1,082 matches
-
Nu e prima dată când se Întâmplă, i-a răspuns Phil. O eliberează, apoi o arestează din nou, și tot așa. E vechiul joc de-a șoarecele și pisica. Nu poți face reformă cu ucigași psihopați, violatori În serie și torționari. Ce om cu mintea Întreagă le-ar da drumul În stradă? Atunci de ce să-i lase să conducă o țară? Astfel pregătită, Wendy s-a apucat de investigații jurnalistice, a Început să scrie despre drepturile omului, nu că scria bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
osificați, tasați printre ziare și pantofii aliniați la intrare, ca o familie fericită. Amicul Paul lucra liniștit la jurnal, cu degetele lui de cașcaval. Ba chiar îl trecea seara pe calculator, sub ochiul meu larg: o victimă imprudentă, studiată de torționarul ei zelos. Îi răscoleam paginile intime cu voluptatea calmă a bibliofilului, le parcurgeam cu grija unui cercetător deschizând la institut cartea preferată: atent, devotat, mereu în același loc. Fosta noastră prietenie mă motiva să privesc peste tot, să-i scotocesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
de epocă, înfățișând circa 100 de personalități s-a dorit a fi "o imagine cât mai clară despre lumea prin care autorul a trecut. Nu e nici un nume din Societatea vechiului muzeu și nici o aluzie la anii de închisoare și torționarii care-au încercat să-l distrugă, ci, dimpotrivă: în cele aproape 500 de pagini ale cărții e o istorie densă, emoționantă, enciclopedică, duioasă, captivantă a unei lumi de creatori, extrem de mulți și de feluriți; unii împliniți și vestiți în țară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Cluj. Să Înțeleg că nu v-au bătut În anchetă? Nu. Eu am scăpat. Locotenentul Stănescu, țin minte că așa-l chema, mi-a arătat ce-au declarat ceilalți... Nichifor Vereșmortean Îl chema pe unu’... Am auzit c-a ajuns torționar În timpul reeducărilor... Da, a fost la Gherla. Și de la Cluj unde ați fost dus? De la Cluj ne-au adunat În două camere la penitenciar... Am fost vreo 35-40, pentru că În total noi am fost 84, dar pe ceilalți i-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
și Gherla... Deși am fost și eu la Gherla, dar am fost după perioada grea... Știți, fiecare detenție are perioade mai dulci și perioade mai dure. Eu s-a nimerit să fiu Într-o perioadă mai puțin dură. Întâlniri cu torționari celebri ați avut? Da, da... A fost perioada respectivă de la Gherla. De la Pitești, pe o parte din noi i-a dus la Aiud, pe o parte la Gherla. Și la Gherla am căzut chiar În camerele de detenție unde erau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Da, da... A fost perioada respectivă de la Gherla. De la Pitești, pe o parte din noi i-a dus la Aiud, pe o parte la Gherla. Și la Gherla am căzut chiar În camerele de detenție unde erau și guvernau tocmai torționarii celebri: Țurcanu, Popa, Pușcașu. Astea sunt numele care le rețin... Pușcașu a fost condamnat la moarte și executat. Țurcanu la fel, a fost condamnat la moarte și executat... Descrieți puțin condițiile detenției Împreună cu aceștia. Era Într-o noapte, la Gherla
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
acolo. Și când a fost descoperit a fost arestat, și frate-său era obligat să se ducă să-l bată. Și a fost chinuit și bătut... Ăla a și murit În Închisoare. Ce se Întâmplă? Nu v-am spus numele torționarului care m-a chinuit..., că am făcut de mai multe ori carceră. Era o secție acolo unde nu mai erau deținuți, dar erau mai multe carcere, și erau și unele foarte strâmte și cu cuie bătute În pereții lor, de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
fier, cravașe de cauciuc, paturi de armă și scuipați și batjocoriți ca o ultimă maltratare adusă unor trimiși la moarte.”42 La această ultimă maltratare au luat parte și ceferiști români, În afară de jandarmi, polițiști și soldați din ambele armate. Majoritatea torționarilor erau români. Toți au acționat În concordanță și cu putere, odihnindu-se de la o misiune la alta. Sute de evrei au fost răniți În timpul Îmbarcării, alte sute care erau deja răniți au fost răniți a doua oară, iar alte sute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
n-am venit să chem la pocăință pe cei neprihăniți, ci pe cei păcătoși"269. Da! Îi datorăm milă chiar și lui Vișinescu, numai că el va trebui să ne explice și să ne aducă dovezi că nu a fost torționar ci un simplu călău,adică un om cu profesie care poartă mască pe față și pentru care moartea este doar o meserie,ca oricare alta,iar metodele sunt înscrise în fișa postului. Ori noi știm că ei nu au fost
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
este departe de căință și dacă ar putea ne-ar mai împușca pe toți încă o dată. Mila noastră ar trebui să fie întregită de asumarea greșelii și de căința celui care a greșit.Am văzut chiar cum unul dintre acești torționari s-a călugărit, petrecându-și viața în slujba lui Dumnezeu. Este bine că a făcut așa și este bine că a avut timp să fie iertat chiar și de către victimele sale. Asta presupune un destin urât pe care omul și
