2,401 matches
-
de vreme, cuprinse în a sa „Încercare de istorie politică și naturală a Banatului Timișoarei“ (Editura „Facla“, 1984), sunt, credem, convingătoare în acest sens: „E adevărat că și în vremuri mai vechi pământul din apropierea Mureșului și cel de-a lungul Tisei, de la Seghedin și până dincolo de Titel, era mlăștinos. Aceste mlaștini nu se întindeau însă atât de mult, precum fură găsite în anul 1717. Mlaștina de la Aranca ajunsese, peste Kiskanizsa, până la Mokrin. În afară de aceasta, apele râurilor Beghei, Timiș, Birda, Bârzava, împreună cu
Agenda2005-23-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283783_a_285112]
-
1784, se va propune umplerea cu pământ a vechiului curs al Begăi. Lugojul va fi sub apele Timișului în 1799. Istoricii consemnează pentru 1 martie 1813 nașterea, la Timișoara, a lui Franz Reiter, viitor „inginer hidraulic, participant la regularizările Mureșului, Tisei, Dunării la Budapesta. Acesta va deceda în 1873. Pe 16 ianuarie 1816, se produce o puternică vijelie, apele inundând și dărâmând multe case și omorând oameni la Vălcani, Nerău și Sânnicolau Mare. În 1825, timișorenii vor începe săparea, în paralel
Agenda2005-23-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283783_a_285112]
-
suplimentare și înscrieri - la sediul din Piața Horațiu nr. 1, et. II (tel. 499 613). ( L. R.) Achizițiile publice În 22 și 23 iunie, la Centrul Regional de Afaceri al Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Timișoara (Bd. Eroilor de la Tisa nr. 22), se va desfășura seminarul cu tema „Achiziții publice“. Scopul acestuia este de a oferi o prezentare aprofundată asupra achizițiilor publice în Uniunea Europeană și relevanța lor pentru firmele și afacerile din România. Grupul țintă îl constituie reprezentanți de firme
Agenda2005-22-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283757_a_285086]
-
fiind de 60 km/oră. O. Nica Expoziție l Euroregională În organizarea Direcției de expoziții și târguri din cadrul Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Timișoara, în perioada 16-19 iunie, la Centrul Regional de Afaceri al C.C.I.A.T. din Bd. Eroilor de la Tisa nr. 22, va avea loc cea de-a V-a ediție a manifestării promoționale euroregionale „Timișoara - poarta vestului“. Participă peste 50 de firme din întreaga țară, precum și companii importante din Ungaria și Serbia și Muntenegru. Acestea vor expune și vinde produse din
Agenda2005-24-05-general2 () [Corola-journal/Journalistic/283799_a_285128]
-
auxiliare audio-vizuale și metoda situațiilor în cadrul grupurilor dinamice. Tot în iunie va începe și un curs de limba italiană, perioada de desfășurare fiind cuprinsă între 20 iunie și 17 august. Detalii se pot solicita la sediul din Bd. Eroilor de la Tisa nr. 22 al Centrului Regional de Afaceri al Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Timișoara, locul unde vor și derula ambele cursuri. D. BAISKI Cursuri pentru elevi, studenți și tineri l La Școala de Afaceri și Meserii Timișoara Ca în
Agenda2005-24-05-general7 () [Corola-journal/Journalistic/283804_a_285133]
-
și compania de credit ipotecar „Domenia Credit“, în colaborare cu Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Timișoara, organizează marți, 7 iunie, 2005, de la ora 9. 30, în sala „Europa“ a Centrului Regional de Afaceri al C.C.I.A.T. din Bd. Eroilor de la Tisa nr. 22, seminarul cu tema „Forme și tehnici de finanțare - alternative pentru construirea afacerii ori a locuinței“. Relații - la telefon 490 771 și 490 772. ( D. B.) Concluzii „Expoline International București” și „Expotim“ Timișoara au tras concluziile în urma derulării, în orașul
Agenda2005-23-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283787_a_285116]
-
