547 matches
-
Succesorul în calitate de posibil urmaș al lui Enver Hodja) este invitat la tribună, alături de cei mai devotați membri de partid, cu ocazia unei manifestații de 1 Mai. Fapt care nu-l surprinde doar pe el, un simplu angajat al televiziunii de la Tirana, ci stârnește cele mai diverse reacții în rândurile colegilor, cunoștințelor și rudelor, de la nedumerire sau admirație la invidie, de la uluială la ostilitate. Consolându-se cu amintirea ultimei întâlniri de dragoste cu Suzana, și înțelegând că despărțirea anunțată de ea și
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
oamenilor. Pulveriza ideile, anihila orice dorință de împotrivire și cu atât mai mult, de revoltă". În acel climat de groază și deznădejde, oricine era susceptibil de a fi lovit de tornada năucitoare și misterioasă, în timp ce victima (vezi directorul RTV din Tirana) lovită de moarte, ca în tragediile antice, nu-și putea reprima totuși o admirație vlăguită în fața atotputerniciei funeste a zeilor. Culpa generalizată, dihonia întreținută programatic între diverse clase sociale și bresle profesionale, deposedarea celor mulți de reperele credinței, de tradiții
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
polițist, gotic și psihologic totodată. Și peste toate, iubirile frumoasei Suzane, retezate în fașă de ghilotina cerințelor superioare de stat și de partid, altfel spus, a capriciilor Conducătorului. Iar dacă misterul morții Succesorului mai persistă încă în opinia publică de la Tirana, asta și datorită romancierului-vizionar Kadare, viața și moartea Conducătorului au devenit de mult istorie întunecată sub zodia celui mai terifiant blestem. Fantasma Mariei Callas Helmut Krausser (Esslingen, 1964) n-a avut deloc o viață monocordă și previzibilă. A început studii
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
în suflet, schimbător-nedeslușite, / de gânduri mă-ncercau, precum prin merii / unei livezi vântu-n adiere / un murmur iscă lung în faptul serii (vv. 28-33). Aceeași poeta dorește și invocă moartea: Moartă aș vrea într-adevăr să fiu sau ajută-mă tu, / tirane, căci moartea singură nu vine (...) Eu vreau să mor / vreau sa gasesc limanul Aheronului (Lui Hermes) și tot ea deplânge trecerea prea grăbita a copilăriei: Copilărie, copilărie ce ma lași, unde te duci? Toate sunt motive prezente în opera scriitorilor
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
cu produse agricole dintre cele două țări semnatare ale acordului s-au convenit concesii punctuale, sub forma unor reduceri de taxe vamale în cadrul unor contingente tarifare. f) Acordul de comerț liber dintre România și Republica Albania a fost semnat la Tirana pe data de 21 februarie 2003 și a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2004. În acord este prevăzut faptul că părțile vor stabili gradual, în cadrul unei perioade de tranziție care se va încheia la 1 ianuarie 2007, o zonă
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
1930), Duduca Sevastița (1939), Timon II (1941). Ar mai fi elaborat piesele de teatru Eva, Apostolul, (1933), Întâlnirea cu norocul (1938), Văduva tristă (1942), Aceeași femeie (1943), Soarele răsare-n temniță (1945), Grișa (1945) Odiseu și Penelopa (1947), Doamna cea tirană (1949) ș.a. Domeniile în care S.-G. s-a impus ca o prestigioasă personalitate sunt însă germanistica și literatura comparată. El a înfățișat cititorilor români diverse aspecte ale literaturii germane, mai întâi în volumul Cercetări critice (1923), structurat în trei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289456_a_290785]
-
element calm și plin de tact” și avea numeroase rețele informative și rezidențe în afara granițelor (trei la Belgrad, una la Vârșeț, Becicherec, Djvadek, Zagreb și Skoplje, două la Sofia, una la Varna, două la Atena, una la Salonic, una la Tirana, trei la Istanbul și una la Ankara, la Cairo, Beirut și două la Teheran). Frontul de Sud urmărea evoluția războiul din Balcani, atitudinea Bulgariei, dispozitivul armatei grecești și efectivele trupelor engleze în Orient și a celor ce au fost debarcate
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
restricțiuni” prin care „să nu violeze drepturile istorice, ale unei națiuni vechi ca Ungaria”, aceasta fiind a treia problemă urmărită. Cu febrilitate, statul român a demarat acțiuni informative în această direcție încă din septembrie 1940. O notă a rezidentului de la Tirana a Agenturii Frontului de Sud din S.S.I.-ului transmitea la 17 septembrie 1940 informații despre concentrările trupelor italiene din Albania cu efectivul lor. Existau peste 250 000 de combatanți italieni, număr caracterizat ca „foarte mulți” într-o țară mică. De
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Divizia 19 artilerie. O dată cu izbucnirea conflictului, ca să fie permanent la curent cu tot ce se întâmplă în zonă, conducătorul stului român a solicitat Agenturii Frontului de Sud a SSI-ul maximum de informații prin rezidențele sale mai vechi (Atena, Salonic, Tirana, Belgrad, Sofia, Istanbul) sau nou implantate (Patras, Pireu, Joannina, Skoplje etc.), mai ales că aici dispunea de agenți și informatori atât în locurile fierbinți ale luptelor, cât și în centrele importante de decizie și de comandă, atât pe teritoriul grec
