1,739 matches
-
smalt, Hai în zbor de șoarec sur La ăl ciur Des și rar Clătinat la râul nopții De Țiganul Aurar, Ciuruitul prapur sur Ce-n azur străvechi întinge Îngălatul de azur: Rupta lumilor meninge! Pîn' la el, Ușurel, Pe arc tors fără cusur, Îndoiește și întinde Zborul tău de șoarec sur... Și cu pumnul dus mosor Pîn' la sita din tărie, Treieră șuierător Spart descântec din fetie! f) Buhuhù la luna șuie, Pe gutuie să mi-l suie, Ori de-o
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
-n fugă... * - Isarlîk, inima mea, Dată-n alb, ca o raia Într-o zi cu var și ciumă, Cuib de piatră și legumă Raiul meu, rămâi așa! Fii un târg temut, hilar Și balcan - peninsular... La fundul mării de aer Toarce gâtul ca un caier, În patrusprezece furci, La raiele; rar, la turci! Bată, într-un singur vin: Hazul Hogii Nastratin. * Colo, cu doniți în spate, Asinii de la cetate, Gâzii, printre fete mari, Simigii și gogoșari, Guri cască când Nastratin La
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
lir-liu-gean, Râs al pietrelor de-a dura Pe trei trepte de mărgean! ÎNCHEIERE Stinsă liniștirea noastră (și aleasă), Isarlîk încinsă, Isarlîk mireasă! Dovediții, mie, doisprezece turci Între poleite pietre să mi-i culci: Inima - raiaua, osul feții spân, Țeasta, nervii torși în barbă de stăpân, Clatină-i la Ciprul Negru, în albeață De sonoră vale într-o dimineață! Vis al Dreptei Simple! Poate, geometria Săbiilor trase la Alexandria, Libere, sub ochiul de senin oțel, În neclătinatul idol El Gahel. Inegală creastă
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
servitoare și duh de-ngrășăminte. Cum Else foarte multe de Hanși răzmate-agale Visau, mă cercetară dulci planuri conjugale. Pe aburii aleei, la nucul melancolic, Idila ancorată se închega bucolic. - "Dar, Toamnă! Bărbăția cea dreaptă nu e dată În sine să se toarcă, sucită și uscată? Ca frunza podidită din creștetul de nuc În pălmi, în pălărie, pe umeri, pe surtuc." O ÎNȘURUPARE ÎN MAELSTRÖM Câștigate pulsuri, câmp de săbii. Tencuirii-sclave garanții, Lege egalând lunula năvii Tâmplelor de apă ce reții; Aule, exalte
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
festin, Sau în pădurea-nmiresmată de stejar, Cu fluturașii, ce dorm pe-al florilor altar. De-ar poposi pe valea cu narcise, Să-și ostoiască dorul, pe un tărâm de vise, Sau de-ar culege macii roșii din câmpie. Să toarcă fir și-apoi să țeasă parfumată ie. Însă odihna, gând pribeag, nu și-o găsește, De dorul tău, încet, încet se ofilește, Își amintește parfumul firelor de trandafir, Și de mireasma ta iubite, dulce elixir. Referință Bibliografică: Gând pribeag / Margareta
GÂND PRIBEAG de MARGARETA MERLUȘCĂ în ediţia nr. 2195 din 03 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364310_a_365639]
-
până dincolo de orice știre, și... ca un solfegiu în gama mi sau în gamaglobulină sângele fierbea la lumină în multe tonuri peste nerostite zvonuri. În preajma sa, așa de jur împrejur dar cine jură în preludiul pur, și cine te întoarce, toarce, arce, picuri ce demult se vor sparge așa cum de la mult, totdeauna în vânt sau cum am răspuns la întrebarea unde sunt într-un refren ce locuiește-n gând. Ca un iepure ascult unde mă lovește frica, firida, lacătul și vina
FRICA de PETRU JIPA în ediţia nr. 2195 din 03 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364311_a_365640]
-
Popas cât să ascult o rapsodie Și buciumul sunând a veșnicie. Ajunși demult legende cărturarii - Cetățile de veghe la fruntarii, Iar Clopotele toate prind să bată; Ci soarele n-apune niciodată. Eterne melopeicile valuri, Vapoare rătăcind cu idealuri, Un far torcând tristețea lui amară, Iar marea se frământă solitară. Și gândurile se succed mulțime - Izvoare de demult, din străvechime, Podgorii hăulind autumnale Din cele patru puncte cardinale. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Puncte cardinale / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