customs. ro/tariful vamal integrat roman) începând cu data de 6 iunie 2005. ( D. B.) Expoziție În organizarea Direcției de expoziții și târguri din cadrul Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Timișoara, Centrul Regional de Afaceri al C.C.I.A.T. din Bd. Eroilor de la Tisa nr. 22 va găzdui în perioada 16-19 iunie expoziția internațională a firmelor din Euroregiunea DCMT intitulată „Timișoara, poarta vestului“. ( D. B.) Porți deschise În organizarea firmei timișorene „Inco“, partener „Ciel“, la Hotel „Timișoara“ din orașul de pe Bega va avea loc joi
Agenda2005-23-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283787_a_285116]
-
materialelor necesare. Informații pe site-ul: www. arceonline. ro. Vali Corduneanu „Timișoara - poarta vestului“ l Expoziție euroregională - 16-19 iunie În perioada 16-19 iunie, la Centrul Regional de Afaceri al Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Timișoara din Bd. Eroilor de la Tisa nr. 22, se desfășoară cea de-a V-a ediție a manifestării promoționale euroregionale „Timișoara - poarta vestului“. Sunt prezente peste 70 de firme din întreaga țară, precum și companii importante din Ungaria și Serbia și Muntenegru, care expun și vând produse din următoarele
Agenda2005-25-05-general5 () [Corola-journal/Journalistic/283830_a_285159]
-
Mare, o Românie Mare. Cu ocazia Sărbătorii de la Iași, de la începutul lunii iunie 1883, când s-a dezvelit statuia lui Ștefan cel Mare, Eminescu a citit la „Junimea” poemul său „Doina”, care a iritat Puterile Centrale: „De la Nistru pân’la Tisa/ Tot Românul plânsu-mi-s-a/ Că nu mai poate străbate/ De-atâta străinătate./ Din Hotin și pân’ la Mare/ Vin Muscalii de-a călare,/ De la Mare la Hotin/ Mereu calea ne-o ațin...” După ani întregi de cercetare și verificare a arhivelor
167 DE ANI DE LA NAȘTEREA POETULUI NOSTRU NAȚIONAL de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383303_a_384632]
-
I. Cotenescu a pătruns cu Regimentul “de fier” 9 Vânători comandat de olteanul „Vicus”, colonelul Gheorghe Rasoviceanu [printre foarte puținii generali “à la suite” din armata română, numit cap de regiment pe durata vieții sale - n.a.]. „De la Nistru și până la Tisa”, ca în “Doina” lui Eminescu, Gheorghe I. Cotenescu și-a îndeplinit misiunea de preot și părinte iubitor al soldaților români, fiind avansat căpitan și decorat cu ordinul militar „Coroana României”. De la începerea primei mari conflagrații mondiale a trecut deja un
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92964_a_94256]
-
Milcovului ne poate călăuzi spre marile idealuri de Unire întru dragostea frățească a celor două provincii Românești - Moldova și Țara Românească. Numai împreună, frații de același Crez și sânge vor putea străbate ”amara străinătate” care domnea „de la Nistru pân la Tisa”. Vreme de doi ani, între 1857-1859, ”ca puțini alții i-a îndemnat Melchisedec, pe unioniști, cu cuvântul și cu scrisul, la unirea fraților”, pentru întregirea neamului. Ca deputat al clerului în Divanul Ad-hoc, Ierarhul cărturar a adunat în jurul său mari
Episcopul Melchisede Ștefănescu (1823-1892) – așa cum nu l-ați descoperit [Corola-blog/BlogPost/93272_a_94564]
-
sentimentele creștine și umanismul care a caracterizat-o întotdeauna, ca și pe vorbitorii ei, precum versurile de mai jos. LA SĂRBĂTOAREA LIMBII ROMÂNE de George FILIP VULTURUL CREȘTIN de fapt eu sunt un vultur carpatin cu aripi de la Dunăre la Tisa, să cânt pe românește, să mă-nchin pe unde-n veac românul plânsu-mi-sa. In limba românească pot doini, Hora unirii peste plai se-ngână, În românește voi mărșălui Încolonat în armia română. Să îmi iubesc femeia-n limba mea Când
ZIUA LIMBII ROMÂNE LA MONTREAL PE 31 AUGUST, 2013 [Corola-blog/BlogPost/93475_a_94767]
-
perfectă în Ansamblu, Armonia Întregului... Cele enumerate mai sus sunt doar câteva dintre virtuțile cărților lui Dorin Uritescu, în care întâlnim lumină, vibrație spirituală, dar și o undă anume de hieratism specific iconostasului (din lemn suav de tei sau de tisă, sculptat cu belșug de motive vegetale), sau frescelor magice, cu valențe de unicat, din monastirile Voievodului Martir Constantin Brâncoveanu, din nordul Olteniei și de la Sâmbăta (Țara Făgărașului), sau ale lui Ștefan cel Mare și Sfânt, postbizantine, din Bucovina și din