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
întâi, valoarea artileriei grecești, al cărei tir era deosebit de eficace „în apărare, cât și în pregătirea susținerii atacurilor” infanteriei, realizând „întotdeauna legătura între cele două arme”. Într-o convorbire discretă, la care a asistat un agent al rezidenței noastre din Tirana, faptul a fost recunoscut chiar de către inspectorul general al Partidului fascist în Albania. După cum relata nota informativă nr. 30965 din 4 martie 1941, o altă cauză al insuccesului Italiei în războiul cu Grecia era atribuită „moralului foarte scăzut al trupei
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
italian care, plecând în concediu, spunea cu amărăciune: „grecii luptă, au pentru ce. Eu, ca și mine mulți alții ne ducem în Italia; să mai lupte și alții, să lupte cine vrea și să învingă cine poate”. Informatorul nostru din Tirana mai prezenta o întâmplare, la care asistase pe 9 februarie 1941. În piața principală a capitalei Albaniei, acesta văzuse un grup de cinci grade inferioare din armata greacă, prizonieri, pe care câțiva ofițeri italieni au vrut să-i fotografieze. „Grecii
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
mai înstăriți; numai în vacanța mare mergeau la părinți. La Ploiești, din patru astfel de colegi, doi au absolvit școala, ceilalți doi au schimbat profilul. Ei constituiau o atracție fascinantă pentru noi, identificându-i cu suferința neamului prigonit de stăpânirile tirane și, totodată, fiind un loc de revărsare a prinosului dragostei noastre manifestate în simple gesturi de bunăvoință, în ajutorare la lecții sau atenții prilejuite de zilele onomastice (lenjerie de corp, cărți de literatură etc.). În această atmosferă de bună colegialitate
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
în localitatea Caransebeș, la o unitate de infanterie, la absolvire fiindu-mi acordat gradul de sublocotenent în rezervă și livretul militar. Coleg de militărie mi-a fost Vasile Velcescu, fost student la Politehnica din Kiev, fiul ambasadorului român din Albania (Tirana). În august 1956, am fost încadrat în Ministerul Afacerilor Externe, pe postul de referent ajutor relații în cadrul Direcției Organizații Internaționale, pregătind sesiunea O.N.U. din 1956 și apoi lucrând la referentura Poloniei (D.R.I.). ROMA ISTORIC, IMPRESII DE CĂLĂTORIE În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
fost admis la Institutul de Relații Internaționale de pe lângă Ministerul Afacerilor Externe. În toamna aceluiași an, a fost trimis la studii universitare în Albania, ca bursier al statului român. În perioada 1953-1957, a urmat cursurile Facultății de Filologie din cadrul Universității din Tirana, obținând, după examenul de stat, titlul de profesor de liceu în specialitatea limba și literatura albaneză. A terminat diferite cursuri de perfecționare profesională în domeniul relațiilor internaționale. Activitatea diplomatică La 1 august 1957, a fost angajat la Ministerul Afacerilor Externe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
domeniul relațiilor internaționale. Activitatea diplomatică La 1 august 1957, a fost angajat la Ministerul Afacerilor Externe, în funcția de Referent ajutor relații la Direcția Țări Socialiste. În anii 1958-1959, a lucrat ca stagiar la Ambasada României din Albania. Reîntors de la Tirana, a continuat activitatea în anii 1959-1962 în Ministerul Afacerilor Externe, perioadă în care a participat la concurs și a obținut gradul de Atașat diplomatic. În 1962-1968, a lucrat la Ambasada României din Tirana, ca Atașat diplomatic, Secretar III și Secretar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
la Ambasada României din Albania. Reîntors de la Tirana, a continuat activitatea în anii 1959-1962 în Ministerul Afacerilor Externe, perioadă în care a participat la concurs și a obținut gradul de Atașat diplomatic. În 1962-1968, a lucrat la Ambasada României din Tirana, ca Atașat diplomatic, Secretar III și Secretar II. În 1968-1972, fiind în M.A.E. la Direcția Țări Socialiste, a promovat concursul de Secretar I. În februarie 1972, a început activitatea la Ambasada României de la Moscova, ca Secretar I și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
în perioada noiembrie 1982 ianuarie 1983, a îndeplinit funcția de Însărcinat cu afaceri a.i. al României la Ulan Bator. Din octombrie 1984, până în decembrie 1989, a funcționat, cu gradul de Consilier diplomatic și de prim-colaborator, la Ambasada României la Tirana. În ianuarie 1990, a fost numit ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Albania, funcție exercitată până în decembrie 1996. A obținut gradul diplomatic de Ministru-consilier. S-a pensionat în martie 1997. În perioada 1 iulie 2002 1 februarie 2005, a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
