433 matches
-
La Pâșcov-Ochi. Este vorba de o sinonimie toponimică. Imaș (Pe Imaș)-terenuri situate, de regulă, la marginea satelor din comună, folosite la pășunatul vitelor locuitorilor. în unele cazuri oamenii folosesc în vorbirea curentă cuvântul Izlaz. Este vorba de o sinonimie toponimică. Irinca-suprafață de teren situată între două ramificații ale Dealului Gicol, folosită în special pentru pășunatul vitelor și unele porțiuni pentru cultivarea cerealelor. Denumirea vine de la ucraineanul Hrinca care înseamnă felie de pâine și prin analogie, bucată de pământ. în părțile
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Episcopiei românești din Ardeal, până la 1773 - utilizează documente de arhivă, tradiții locale și informația directă. Scriind istoria tuturor românilor, M. a avut în vedere demonstrarea tezelor fundamentale ale Școlii Ardelene - originea, continuitatea și unitatea poporului român, aducând și argumente lingvistice, toponimice, etnografice. Concepția raționalistă asupra istoriei îl deosebește de cronicari, fiind vizibilă în înlănțuirea cauzală a evenimentelor, înlăturarea providenței din determinismul istoric, folosirea exactă a izvoarelor, în caracterul demonstrativ și sensul militant al scrierii. Dar modul de expunere, stilul, tonul preponderent
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288108_a_289437]
-
fiind apreciat ca fondatorul acesteia. Legătura sa cu Carpații Meridionali a fost una continuă, pornind poate de la teza de doctorat din 1934, despre “Țara Loviștei”, apoi prin “Studiul geografic al castanilor din Oltenia, Nedei, pastori, nume și munti”, „Profile toponimice prin Carpații Meridionali” etc. - Ion Simionescu (1873-1944), o personalitate complexă a științei și culturii românești a străbătut Carpații Românești, lăsându-ne nouă pagini memorabile cu o puternică Încărcătură patriotică. Formația sa științifică deosebită, arta scrisului, ca și pasiunea pentru drumeții
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
mînă plină de grație în sus! te-ai aplecat de credeam că-mi zici sărut mîna! te văd jos, îți iei în primire stația dinainte de Bacău, Itești golul prezenței proprii, numele de afară panoul luminat, spațiul luminat înăuntru, stațiile index toponimic, apa Bistriței hidrocentrala, tatonează trei cerșetori pe culoar, sinapse cînd întîlnim privirile, pirpiriul agățat de mîner, îmi dați și mie un ban? dialogul degajat dintre ei, mai înainte. Vineri, 5 septembrie, ora 0,15, în sala de așteptare a gării
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
sec, umorul este că nici nu ai de înțeles! altă oprire grăbită, n-avea cum să fie ținta călătoriei, clipă de clipă urmărită, Itești mingea pămîntului adusă mereu la fileu, ba este numele neaoș cel care o înalță, ba știința toponimică, codul morfologic, cel mitic ori alți jucători la figurat, și atunci îi imprimi o traiectorie de nu se vede! Bacău într-un sens giratoriu, viaductul de Piatra-Neamț, țevile în marginea bordurii, la capăt becurile, zidul roșiatic, în litere albastre vama
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
celor doi autori. Iată cum, într-o carte "transinfinită", ca și la Borges, în care sunt cuprinse toate cărțile, este la loc sigur, și cartea adevărurilor eterne a lui Eminescu. 3. Scriitorii sătmăreni și Mihai Eminescu Prezența aproape constantă a toponimicului Sătmar (cu variantele Satmaru, Satmar) în publicistica eminesciană dar și în poezia Doina ne obligă să ne întrebăm asupra provenienței informațiilor și a legăturii cu istoria și oamenii acestui ținut numit de Iosif Vulcan (cel care l-a debutat în
