noţiunii de "consecinţe deosebit de grave" şi existenţa unui prejudiciu sub pragul de 2.000.000 lei are loc o dezincriminare parţială (a formei agravate), prin modificarea cerinţelor de tipicitate ca trăsătură esenţială a infracţiunii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268103_a_269432]
-
lei, nu are loc o dezincriminare parțială a formei agravate, prin modificarea cerințelor de tipicitate, ca trăsătură esențială a infracțiunii, iar opinia minoritară a fost în sensul că are loc o dezincriminare parțială (a formei agravate), prin modificarea cerințelor de tipicitate ca trăsătură esențială a infracțiunii în situația unor infracțiuni de înșelăciune (dar și a altor infracțiuni) comise sub imperiul legii anterioare, prin modificarea conținutului noțiunii de "consecințe deosebit de grave" și existența unui prejudiciu sub pragul de 2.000.000 lei
DECIZIE nr. 30 din 19 noiembrie 2015 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarei probleme de drept: dacă în situaţia unei infracţiuni de înşelăciune (dar şi a altor infracţiuni, de pildă, furtul calificat), comise sub imperiul legii anterioare, prin modificarea conţinutului noţiunii de "consecinţe deosebit de grave" şi existenţa unui prejudiciu sub pragul de 2.000.000 lei are loc o dezincriminare parţială (a formei agravate), prin modificarea cerinţelor de tipicitate ca trăsătură esenţială a infracţiunii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268103_a_269432]
-
comise sub imperiul legii anterioare, dar judecată ulterior, prin modificarea conținutului noțiunii de "consecințe deosebit de grave" și existența unui prejudiciu sub pragul de 2.000.000 lei nu are loc o dezincriminare parțială (a formei agravate), prin modificarea cerințelor de tipicitate ca trăsătură esențială a infracțiunii. Forma agravată a infracțiunii din reglementarea anterioară urmează a se reține prin raportare la pragul valoric existent în cuprinsul art. 146 din Codul penal anterior. Reprezentantul Ministerului Public, apreciind că este admisibilă sesizarea Curții de
DECIZIE nr. 30 din 19 noiembrie 2015 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarei probleme de drept: dacă în situaţia unei infracţiuni de înşelăciune (dar şi a altor infracţiuni, de pildă, furtul calificat), comise sub imperiul legii anterioare, prin modificarea conţinutului noţiunii de "consecinţe deosebit de grave" şi existenţa unui prejudiciu sub pragul de 2.000.000 lei are loc o dezincriminare parţială (a formei agravate), prin modificarea cerinţelor de tipicitate ca trăsătură esenţială a infracţiunii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268103_a_269432]
-
care legea nouă renunță la o formă agravată a infracțiunii prevăzută de legea veche, nu poate fi vorba de o dezincriminare, întrucât aceasta ar presupune ca o faptă concretă, tipică, în raport cu dispozițiile legii vechi, să nu mai îndeplinească condițiile de tipicitate prevăzute de legea nouă. Or, în ipoteza în care legiuitorul în noul Cod penal renunță la o formă agravată a unei infracțiuni prevăzute de legea veche, fapta continuă să fie tipică în raport cu legea nouă, doar că se va încadra în
DECIZIE nr. 30 din 19 noiembrie 2015 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarei probleme de drept: dacă în situaţia unei infracţiuni de înşelăciune (dar şi a altor infracţiuni, de pildă, furtul calificat), comise sub imperiul legii anterioare, prin modificarea conţinutului noţiunii de "consecinţe deosebit de grave" şi existenţa unui prejudiciu sub pragul de 2.000.000 lei are loc o dezincriminare parţială (a formei agravate), prin modificarea cerinţelor de tipicitate ca trăsătură esenţială a infracţiunii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268103_a_269432]
-
într-o formă agravată preluată din legea veche. Astfel, a susținut că nu sunt incidente dispozițiile privind dezincriminarea parțială a infracțiunii, întrucât această noțiune ar presupune restrângerea sferei de aplicare a normei de incriminare atunci când unele dintre fapte își păstrează tipicitatea, iar altele nu. În opinia reprezentantului Ministerului Public, nu sunt incidente nici dispozițiile privitoare la dezincriminarea totală a infracțiunii, întrucât acestea presupun suprimarea normei de incriminare, adică o faptă concretă, tipică în raport cu un text de lege din vechiul Cod penal
