1,458 matches
-
definiției pe care Maingueneau o dă, în același studiu, scriitorului ca ,,o persoana care nu-și găsește locul și trebuie să-și construiască teritoriul propriei opere chiar pe această lipsă"184. În mod evident, grupul de bolnavi impus de ,,societatea topică" nu este recunoscut de scriitor, în spațiul literar, în boală și suferință acesta nu vede decât o situație trecătoare pe care nu o ridică la niciun rang ilustru ca de exemplu ,,nobilă și admirablă inspiratoare în artă"185. O altă
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
vieții, realitatea s-a deplasat cu câțiva centimetri, adică a ,,ieșit din minți" și a dat astfel de forme cu totul extraordinare 186. Astfel, modalitatea pe care Blecher o găsește pentru a se raporta în același timp la ,,societatea deosebit de topică" și la ,,spațiul literar relativ topic" care devine o copie a ,,societății topice" o relalitate care și-a ,,ieșit din minți dând naștere unor forme noi, extraordinare" este ceea ce alimentează, în fapt, actul creației blecheriene. Textul Viziunii luminate, se va
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
câțiva centimetri, adică a ,,ieșit din minți" și a dat astfel de forme cu totul extraordinare 186. Astfel, modalitatea pe care Blecher o găsește pentru a se raporta în același timp la ,,societatea deosebit de topică" și la ,,spațiul literar relativ topic" care devine o copie a ,,societății topice" o relalitate care și-a ,,ieșit din minți dând naștere unor forme noi, extraordinare" este ceea ce alimentează, în fapt, actul creației blecheriene. Textul Viziunii luminate, se va scrie prin rețeta pe care însuși
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
și a dat astfel de forme cu totul extraordinare 186. Astfel, modalitatea pe care Blecher o găsește pentru a se raporta în același timp la ,,societatea deosebit de topică" și la ,,spațiul literar relativ topic" care devine o copie a ,,societății topice" o relalitate care și-a ,,ieșit din minți dând naștere unor forme noi, extraordinare" este ceea ce alimentează, în fapt, actul creației blecheriene. Textul Viziunii luminate, se va scrie prin rețeta pe care însuși autorul lui o propune: Ei bine, tocmai
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
te ocupi''de dânsa cât mai atent. Cât mai atent, cât mai de-aproape. Până la sesizarea ei în cele mai mici fibre 187. Scriitura blecheriană sesizează în detaliu suferința, originea tuturor paratopiilor fiind aici. Iată, de exemplu cum restricțiile ,,societății topice" din care provine, ,,ale eu-lui topic", reușesc să creeze, paradoxal, prin conștientizarea acestora, ,,spații relativ topice", ,,paratopii", în care ,,el-ul" se manifestă în toată splendoarea sa: Știam acum ,,conturul" durerii și nu-mi mai rămânea decât, cu ochii închiși
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
atent. Cât mai atent, cât mai de-aproape. Până la sesizarea ei în cele mai mici fibre 187. Scriitura blecheriană sesizează în detaliu suferința, originea tuturor paratopiilor fiind aici. Iată, de exemplu cum restricțiile ,,societății topice" din care provine, ,,ale eu-lui topic", reușesc să creeze, paradoxal, prin conștientizarea acestora, ,,spații relativ topice", ,,paratopii", în care ,,el-ul" se manifestă în toată splendoarea sa: Știam acum ,,conturul" durerii și nu-mi mai rămânea decât, cu ochii închiși, să-l urmăresc ca pe o
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
ei în cele mai mici fibre 187. Scriitura blecheriană sesizează în detaliu suferința, originea tuturor paratopiilor fiind aici. Iată, de exemplu cum restricțiile ,,societății topice" din care provine, ,,ale eu-lui topic", reușesc să creeze, paradoxal, prin conștientizarea acestora, ,,spații relativ topice", ,,paratopii", în care ,,el-ul" se manifestă în toată splendoarea sa: Știam acum ,,conturul" durerii și nu-mi mai rămânea decât, cu ochii închiși, să-l urmăresc ca pe o bucată muzicală, și să caut a ,,asculta" atent toate variațiile
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
și diversitățile unei bucăți de concert cu aceleași reveniri și cu aceleași teme, pe care le descopeream în compoziția durerii exact ca în muzica ce o ascult 188. Iată, așadar, una dintre ipostazele el-ului nomad manifestată în urma conștientizării ,,realității topice". Încă o ipostază generată de conștientizarea eu-ului de a nu fi decât eu este cea în care acesta se identifică cu actorii de comedie aflați în situația de a înfrunta personaje net superioare lor În comediile pe care le
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
urmă promisiune 191. Ipostaza de bolnav în care eu-ului i se permite să râmână, generează de fapt nomadismul el-ului. În Întâmplări în irealitatea imediată, cinematograful, panopticum-ul cu figuri de ceară și bâlciul devin, de asemenea, ,,spații relativ topice". În aceste spații el-ul se manifestă, caracterizat fiind de o libertate nefirească: Mi se întâmpla de multe ori ca filmul să-mi absoarbă într-atâta atenția, încât să-mi închipui dintr-odată că mă plimb prin parcurile de pe ecran