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
cel Bun, castelul de la Hunedoara ș.a. Cei lipsiți de reprezentări vizuale consacrate (cum a fost cazul cnezilor Gelu sau Menumorut), personajele secundare sau "poporul de rând" erau creionați în tiparul dârz al "realismului" socialist. Legendele onomastice (despre familia Corvineștilor) sau toponimice (despre București), pildele de tot felul, ca și nelipsitul dialog între povestitor și imaginarii săi nepoți au fost folosite de autor ca prilej de pendulare narativă între prezent și trecut, între lumi diferite, dar străbătute la fel de aceleași mesaje. În astfel
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
și bogăție, l. românească a fost împărțită în funcție de tematica abordată, în patru mari categorii: etiologică, mitologică, religioasă și istorică. L. etiologică este cea mai cuprinzătoare, încorporând vechile mituri ale genezei, povestirile legate de floră și faună, de viața omului, de toponimice și antroponimice. În cadrul l. despre facerea lumii se conturează un strat arhaic, care consideră lumea drept opera unor animale, și altul, mai nou, de influență bogomilică, atribuind geneza colaborării dintre Dumnezeu și diavol. Subiectele referitoare la plante, animale sau la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287772_a_289101]
-
subiecte narative, cum ar fi cazul unor balade din ciclul Novăceștilor. Personajul este acum mai concret Încadrat geografic, fiind vorba de fata de latin din Buda XE "Buda" sau din „Dodrin” (ratașabil tot zonei Dunării Mijlocii; vezi, de exemplu, forma toponimică „Dobrițin”), fapt care poate fi pus În legătură cu circulația preponderent bănățeană a respectivelor cântece epice. Totodată, din descrierea spațiului de rezidență a fetei, străin prin excelență, se degajă o notă de alteritate suplimentară, rezultată din caracterul de civilizație urbană al acestuia
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Winston Ltd., Holt, 1969; George Eaton Simpson, John Milton Yinger, Racial and Cultural Minorities, Plenum Press, New York-Londra, 1985; Serge Moscovici (coord.), Psychologie sociale, Paris, 1990; Ion Radu, Psihologie socială, Cluj-Napoca, 1977. Iorgu Iordan, Toponimia românească, București, 1963, pp. 261-293: „Toponimice formate de la nume de popoare”; Vasile Bogrea, recenzie la Iorgu Iordan, „Nume de localități românești provenite de la nume de popoare”, Anuarul Institutului de istorie națională (Cluj-Napoca), I, 1921-1922, pp. 384-391. Vezi studiul lui Sorin Antohi, „Confuzia limbilor. Filologia ca ideologie
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
schimbat compoziția chimică sau au dispărut complet, existența lor ajungând până la noi doar prin literatura balneologică (Picioru Lupului, Tomești, Galta - Bejan, Țesătura). Adesea, denumirea lor inițială se atribuie în prezent altor surse aduse la zi pe calea forajelor. Legătura cu toponimicul inițial este dată de considerente geografice și nu de realități hidrologice sau balneologice. Numele de împrumut nu mai corespunde caracteristicilor fizico-chimice relevate în primele studii, astfel că o apreciere a evoluției în timp este derutantă (Văiluța - Zahorna, Mircea - Grădina Botanică
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