DECIZIE nr. 30 din 19 noiembrie 2015 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarei probleme de drept: dacă în situaţia unei infracţiuni de înşelăciune (dar şi a altor infracţiuni, de pildă, furtul calificat), comise sub imperiul legii anterioare, prin modificarea conţinutului noţiunii de "consecinţe deosebit de grave" şi existenţa unui prejudiciu sub pragul de 2.000.000 lei are loc o dezincriminare parţială (a formei agravate), prin modificarea cerinţelor de tipicitate ca trăsătură esenţială a infracţiunii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268103_a_269432]
-
de pildă, furtul calificat), comise sub imperiul legii anterioare, prin modificarea conținutului noțiunii de «consecințe deosebit de grave» și existența unui prejudiciu sub pragul de 2.000.000 lei are loc o dezincriminare parțială (a formei agravate), prin modificarea cerințelor de tipicitate ca trăsătură esențială a infracțiunii". II. Expunerea succintă a cauzei ce formează obiectul Dosarului nr. 121/62/2014 al Curții de Apel Brașov - Secția penală Prin Sentința penală nr. 284 din 18 februarie 2015, pronunțată de Judecătoria Brașov, în baza
DECIZIE nr. 30 din 19 noiembrie 2015 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarei probleme de drept: dacă în situaţia unei infracţiuni de înşelăciune (dar şi a altor infracţiuni, de pildă, furtul calificat), comise sub imperiul legii anterioare, prin modificarea conţinutului noţiunii de "consecinţe deosebit de grave" şi existenţa unui prejudiciu sub pragul de 2.000.000 lei are loc o dezincriminare parţială (a formei agravate), prin modificarea cerinţelor de tipicitate ca trăsătură esenţială a infracţiunii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268103_a_269432]
-
nu are nicio relevanță, deoarece legiuitorul a menținut în noul Cod penal infracțiunea de înșelăciune, existând o continuitate a acestei infracțiuni în legile penale succesive. În opinia celuilalt membru al completului, operează dezincriminarea parțială în ceea ce privește condițiile cerute de lege pentru tipicitatea infracțiunii. Chiar dacă doctrina nu a dezbătut pe larg chestiunea dezincriminării parțiale, aceasta nu poate fi negată. Codul penal în vigoare a operat și alte dezincriminări parțiale - de pildă, vătămarea corporală din culpă a cunoscut aceeași modificare a condițiilor cerute pentru
DECIZIE nr. 30 din 19 noiembrie 2015 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarei probleme de drept: dacă în situaţia unei infracţiuni de înşelăciune (dar şi a altor infracţiuni, de pildă, furtul calificat), comise sub imperiul legii anterioare, prin modificarea conţinutului noţiunii de "consecinţe deosebit de grave" şi existenţa unui prejudiciu sub pragul de 2.000.000 lei are loc o dezincriminare parţială (a formei agravate), prin modificarea cerinţelor de tipicitate ca trăsătură esenţială a infracţiunii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268103_a_269432]
-
infracțiunii. Chiar dacă doctrina nu a dezbătut pe larg chestiunea dezincriminării parțiale, aceasta nu poate fi negată. Codul penal în vigoare a operat și alte dezincriminări parțiale - de pildă, vătămarea corporală din culpă a cunoscut aceeași modificare a condițiilor cerute pentru tipicitatea infracțiunii, în sensul modificării numărului de zile de îngrijiri medicale corespunzător noii reglementări sau în cazul infracțiunii de luare de mită ipoteza în care fapta comisă prin "nerespingerea promisiunii de bani, bunuri sau alte foloase" nu se mai regăsește ca
DECIZIE nr. 30 din 19 noiembrie 2015 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarei probleme de drept: dacă în situaţia unei infracţiuni de înşelăciune (dar şi a altor infracţiuni, de pildă, furtul calificat), comise sub imperiul legii anterioare, prin modificarea conţinutului noţiunii de "consecinţe deosebit de grave" şi existenţa unui prejudiciu sub pragul de 2.000.000 lei are loc o dezincriminare parţială (a formei agravate), prin modificarea cerinţelor de tipicitate ca trăsătură esenţială a infracţiunii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268103_a_269432]
-