Dorin N. URITESCU sau… Metronomul spiritului creator [Corola-blog/BlogPost/93468_a_94760]
-
carte, că de nu, unde vă stau cărțile, acolo vă vor sta capetele. Ce să cătați la noi? Noi ne apărăm sărăcia și poveștile și neamul. Până când să n-avem și noi povestitorii noștri? Din Ieși, de pildă, până spre Tisa, povestitu-mi-s-a că nu e picior de povestitor. Așa ceva, mai rar! Episodul 26 îN CARE APAR NOI ȘI NOI PERSONAJE Și cum stăteau ei acolo lângă foc și se desfătau într-ale vorbii, numai ce povestitorul numit Parnasie se săltă într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
se întâlnește până la Arcul Carpaților Răsăriteni, dar prin descoperirile acestora și în comuna Filipeni, aria de răspândire se întinde până în apropierea bazinului Bârladului. Prin analogii, s-a constatat c prototipul toporului de la Lunca este cunoscut și în Transilvania, în bazinul Tisei, unde o serie de exemplare descoperite izolat și întâmplător, se află în depozitul de la Hajdu-Samson. Deci, acest topor fiind asociat cu toporul de Hajdu-Samson și cu toporul cu disc și ceafă, se încadrează în seria cea mai veche a topoarelor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cruce al sabiei Arhanghelului Mihail ca în Maramureșul nostru voievodal. Și dacă ne referim concret la Mănăstirea Săpânța Peri, pe care am vizitat-o, ultima dată, într-o zi de iarnă luminată de un strat de omăt albit în vâltoarea Tisei, putem spune, fără a greși, că însuși Arhanghelul Mihail - Ocrotitorul și patronul spiritual al așezământului, s-a așezat cu sabia sa de foc drept pavăză la hotarul de nord al Ortodoxiei românești, unind cerul cu pământul într-o binecuvântare a
MĂNĂSTIREA SĂPÂNŢA PERI DIN MARAMUREŞUL VOIEVODAL ŞI ISTORIC – OAZĂ A ISTORIEI, CULTURII ŞI SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE ROMÂNEŞTI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364299_a_365628]
-
cerul cu pământul într-o binecuvântare a Creatorului. Vertical și alb. Adică rugăciune și curăție sufletească izvorăsc imediat în gând, în clipa în care pășești din șosea spre Mănăstirea Săpânța Peri, din Episcopia Maramureșului și Sătmarului, pe malul stâng al Tisei, care îngână în piatră o doină, ca o străveche litanie. De cealaltă parte a drumului, o altă verticală, cea a cetinii de brad, îți curățește respirația, pregătindu-te într-un fel să preguști din viață altfel: cu sentimentul nemuririi. Căci
MĂNĂSTIREA SĂPÂNŢA PERI DIN MARAMUREŞUL VOIEVODAL ŞI ISTORIC – OAZĂ A ISTORIEI, CULTURII ŞI SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE ROMÂNEŞTI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364299_a_365628]
-
alta a convenționalului. Nu se putea însă să se rupă iremediabil trăirea creștină strămoșească, zidită în conștiința moroșenilor prin prima ctitorie a dinastiei voievodale a Drăgoșeștilor, la Peri, în anul 1389, loc care astăzi se află de cealaltă parte a Tisei, râu devenit, convențional, graniță între două state. Nu se putea rupe, cu atât mai mult cu cât din începuturi au luminat aici rugăciunile părinților isihaști, iar Dragoș Vodă, la sfârșitul secolului al XIII-lea, înființa o mică sihăstrie cu hramul
MĂNĂSTIREA SĂPÂNŢA PERI DIN MARAMUREŞUL VOIEVODAL ŞI ISTORIC – OAZĂ A ISTORIEI, CULTURII ŞI SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE ROMÂNEŞTI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364299_a_365628]
-
vrut din tot sufletul să continuu ceea ce a început Părintele Paroh Grigore Luțai. Ca să fac o legătură între cele două ctitorii, aș spune că rădăcinile celui mai falnic stejar din acest parc dendrologic sunt înfipte în pământul românesc de dincolo de Tisa, de unde își trag seva din vatra vechii ctitorii a Maramureșului. A fost o perioadă grea. Maicile de aici au venit de la alte mănăstiri. Suntem doar patru. Am fost cinci, dar una a fost chemată la Domnul. Sunt surori râvnitoare, harnice