meșteșugurile din zonă. Literatura cu pronunțat specific oltenesc a lui A. este cuprinsă în volumele Posada Gurenilor. Povestiri din alte vremi (1929), în parte memorialistic, și Povestiri oltenești. Locuri și oameni din alte vremi (1946). Bogăția datelor etnofolclorice, istorice și toponimice, conținute de povestirile scrise în savurosul grai gorjean (autorul adăuga și un „vocabular” dialectal explicativ), oferă în subsidiar o posibilă monografie a zonei dintre Jiu și Cerna. Onomastica bogată, cu accent individualizator, persiflant, colorează narațiunea. Mama este, ca și la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285208_a_286537]
-
români transilvăneni. Populația valahă era așezată cu preponderență în ținutul Stari Vlah (Vlahii Bătrâni) având un principat autonom condus după Dreptul Valah, atât sub sârbi cât și sub otomani. Vechimea Valahilor și preponderența lor în unele regiuni este atestată de toponimice și hidronimice, tradiții, onomastică. Denumirile Stari Vlah, Korona, Valașici, Negrușa, Bunea, Barbatovaț, Barbeș, ori Durmitor, Visitor sunt amintite încă din secolul al XII-lea. La o populație de 1.158.453 cât arată recensământul din 1878, în Bosnia și Herțegovina
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
exprimînd posesiunea locului și descrierea substitutivă pentru numele personajelor. O identificare de orgoliu, iar nu neutră, cum mai sus, se produce în cazul protagoniștilor. Anticipînd asupra semnificațiilor largi ale procedeului, vom trimite la "palatul Walter", etichetă ce asimilează osmoza antropo toponimică cu miza întregii istorii. O istorie care începe cu dobîndirea sanatoriului și urmează pe firul succesiunii (posesiunii transmise). Pentru fiica Lenorei, "palatul Walter apărea (...) ca o citadelă prielnică; atît numai că acum se juca în el tragedia vieții și a
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
a cetății Zargidava la Brad (vest de Siret), când de fapt Ptolemeu a descris o la răsărit de acest râu. Pe un alt plan, existența cetăților și a palăncilor din cadrul fortificațiilor limesului de podiș este dovedită de păstrarea unor "martori toponimici" sub forma unor denumiri de dealuri și de sate,de exemplu: Dealul Cetatea și Dealul Șanțurilor; Palanca (având și sensul de palisadă) ; Runcul (runc= loc defrișat util economiei agricole, dar și observării inamicului) (138, p.819); Vadul Vejeisat care apare
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
se pare că moara nu a mai lipsit niciodată până la perioada de atestare documentară. Regiunea Iașilor își avea în perioada feudală o foarte probabilă organizare teritorială, iar "curtea lui Duma Negru" arată scaunul sau centrul unei stăpâniri militare. După Tezaurul toponimic al României, cronologia documentară a apariției ținuturilor este următoarea: Vasluiul (1435), Iașii (1473), Cârligătura (1458) etc. II.1.2. Perioada documentară Prima mențiune documentară despre existența unei localități pe acest teritoriu datează din 1436 și atestă prezența satului Glodenii Gândului
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
Și acest toponim are legătură cu revărsarea râului la confluența a două părți din el, creând o insulă care era adesea inundată de « mânia » Trotușului, mai ales în sezonul de vară. Acest nume de loc reprezintă, de fapt, o metaforă toponimică. Et.: ap. mânios (adjectiv) d. ap. mânie (d. lat. mania ) + suf. adjectival - oasă (feminin, articulat). MUNTELE MIC, munte (1269 m. înălțime), aparținând de masivul Nemira, învecinat cu vârful Caraslău. Et.: ap. munte d. lat. mons, -ntis + ap. mic d. lat.