PUNCTE CARDINALE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361344_a_362673]
-
campionat, mingi am cumparat , pentru porți plase ca ale lor erau nițel roase. premii unul și unul or să primească doar branză-olandeză și franțuzeasca mâna întind printre uluci să iau din vecini câteva nuci. cand mișcă din ochi motanul când toarce, de pe-o parte pe alta mereu se intoarce Chiț-Chiț apare, mă furișez motănelul viclean iar îl fentez și intru vesel cu poftă mare de joacă pe fermecata șoriceilor poartă. Referință Bibliografica: Țara șoriceilor / Valeria Iacob Tamâș : Confluente Literare, ISSN
ŢARA ŞORICEILOR de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361349_a_362678]
-
odată s-a întâmplat ca să fie cu adevărat numai odată. În fiecare an luna sărutul nostru odată ni-l fura pentru meri să-i învețe-nflorirea albului sfânt fără umbră de ieri. Ultima oară vorbind de o lumină ce-o toarce lutul prelung din ocarină mi-a spus să nu mă supăr, dar și al nostru-odată a fost ca niciodată... Și a plecat cu el. Brazii șușoteau peste izvor, psalm înalt ce doar odată se îngână: Cel ce o ține de
ROMANŢĂ PENTRU OCARINĂ de BAKI YMERI în ediţia nr. 1103 din 07 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363830_a_365159]
-
leg de-o lampă e cea a versului prea sfânt care ridică și dezgheață și vin răspunsuri albe-n rând și mă cutremur dimineții când ziua-ncepe fremătând îmi iau iar lupa vreau să cânt acum doar râd de clipa toarsă-n fir de ceață las bardului sunetul fin cu glasul lui întoarce fila nu vreau să văd să mai aud gemutul pas de dimineață mă doare cânt mă doare râd din șale-s sub topor de vremuri ajunge zilei primul
ŞIR DE ÎNTREBĂRI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1103 din 07 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363831_a_365160]
-
am născut și până am plecat de acasă. Parcurgând filele cărții, am însoțit-o de-a lungul călătoriei pe firul roșu și sensibil al rememorării. În memoria scriitoarei, s-au decantat amintirile, rămânând doar frumosul: hora din poiană, Glavaciocul ce toarce liniștit pe sub pletele sălciilor, pădurea de pe deal, mărgăritarele de pe Căldăraru, călușul, umorul localnicilor, hărnicia, demnitatea și mândria sătenilor, ,,moștenire" care i s-a transmis de către înaintași, purtată cu sine oriunde ar merge. ,,Mulțumesc celor din rândul cărora m-am ridicat
LOCUL MAGIC AL COPILĂRIEI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 915 din 03 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363896_a_365225]
-
totul și vocea-n smochingul protocolar ți-mbraci nu înainte de-a împinge cu mâna spre spate agasarea ce deja s-a lipit - nechemata - de tine în fine închizi și taci îndelung lăsând sentimentul de a fi supraviețuitor să-ți toarcă molcom la picioare dar dincolo de geam auzi cum timpul iarăși își mână mustangii ce-aleargă răsfirând coame de flăcări în vânt și mușcă sălbatic cu dinții lianele albe-ale ploii te- apropii ca să vezi miracolul mai bine dar geamul este aburit
DINCOLO de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2340 din 28 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/362828_a_364157]
-
chiar cu stupoare / Că și bolul de mâncare / Este plin de ... nonculoare!”( Alb).Poezia copilăriei, poezia purității, poezia suflețelelor celor mai nobile și mai sincere, este adunată cu dragoste în cartea doamnei Stroia “Pastel de borangic” - țesută cu fire nevăzute, toarse de sufletul Domniei Sale și sfințite în lacrima bucuriei de a fi mamă, de a fi dascăl și de-a trăi pentru și prin sensibilitatea copiilor. Îi urăm din toată inima multă inspirație și la cât mai multe incursiuni poetice în