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
fiind aceea a nomadului, a celui care caută în permanență locul potrivit. În acest sens, caracterizarea pe care i-o face menajera naratorului-personaj din Vizuina luminată ,,domnul care pleacă în fiecare dimineață în excursie" este exemplară. Revenind la distincția ,,societate topică" vs. ,,spațiul ,,literar topic", observăm faptul că ,,paratopia spațială", în romanele lui Blecher, ia forma locurilor care se găsesc în ,,societatea oficială"196. ,, Locurile bune" și ,,rele" care dintr-o anumită perspectivă seamănă atât de bine între ele, încât par
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
a celui care caută în permanență locul potrivit. În acest sens, caracterizarea pe care i-o face menajera naratorului-personaj din Vizuina luminată ,,domnul care pleacă în fiecare dimineață în excursie" este exemplară. Revenind la distincția ,,societate topică" vs. ,,spațiul ,,literar topic", observăm faptul că ,,paratopia spațială", în romanele lui Blecher, ia forma locurilor care se găsesc în ,,societatea oficială"196. ,, Locurile bune" și ,,rele" care dintr-o anumită perspectivă seamănă atât de bine între ele, încât par unele și aceleași, malefic-benefice
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
unele și aceleași, malefic-benefice, infernale și deopotrivă paradisiace: toate sunt locuri închise, secrete, supraîncărcate de obiecte ieșite din uz, uitate sub straturi groase de praf și de care imaginația naratorului leagă un anumit mister 197 alcătuiesc fără îndoială ,,spațiul literar topic", ,,paratopia spațială", acel loc în care ,,el-ul nomad" se poate manifesta fără constrângeri. ,,Societatea oficială" ascunde acele ,,locuri în stradă, în casă sau în grădină"198 ,,spațiile paratopice" care provoacă uneori crizele naratorului-personaj, alteori o stare de euforie inexplicabilă
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
exterioară a infirmității de care suferea.208 Infirmitatea nu este exteriorizată, de aceea totul pare straniu, ghipsul ca metafora a morții este de fapt acel ceva care nu te lasă să fii decât ceea ce ești, marca unei realității mult prea ,,topice", din care eul nu poate ieși. Acesta este și momentul conștientizării situației eu-ului nu-i este dat să fie decât eu disperarea celui care nu vrea să fie el însuși, de care vorbea Kierkegaard. Și mie mi se va
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
nu-l va părăsi niciodată. Astfel, ne aflăm în fața unei situații cel puțin stranii: bolnavii adevărați nu par bolnavi ghipsul e adjuvantul ideal, iar cei vindecați sunt însemnați pentru totdeauna de boala pe care au avut-o cândva. Semnele ,,realității topice" pe care o reprezintă primii sunt evidente și în cazul celor din urmă care construiesc practic ,,identitatea enunțiativă". CAPITOLUL IV DISCURSURI LITERARE ȘI FILOSOFICE ÎN TEXTUL NARATIV BLECHERIAN 4.1. Întâmplări în irealitatea imediată discurs despre suferința primară 4.1
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
blecheriene în sensul în care ambele sunt generatoare de lumi fantastice, de proiecții imaginare ale realului, ale altor personaje din contingent și în final, ale propriei transformări. Definiția cea mai reușită pe care Blecher o dă existenței sale reale, ,,identității topice", conform terminologiei lui Maingueneau, care i-a fost dată, o găsim tot în paginile Întâmplărilor...: ,,bizara aventură de a fi om"238. Perspectiva aceasta asupra lumii și implicit asupra propriei existențe este urmuziană. Stamate, personajul lui Urmuz din Pâlnia și
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
într-o zi dragostea?"276, trădează, în fapt, aceeași lipsă a afectivității de care suferă și personajele blecheriene. Plecând de la aceste considerente putem identifica în textul blecherian ,,mecanismul angoasei" pe care Heidegger îl descria în Ființă și timp. Cotidianul, ,,realitatea topică", reprimă autenticitatea confruntării personajelor blecheriene cu posibilul lor ,,de a nu mai fi". Astfel, textele blecheriene descriu o continuă ,,fugă" a personajului, ,,de ceva care e permanent pe urmele mele"277, adică de propria lor ființă. Conform teoriei lui Heidegger
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
Lintvelt, op. cit., p. 94 379 Camil Petrescu, Patul lui Procust, ediția citată, p. 30 380 Ibidem 381 Idem, pp. 21 și 26 382 Termenul "verosimil" îl utilizăm cu trimitere la referențialul ascuns sub idea de realism, mimesis, și cultural (verosimilul topic ori de gen cf. M. Spridon, Despre "aparența" și "realitatea" literaturii, Editura Univers, București, 1984, p. 165) 383 Cf. P. Lubbock, The Craft of Fiction, Londra, 1965 384 Cf. Jaap Lintvelt, op. cit., pp. 80-94 385 Cf. J. Pouillon, Temps et