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
DOBREI, vârf din vecinătatea localității Mănăstirea Cașin, care desparte Dobrele Mari de Dobrele Mici. Et.: ap. vârf d. vsl. vrŭhŭ + n. pers. Dobra (din aceeași familie cu Dobru, Dobrea, Dobre și derivatele sufixate corespunzătoare) d. slv. dobrŭ “bun”. III LEGENDE TOPONIMICE 1. Satul Ștefan Vodă “Bătrânii de demult spuneau că în vremea domniei lui Ștefan cel Mare erau mulți hrăpăreți vecini care atacau țara Moldovei, ca s-o jefuiască și s-o supună turcilor. Într-o vreme, când se tot repetau
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
prepoziție + substantiv + articol + substantiv - Ulița la Ion a Paraschivei ; adverb + prepoziție + substantiv + prepoziție + substantiv - Sus în Deal la Ocoale. Alte tipuri și structuri, cu exemple adecvate, se găsesc în lucrarea lui Vlad Cojocaru, Toponimia Văii mijlocii a Trotușului. Dinamica structurilor toponimice (2005). Ca și în toponimia românească, în general, și în cea din Valea Trotușului întâlnim două aspecte complementare, de mare importanță pentru formarea ( etiologia ) și originea ( etimologia ) numelor topice. Este vorba de: 1)câmpul toponimic și de 2) polarizarea toponimică
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
mijlocii a Trotușului. Dinamica structurilor toponimice (2005). Ca și în toponimia românească, în general, și în cea din Valea Trotușului întâlnim două aspecte complementare, de mare importanță pentru formarea ( etiologia ) și originea ( etimologia ) numelor topice. Este vorba de: 1)câmpul toponimic și de 2) polarizarea toponimică. Cel dintâi reprezintă un ansamblu denominativ care se dezvoltă în jurul unui toponim - bază sau nucleu, care are rolul de polarizator în apariția numelor de locuri secundare. În acest caz, numele primar al unui obiect geografic
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
toponimice (2005). Ca și în toponimia românească, în general, și în cea din Valea Trotușului întâlnim două aspecte complementare, de mare importanță pentru formarea ( etiologia ) și originea ( etimologia ) numelor topice. Este vorba de: 1)câmpul toponimic și de 2) polarizarea toponimică. Cel dintâi reprezintă un ansamblu denominativ care se dezvoltă în jurul unui toponim - bază sau nucleu, care are rolul de polarizator în apariția numelor de locuri secundare. În acest caz, numele primar al unui obiect geografic determină desemnarea unor obiecte învecinate
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
bază sau nucleu, care are rolul de polarizator în apariția numelor de locuri secundare. În acest caz, numele primar al unui obiect geografic determină desemnarea unor obiecte învecinate. Evident, polarizarea se opune diferențierii, prin care se desemnează părțile unui câmp toponimic. În multe cazuri, este greu să știm care a fost obiectul denominat inițial, într-o relație spațială ca: poiană, pădure, vale, pârâu, teren arabil. De multe ori, și numele de persoane (inclusiv poreclele) pot deveni polarizatori. Se admite, în general
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
de raporturile de proprietate (domnească, boierească, mănăstirească) care duc la fragmentarea nomenclaturii topice. Pentru dealuri și coline, raportarea denominării lor ține cont adesea de poziția lor față de oikonimele (nume de localități) învecinate. Aceste considerente trebuie să determine studiul unui câmp toponimic, când același nume propriu (sau cu forme apropiate) denumește realități diferite, dar învecinate, între care există, cu certitudine, un raport de interdependență, ca în cazurile Dărmănești (depresiune - localitate), Dumbrava (depresiune - localitate), Gutinaș (pârâu - sat), Haloș (pârâu - sat), Lunca (depresiune, pârâu
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
sat), Lunca (depresiune, pârâu, patru sate dispărute și două existente - Lunca de Jos și Lunca de Sus ), Oituz (munte, trecătoare, râu, localitate), Tazlău (culme subcarpatică, depresiune, râu, localitate în care s-a născut scriitorul I.I.Mironescu) și multe altele. Polarizarea toponimică are, în principal, două direcții: 1) oronim (munte, deal) - hidronim (pârâu, râu) - oikonim (localitate); 2) hidronim - oronim - oikonim. Evident, nu toate câmpurile toponimice urmează aceste două direcții. Dar polarizarea contribuie, în mod evident, la îmbogățirea și diversitatea peisajului toponimic dintr-
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
culme subcarpatică, depresiune, râu, localitate în care s-a născut scriitorul I.I.Mironescu) și multe altele. Polarizarea toponimică are, în principal, două direcții: 1) oronim (munte, deal) - hidronim (pârâu, râu) - oikonim (localitate); 2) hidronim - oronim - oikonim. Evident, nu toate câmpurile toponimice urmează aceste două direcții. Dar polarizarea contribuie, în mod evident, la îmbogățirea și diversitatea peisajului toponimic dintr-o regiune oarecare. Prin implicațiile de ordin istoric, geografic, social, demografic, cultural, religios și lingvistic, toponimia din Valea Trotușului este bogată, veche, are
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]