de înșelăciune comise sub imperiul Codului penal anterior, prin modificarea conținutului noțiunii de "consecințe deosebit de grave" și existența unui prejudiciu sub pragul de 2.000.000 lei nu are loc o dezincriminare parțială a formei agravate, prin modificarea cerințelor de tipicitate ca trăsătură esențială a infracțiunii. În acest sens s-au exprimat: Curtea de Apel București, Curtea de Apel Alba Iulia, Curtea de Apel Cluj, Curtea de Apel Constanța, Curtea de Apel Galați, Curtea de Apel Oradea, Curtea de Apel Ploiești
DECIZIE nr. 30 din 19 noiembrie 2015 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarei probleme de drept: dacă în situaţia unei infracţiuni de înşelăciune (dar şi a altor infracţiuni, de pildă, furtul calificat), comise sub imperiul legii anterioare, prin modificarea conţinutului noţiunii de "consecinţe deosebit de grave" şi existenţa unui prejudiciu sub pragul de 2.000.000 lei are loc o dezincriminare parţială (a formei agravate), prin modificarea cerinţelor de tipicitate ca trăsătură esenţială a infracţiunii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268103_a_269432]
-
Judecătoria Sector 1 București, Judecătoria Sector 2 București, Judecătoria Sector 6 București, Judecătoria Mediaș, Judecătoria Sibiu, Judecătoria Șimleu Silvaniei, Judecătoria Toplița. Opinia minoritară a fost în sensul că are loc o dezincriminare parțială (a formei agravate) prin modificarea cerințelor de tipicitate ca trăsătură esențială a infracțiunii în situația infracțiunii de înșelăciune (dar și a altor infracțiuni) comise sub regimul legii anterioare prin modificarea conținutului noțiunii de "consecințe deosebit de grave" și existența unui prejudiciu sub pragul de 2.000.000 lei. În
DECIZIE nr. 30 din 19 noiembrie 2015 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarei probleme de drept: dacă în situaţia unei infracţiuni de înşelăciune (dar şi a altor infracţiuni, de pildă, furtul calificat), comise sub imperiul legii anterioare, prin modificarea conţinutului noţiunii de "consecinţe deosebit de grave" şi existenţa unui prejudiciu sub pragul de 2.000.000 lei are loc o dezincriminare parţială (a formei agravate), prin modificarea cerinţelor de tipicitate ca trăsătură esenţială a infracţiunii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268103_a_269432]
-
că este improprie referirea la instituția dezincriminării și la efectele acesteia în cazul în care legea nouă renunță la o agravantă prevăzută de legea veche. Dezincriminarea presupune că o faptă concretă, tipică, în raport cu legea veche, nu mai îndeplinește condițiile de tipicitate în raport cu legea nouă. Or, în cazul simplei renunțări la o agravantă, fapta concretă este tipică și în raport cu legea nouă, doar că ea se va încadra în forma de bază a infracțiunii (sau într-o altă formă agravată, preluată din legea
DECIZIE nr. 30 din 19 noiembrie 2015 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarei probleme de drept: dacă în situaţia unei infracţiuni de înşelăciune (dar şi a altor infracţiuni, de pildă, furtul calificat), comise sub imperiul legii anterioare, prin modificarea conţinutului noţiunii de "consecinţe deosebit de grave" şi existenţa unui prejudiciu sub pragul de 2.000.000 lei are loc o dezincriminare parţială (a formei agravate), prin modificarea cerinţelor de tipicitate ca trăsătură esenţială a infracţiunii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268103_a_269432]
-
preluată din legea veche). Sintagma dezincriminare parțială, utilizată uneori în doctrină, face referire la ipoteza în care se restrânge sfera de aplicare a unui text de incriminare, astfel că anumite fapte comise sub legea veche nu mai reunesc condițiile de tipicitate în raport cu legea nouă, în timp ce altele rămân tipice (de exemplu, dintre faptele de tulburare de posesie comise sub imperiul legii vechi rămân tipice cele comise prin violență, amenințare, desființarea semnelor de hotar, dar nu mai sunt tipice cele comise fără folosirea
DECIZIE nr. 30 din 19 noiembrie 2015 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarei probleme de drept: dacă în situaţia unei infracţiuni de înşelăciune (dar şi a altor infracţiuni, de pildă, furtul calificat), comise sub imperiul legii anterioare, prin modificarea conţinutului noţiunii de "consecinţe deosebit de grave" şi existenţa unui prejudiciu sub pragul de 2.000.000 lei are loc o dezincriminare parţială (a formei agravate), prin modificarea cerinţelor de tipicitate ca trăsătură esenţială a infracţiunii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268103_a_269432]