MĂNĂSTIREA SĂPÂNŢA PERI DIN MARAMUREŞUL VOIEVODAL ŞI ISTORIC – OAZĂ A ISTORIEI, CULTURII ŞI SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE ROMÂNEŞTI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364299_a_365628]
-
sentimentele creștine și umanismul care a caracterizat-o întotdeauna, ca și pe vorbitorii ei, precum versurile de mai jos. LA SĂRBĂTOAREA LIMBII ROMÂNE (de George FILIP) VULTURUL CREȘTIN de fapt eu sunt un vultur carpatin cu aripi de la Dunăre la Tisa, să cânt pe românește, să mă-nchin pe unde-n veac românul plânsu-mi-sa. În limba românească pot doini, Hora unirii peste plai se-ngână, În românește voi mărșălui Încolonat în armia română. Să îmi iubesc femeia-n limba mea Când
LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 971 din 28 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364352_a_365681]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > EMINESCU, POEZIE DE ION I. PĂRĂIANU Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Poezie de Ion I. Părăianu EMINESCU De-aș avea ... moșia De la Nistru pân' la Tisa, Dulcea Românie, Țara mea de dor, Aș fi-mpăcat cu sufletul Și nu aș regret de mor. De-ar fi, (de s-ar putea mai bine ... Să nu uităm ce știm De neclintitul zid Și ... cum că la Rovine Plângea chiar
EMINESCU, POEZIE DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363804_a_365133]
-
bătând, În frunza codrilor de jar, În fumul satelor arzând, În flacăra din felinar, În amăgirea fără leac, În sacrificiul fără sorți, În lumânări fără colac, În cimitire fără morți... În cer, în apă și-n pământ, În Prut, în Tisa și în Jiu, În câte-au fost și-n câte sânt Am fost și sânt și am să fiu! Referință Bibliografică: În tot ce faci și ești / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 915, Anul III, 03 iulie
ÎN TOT CE FACI ŞI EŞTI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 915 din 03 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363895_a_365224]
-
vieții lui, este astăzi prea puțin cunoscută. „Buzduganul generației șaizeciste”, cum l-a numit criticul Eugen Simion, s-a născut la 2 decembrie 1935, în comuna Mălini (ce nume frumos!) din județul Suceava, cu „Pădurile de pini, de zadă și tisă, cu cerbi, căprioare, râși, cocoși de munte și alte aripate, cu furtuni și încremeniri ... ”, după cum nota scriitorul argeșean Vladimir Streinu. Fiul învățătorilor Eugen și Ana-Profira, Nicolae Labiș a început școala primară în clasa mamei sale, apoi, din cauza refugiului din timpul
AURUL DIN POEZIA LUI NICOLAE LABIŞ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1067 din 02 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362904_a_364233]
-
închisorile comuniste academii de muzică patriotică ? Față de varianta Andreiei Botiș diferă ultimele două strofe : Vântu bate, frunza pică, Inima mi se despică De durere și de chin Că-i Lucaci la Segedin. Seghedine, Seghedine, Dumnezeu cum te mai ține? Mureș, Tisa, până când Te-or mai ține pe pământ? Pe 29 noiembrie se împlinesc 91 de ani de la moartea părintelui Vasile Lucaciu, iar această poveste a fost modul meu de a-l omagia pentru toată jertfa pe care a dat-o pe
CÂNTEC ŞI POVESTE – DOINA LUI LUCACIU de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1070 din 05 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362511_a_363840]
-
neînțelesuri înțelese» (ibid.), într-un «văz-huh al vrerii» (s. n., p. 8), în «foc molcom» și în «sânge pân' la cer», în «siberii-ncremenite» (cu speciala-i pușcă anti-ger: «îmi iau pușca să-mpușc gerul / pân' spre margine de Nistru / tânguiri până la Tisa / stringuri geruind sinistru // ne-nțeles...» - împușcați în mămăligă, p. 9), «într-un eclectic / spațiu-timp» (p. 11), cu „ozeneu“, ori cu „verde bicicletă-rablă“ (nu fabricată de vreun alt poet, ca, de pildă, Al. Macedonski, cel născut la patru ani tereștri după
DESPRE „GRAAL” ŞI BUCURIA MICROCANTITĂŢII DE ENERGIE RADIANTĂ DIN CUVÂNT de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360986_a_362315]