uita acest lucru și o va răsplăti iubind pe valahi și acordând acestora un tratament bun" (Poemul "Albania" ce a fost tipărit la București, în 1899 și citat de scriitorul albanez Agim Shehu în expunerea făcută la postul de radio Tirana, la 5 iunie 1994). Stima și considerația poporului albanez față de România s-au consolidat în perioada menționată și datorită activității Ambasadei României, care a organizat numeroase manifestări: convorbirile ambasadorului cu oficialitățile albaneze, cu oameni de știință și cultură, interviurile acordate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
în această privință, scriitorul și publicistul Dionis Buhani, născut la București, care în 1996 a fost sărbătorit de Ambasada română, cu ocazia împlinirii a 70 de ani. Dionis Buhani a tradus și au fost puse în scenă, la teatrele din Tirana, Korcea, Gjirokaster, Vlora, Elbasan, Fieri etc, peste 20 de piese scrise de I.L. Caragiale, Victor Eftimiu, Aurel Baranga, Tudor Mușatescu, Dumitru Solomon etc. La majoritatea premierelor acestor piese de teatru, ambasadorul român a fost de față, întreținându-se cordial cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
bună consolidare a relațiilor de prietenie dintre popoarele român și albanez. Ambasadorul Gheorghe Micu continuă să contribuie la dezvoltarea relațiilor româno-albaneze, fiind președintele Asociației de Prietenie Româno-Albaneze. Pe lângă accesul facil la înaltele autorități albaneze, în calitate de Decan al Corpului diplomatic din Tirana, în perioada 1992-1994, ambasadorul român a avut prilejul să cunoască și să contacteze numeroși șefi de stat și de guvern, de parlament, miniștri de externe, care au efectuat vizite oficiale în Albania (S.U.A., R.P.C., R.F.G., Franța, Vatican, Italia ș.a.). Începând
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
șefi de stat și de guvern, de parlament, miniștri de externe, care au efectuat vizite oficiale în Albania (S.U.A., R.P.C., R.F.G., Franța, Vatican, Italia ș.a.). Începând cu data de 1 iunie 2007, ambasadorul Gheorghe Micu se află din nou la Tirana, în calitate de Însărcinat cu afaceri al României, trimis de Ministerul Afacerilor Externe, unde continuă activitatea din perioada când a fost ambasador al României, bucurându-se de atenția și prețuirea autorităților albaneze. Distincții La încheierea misiunii sale diplomatice în Albania, în decembrie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
din străinătate În acest context, se înscriu comunicări și conferințe susținute peste hotare la Paris, Londra, Teheran, Oslo, Caracas, Kyoto, Washington, Bruges, Atena, Geneva, Tenerife, New Jersey, Ciudad de Mexico, Verdun, Belfort, Monaco, Liège, Strasbourg, Stockholm, Helsinki, Oxford, New York, Antalya, Tirana, Madrid, Budapesta, Praga, Bardejov, Ankara, Berlin, Moscova, Bruxelles, Istanbul, Bonn, Crans Montana, Viena, La Laguna (Tenerife), St. Petersburg, München, Sofia, Salonic, Roma, Bratislava, Birmingham, Trieste, Haga, Copenhaga, Salzburg. Temele au vizat probleme interne și internaționale tratate în lumina dreptului internațional
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Tratatului de la Varșovia și ale C.A.E.R., la: București, Moscova, Berlin, Sofia, Varșovia, Praga, Budapesta; Membru al unor delegații române, cu prilejul unor întâlniri ale statelor balcanice și în întâlniri bilaterale cu statele Est-europene și balcanice la: Belgrad, Sofia, Tirana, Budapesta, Berlin, Praga, Varșovia, Atena, Ankara; A făcut parte din delegațiile la nivel înalt care au vizitat state din Europa, Asia, Africa America Latină, fiind negociator pentru documente politice, culturale, economice etc., încheiate cu statele vizitate: U.R.S.S., Polonia, R.D.G., Ungaria
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
socialiste europene). A lucrat în acest domeniu timp de aproape 40 de ani până în momentul pensionării, în martie 1997 atât în Centrala M.A.E., cât și la unele misiuni diplomatice din acest spațiu: Moscova (1959-1961 și 1979-1990); Budapesta (1961-1966); Tirana (1992-1996); Minsk (1992-1996). A parcurs toate treptele promovării în grade diplomatice: Atașat (1961); Secretar III (1962); Secretar II (1966); Secretar I (1971); Consilier (1975), Ministru-consilier (1985-1991); Ambasador (Decretul Președintelui României nr. 126 din 6 iulie 1993). Pentru merite în activitate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
și artă, ziariști, preoți și enoriași ai bisericilor ortodoxe române din țările menționate. A reprezentat ministerul la unele manifestări semnificative organizate de comunitățile și asociațiile românești și aromâne, printre care: reuniunea de constituire a Asociației Culturale a Aromânilor din Albania (Tirana, 1993); lucrările simpozionului "Războiul de Eliberare ruso-turc 1877-1878 și reuniunea Vidin", organizat de Asociația Vlahilor din Bulgaria (Vidin și Smârdan, 26-27 februarie 1994); "Zilele de Teatru ale românilor din Voivodina" (Nicolinț, 1-6 mai 1994); Jubileul societății de cultură românească "Mihai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]