LA MULŢI ANI, DE ZIUA TA, MARICICA STROIA! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 953 din 10 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362859_a_364188]
-
toate florile de câmp, le admira culorile și parfumul. După o mică pauză, a continuat: „Viața este atât de frumoasă numai dacă știi s-o trăiești”. Simțind parcă deodată fiorul iernii, a deschis ochii, șoptind: În munții noștri astăzi zăpezile torc leneși/ Izvoarele îngheață în clinchete subțiri/ Și caprele de munte...” Pe 22 decembrie, la ora 2 dimineața, a murit. Două zile mai târziu, la amiază, persoane îndoliate s-au adunat la Casa Scriitorilor, unde mai mulți scriitori proeminenți au citit
AURUL DIN POEZIA LUI NICOLAE LABIŞ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1067 din 02 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362904_a_364233]
-
verzi, mici”, care îi iubește pe bunici, e prietenul orișicui, învață multe lucruri despre viață sau este salvatorul de serviciu al unei rățuște numite Agripina. Altădată, se întreabă, ca un înțelept ,,Care-i sursa frigului?”, este bucătar la Castel sau toarce lângă soba călduroasă (firesc, pentru o pisică) și face haz de iarna cea geroasă, așa cum îi stă bine unei mâțe care are domiciliu confortabil și stăpâni iubitori. Ioachim nu are numai un domiciliu confortabil care îl ferește de frig și
NOI APARIȚII EDITORIALE – DECEMBRIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363277_a_364606]
-
și eu. Pentru că trebuie să fii atent la oameni. Pentru că trebuie să știi ce simt oamenii dincolo de apartenența sociala. Marturisiri. Versificate. Poetice. Nu cunoști. Simți oameni. Doamna Cristina Ștefan care ( cald mi-a facut marturisirea asta)- stă în pat și "toarce" sentimente și adună oameni la mărturisirea micilor sau marilor sentimente. Credeți că-i puțin? Nu-i usor să-ți găsețti locul. Nici la propriu, nici la figurat. Pentru că nu vin acolo bucăți de carne. Anatomii. Vin suflete. "Un' te duci
SĂ NE CUNOAȘTEM SCRIITORII BĂCĂUANI! SERI LITERARE de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363348_a_364677]
-
la război nu de cumpărat, un fel de stofă așa cum apar costumele populare la cântărețele de muzică populară de astăzi, apoi îi aducea la bordei să-i spele în putina cu apă. Mama îi mai trimetea uneori lână să o toarcă cât stătea cu mine la vie, sau să răsucească ce a tors. Lâna așa pregătită o vopseau în mai multe culori și țeseau iarna diferite obiecte casnice, cuverturi, preșuri sau chiar covoare de pus pe pereți. Acest ciclu cu paza
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
populare la cântărețele de muzică populară de astăzi, apoi îi aducea la bordei să-i spele în putina cu apă. Mama îi mai trimetea uneori lână să o toarcă cât stătea cu mine la vie, sau să răsucească ce a tors. Lâna așa pregătită o vopseau în mai multe culori și țeseau iarna diferite obiecte casnice, cuverturi, preșuri sau chiar covoare de pus pe pereți. Acest ciclu cu paza lotului cu viță de vie se repeta anual. Acum eram clasa a
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
Ediția nr. 1603 din 22 mai 2015 Toate Articolele Autorului Miroase a smirnă printre icoane Candela veche se-aprinde în rai, Bunicul citește încă ceaslovul, Prin amintire, mâna să-mi dai! Pe brațe de nori o văd pe bunica, Cum toarce fuiorul acesta de dor, În liniștea pură nu cere nimica, E colțul tăcerii a lumii din sori! Văd parcă via cu mustul din teasc Și toți bostanii de prin grădină, La poartă de veghe e nucul bătrân, O creangă uscată