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
și prezența morții. Astfel suferință nemiloasa, fără nume a lui Montale amintește de cea absolută a recanatezului, din Cantul nocturn al unui pastor pribeag din Asia.147 Montale a mai preluat de la romantic, precizează Gilberto Lonardi, tema amiezii că moment topic și pe cea a copilăriei că vârsta a iluziilor destinate să se năruie: la Montale copilăria devine vârstă leopardiană a amăgirilor și iluziilor ce se prăbușesc în fața "norilor grei ai mării celei tulburi" (Sfârșitul copilăriei).148 Căutarea cuvintelor simple, esențiale
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
these are essays and texts belonging to some remarkable scientists and thinkers, which are representative for their intellectual field without necessarily being all philosophers, but saying interesting things on their science or related fields. Generally, these texts were grouped by topic, leaving to the editor the task to choose the authors and subjects arrangement of the texts. Scientists, especially modern ones, talk less about the compositions and deepest truths of their science, and this happens because they consider the issue to
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
folklore". Scopul lui era acela de a-l cunoaște "pe român așa cum este dînsul în toate ale lui, așa cum l-a plăsmuit o dezvoltare treptată de optsprezeci veacuri, așa cum s-a străcurat el prin mii și mii de înrâuriri etnice, topice și culturale"73. Bogdan Petriceicu-Hașdeu vedea în limbă o oglindă a spiritului unei națiuni, cercetarea acesteia putând scoate la lumină informații nu numai despre fonetică, vocabular, gramatică, ci și despre tradiții, obiceiuri, valori, moduri de gândire și de comportament. "Dicționarul
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
de povestire, rugăciune, baladă, corespondență oficială, sonet..." (1976: 326-327). Câțiva ani mai târziu, în cadrul teoriei sale despre text, T.A. Van Dijk (1978, 1981 a și b, 1984) vorbește mai degrabă de "suprastructuri", rezervând noțiunea semantică de "macrostructură" temei sau topicului global al unui enunț: "Suprastructurile sunt structuri globale care se aseamănă unei scheme. Spre deosebire de macrostructuri, ele nu determină un "conținut" global, ci mai degrabă "forma" globală a unui discurs. Această formă este definită, precum în sintaxă, în termeni de categorii
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
fact that it withdraws from history, its content remaining outside becoming. But what does the archetype contain if not an image? Why can it generate representations if it is not itself a representation? Carefully studying the myths on the same topic, but encountered in different cultures, we can observe that they contain within them dominant motifs, they refer to a fundamental category that does not contain the necessary attributes to be considered an image. Therefore, the archetype would be an ahistorical
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
conceput inițial de Benveniste); textul are o finalitate: să acționeze asupra credințelor și/sau comportamentelor, operînd asupra reprezentărilor discursive. 2. Ce fel de unitate de analiză textuală? Din punct de vedere global (plan macrostructural), vom vorbi despre REFERINȚĂ (temă sau topic al întregului text: macrostructură semantică, în fapt), despre ENUNȚARE (ancorare enunțiativă globală) și despre ORIENTARE ARGUMENTATIVĂ (dimensiunea ilocutorie a macro-actului de discurs explicit sau derivabil). În acest fel, textul își formează sensul (dimensiune configurațională) în mod global. Din punct de
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
doua a cărții noastre). 3. Ar fi preferabil să vorbim aici de suprastructură, sau structură secvențială și nu de "macrostructură semantică", noțiune pe care o rezervăm pentru a desemna conținutul global al unui text sau al unei secvențe (temă sau topic de asemenea). 4. Trebuie să notăm faptul că ne delimităm de pozițiile lui Denhière și Legros utilizînd de asemenea termenul de "nucleu" pentru acțiunile principale din DA. 5. Înțelegem aici prin "descriere homerică" ceea ce tradiția a privilegiat. Exemplul nostru (4
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
and practical-visual arguments, regarding the object of our research in the book The Visual Representation of the Sacred. The diversity of viewpoints related to the sacred notion made us focus our interest only on certain representative aspects of the debated topic, by exploring this subject from the perspective of its relations to the current visual artistic field. On this line, our paper followed a concrete interlacing of the theory regarding the sacred with the effective practice of its visual representation conjunction
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]