-
comise sub imperiul legii anterioare, dar judecată ulterior, prin modificarea conținutului noțiunii de "consecințe deosebit de grave" și existența unui prejudiciu sub pragul de 2.000.000 lei nu are loc o dezincriminare parțială (a formei agravate), prin modificarea cerințelor de tipicitate ca trăsătură esențială a infracțiunii. Forma agravată a infracțiunii din reglementarea anterioară urmează a se reține prin raportare la pragul valoric existent în cuprinsul art. 146 din Codul penal anterior. Opinia parchetului a fost în sensul că stabilirea legalității reținerii
DECIZIE nr. 30 din 19 noiembrie 2015 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarei probleme de drept: dacă în situaţia unei infracţiuni de înşelăciune (dar şi a altor infracţiuni, de pildă, furtul calificat), comise sub imperiul legii anterioare, prin modificarea conţinutului noţiunii de "consecinţe deosebit de grave" şi existenţa unui prejudiciu sub pragul de 2.000.000 lei are loc o dezincriminare parţială (a formei agravate), prin modificarea cerinţelor de tipicitate ca trăsătură esenţială a infracţiunii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268103_a_269432]
-
de pildă, furtul calificat), comise sub imperiul legii anterioare, prin modificarea conținutului noțiunii de "consecințe deosebit de grave" și existența unui prejudiciu sub pragul de 2.000.000 lei are loc o dezincriminare parțială (a formei agravate), prin modificarea cerințelor de tipicitate ca trăsătură esențială a infracțiunii". Se va stabili că în situația unei infracțiuni de înșelăciune comise sub imperiul Codului penal din 1969, care a produs un prejudiciu sub pragul de 2.000.000 lei, modificarea noțiunii de "consecințe deosebit de grave
DECIZIE nr. 30 din 19 noiembrie 2015 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarei probleme de drept: dacă în situaţia unei infracţiuni de înşelăciune (dar şi a altor infracţiuni, de pildă, furtul calificat), comise sub imperiul legii anterioare, prin modificarea conţinutului noţiunii de "consecinţe deosebit de grave" şi existenţa unui prejudiciu sub pragul de 2.000.000 lei are loc o dezincriminare parţială (a formei agravate), prin modificarea cerinţelor de tipicitate ca trăsătură esenţială a infracţiunii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268103_a_269432]
-
de pildă, furtul calificat), comise sub imperiul legii anterioare, prin modificarea conținutului noțiunii de "consecințe deosebit de grave" și existența unui prejudiciu sub pragul de 2.000.000 lei are loc o dezincriminare parțială (a formei agravate), prin modificarea cerințelor de tipicitate ca trăsătură esențială a infracțiunii". Stabilește că în situația unei infracțiuni de înșelăciune comise sub imperiul Codului penal din 1969, care a produs un prejudiciu sub pragul de 2.000.000 lei, modificarea noțiunii de "consecințe deosebit de grave" în Codul
DECIZIE nr. 30 din 19 noiembrie 2015 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarei probleme de drept: dacă în situaţia unei infracţiuni de înşelăciune (dar şi a altor infracţiuni, de pildă, furtul calificat), comise sub imperiul legii anterioare, prin modificarea conţinutului noţiunii de "consecinţe deosebit de grave" şi existenţa unui prejudiciu sub pragul de 2.000.000 lei are loc o dezincriminare parţială (a formei agravate), prin modificarea cerinţelor de tipicitate ca trăsătură esenţială a infracţiunii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268103_a_269432]
-
2015, paragrafele 23 și 24] nu este îndeplinită. Mai mult, perioada în care soluționarea contestației este suspendată este luată în calcul pentru determinarea caracterului rezonabil al desfășurării procedurii, mai exact, dacă faptele imputate nu se dovedesc a îndeplini elementele de tipicitate ale infracțiunii, reluarea judecării contestației de către autoritatea administrativă este obligatorie, iar eventuala contestare a acestei decizii pe fond în fața instanței judecătorești competente va aduce în prim-plan o durată excesivă a procedurilor judiciare din moment ce în calculul acestora intră și faza
DECIZIE nr. 401 din 15 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 214 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278947_a_280276]