BUNICII de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362340_a_363669]
-
de o fată curată. Se mai pun: trei cepe, busuioc, sare, zahăr, pâine, vin, bani, pânză, lână, ștergar, carte, culori, creion... Pentru cele trei ursitori, sunt diferite interpretări: Cea mare, Ursitoarea, de găsește copilul vesel, înseamnă că are viață lungă.Toarce firul vieții. Ursitoarea mijlocie, Soarta,hotărăște ca tot ce e bun să-l însoțească pe noul născut toată viața. A treia ursitoare, Moartea, predestinează soarta numai de rău. Rupe firul vieții. Adevărul este că Emil a parcurs pas cu pas
BLESTEME PĂRINTEȘTI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362290_a_363619]
-
alungat tristețea norilor/ Și-ascultându-i cântecul,/ Pe strunele dorului/ L-am dăruit privighetorilor/” (În liniște), un suflet-orchestră pentru că de la început și până la sfârșit asistăm la o muzică ce pornește delicat, precum sunetul viorii: „Din cântec lin, pe strune de vioară/ Să torc spre tine-n taină tandre șoapte/ De Sus să curgă dintr-o călimară/ Praful iubirii peste noi în noapte./ Și lacrimi - bobi de rouă de pe flori S-adun pe buze-n dimineți senine/ Să mă îmbrac în mantii de culori
ECOURI LA O CARTE DE... DESCĂTUŞĂRI LIRICE de GEORGE ROCA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362454_a_363783]
-
Acasa > Strofe > Timp > NEDUMERIRE Autor: Mariana Stoica Publicat în: Ediția nr. 1973 din 26 mai 2016 Toate Articolele Autorului Se aprind candele pe ceru-ntunecat Cu palide luciri de aur vechi, curat Clepsidra nopții toarce continuu-n univers Același aspru caier de timp anost și sters. În blânda-i șlefuire fir cu fir dispare Și nu știi ce să crezi, au fost sau n-au fost oare Clipe și amintiri ce le purtăm în gând
NEDUMERIRE de MARIANA STOICA în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/361037_a_362366]
-
să văd, din scorburi, copacii turnau prin noapte Urme de smoala,-n care topeau aburi de ceață, Iar umerii reci aruncau peste ceafa și spate Tămâie, scrum, busuioc, în șanțuri de gheață. Lumină din ochi cernea infinit, prezentul tăcea - Timpul torcea din fuiorul cu ceasuri oprite, Iar luna pe crengi și pește frunzele ude zăcea - Cu fata de ceară, ochii-nfundați în orbite. Doar mai lasă-mi minutul să zbărnăie-n gură de drac, Că dintr-o stâncă, sub care adâncul veghează
MĂTURĂ-MI RACLA ŞI SPALĂ-MI CU LAPTE CRUCEA MURDARĂ de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2033 din 25 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/361043_a_362372]
-
ură păianjenilor picioarele lor perfide strecurându-i-se sub ceafa că un cerc ptolemeic savoarea perelor (perga)mute îi excitase însă papilele serile auzea sâsâitul șerpilor își scuipau nefericirea târâtoare pe sunătoarea de leacuri amar mai era ceaiul dimineților pisică torcea cu ciocul cintezelor în gât trozneau redundant merii mâna dreaptă își odihnea tăcerile în iarbă lui Dumnezeu așteptând să treacă un gușter se zice că i-ar fi cioplit inima cu dalta haiducilor dăruindu-i măiestria de a coase cuvinte
ŞOPÂRLE VORACE de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1314 din 06 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/361092_a_362421]
-
malul râului un vers mai scriu Și-mi pare câmpia un covor oltenesc Pe care mă-ntind, și e târziu, Tot mai departe orașul îl zăresc. Paznic la flori și-o pisică Singur în castelul de la poalele frunții mele, Pisica toarce timpul castelanei plecate, Florile le ud cu lumină din stele, Iar altele prin grădină sunt înțărcate. Privesc cerul și știu că-s fratele lui, Mă înaripează, mă-nnorează, mă înseninează, Doar pisica birmaneză toarce zerseul nimănui Când în vie bate
ÎMI PARE CÂMPIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361099_a_362428]