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
a avut timp să fie iertat chiar și de către victimele sale. Asta presupune un destin urât pe care omul și l-a asumat, gest pentru care merită mila și iertarea noastră. Dacă, însă, în spatele milei noastre se va ascunde rânjetul torționarului capabil s-o ia oricând de la capăt atunci trebuie să recunoaștem că experiența anilor '50 poate fi repetată. De altfel, nici nu am fost departe de acest fapt. Dacă în 1991 ar fi reușit lovitura de stat din URSS, atunci
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
cu reținere și jenă, povestea că "acesta" este cel care schingiuia femeile în zona genitală... Prezența sa pe străzi, liber, cu pensie bună și cu casă oferite de statul roman ne poate duce cu gândul că la noi meseria de torționar este una profitabilă. În acest caz,dacă se întâmplă ceva în lume, o nouă răsturnare în favoarea unei noi utopii, și este posibil, istoria ne învață, atunci toți tinerii care lucrează acum în serviciile speciale, armată și nu numai, o pot
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
indivizi moderni și liberi, a căror libertate și demnitate se află mai presus de orice. În spatele oligarhului (om de afaceri, primar, președinte de consiliu județean sau rector) se află eșecul României ca țară democratică și prosperă, haosul și apoi levierul torționarului (ca să-l cităm pe unul dintre torționari). Din aceste motive regret reacția destul de slabă a societății civile și mediilor academice din România la ultima ordonanță de guvern care privește educația,este vorba despre OUG nr. 49/2014. Această reacție foarte
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
și demnitate se află mai presus de orice. În spatele oligarhului (om de afaceri, primar, președinte de consiliu județean sau rector) se află eșecul României ca țară democratică și prosperă, haosul și apoi levierul torționarului (ca să-l cităm pe unul dintre torționari). Din aceste motive regret reacția destul de slabă a societății civile și mediilor academice din România la ultima ordonanță de guvern care privește educația,este vorba despre OUG nr. 49/2014. Această reacție foarte slabă ne spune multe despre ce se
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
creștină și nădejdea mântuirii, în Jean Delumeu, Religiile lumii, Editura Humanitas, București, 1996, p. 97. 267 Eseu apărut sub titlul "Sub semnul milei, dar și al justiției", în Revista Dilema Veche, nr. 497 din 22-28 august, 2013. 268 Între timp torționarul evocat a fost condamnat la închisoare. 269 Matei, 9;13. 270 Meritul lui Weber este în primul rând acela de a fi intuit rolul fundamental pe care îl joacă religia într-o construcție socială și economică. Iată ce spune Bryan
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
făcută mai jos - aici îl enunțăm numai pentru a întregi tabloul presiunilor pentru aliniere. Pe scurt, se recrutau colaboraționiști din rândul deținuților studenți, iar aceștia erau apoi utilizați ca instrumente pentru a-i „convinge” pe ceilalți să se „autodemaște”. Bineînțeles, torționarii treceau ei înșiși, mai întâi, prin operațiunea de reeducare. Apoi, cu sprijinul și la îndemnul conducerii închisorii, își asumau răspunderea să-i convertească pe ceilalți. Metodele? Bătaia, supunerea la neînchipuite umilințe, fizice și psihice, pedepse inumane, delațiunea, izolarea. Rezultatul? Obținerea
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
personalității”, Analele Sighet. Anii 1954-1960. Fluxurile și refluxurile stalinismului („La détention - facteur de psychopatisation de la personnalité”, Les annales Sighet. Les années 1954-1960. Les flux et reflux du stalinisme), Editura Fundației Academia Civică, București. Jela, D. (1999), Drumul Damascului. Spovedania unui torționar (La voie de Damas. L’aveu d’un tortionnaire), Humanitas, București. Jela, D. (2001), Lexiconul negru. Unelte ale represiunii comuniste (Le dictionnaire noir. Moyens de la répression communiste), Humanitas, București. Lenin, V.I. (1948), Stângismul, boala copilăriei comunismului (L’esprit de gauche
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de înalți reprezentanți ai Partidului Comunist și de înalți ofițeri de Securitate care i-au scuipat. Gestul se dorea a fi demonstrativ, reducând încă o dată victima la condiția de rebut al societății etc. După anchetă și condamnare, prudenți totuși, foștii torționari și-au prevenit victimele „să aibă fermoar la gură”. Tortura fizică Interogatoriile (precum și procesul) au fost instrumentate de o brigadă specială a Procuraturii Generale din București, evitându-se, în general, contactul cu procuratura brașoveană. Chiar dacă protestatarii au fost maltratați și
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
p. 312). Nu toți arestații au fost torturați; majoritatea însă, da. Un minor anchetat în lotul brașovean îi descrie pe anchetatorii-torționari ca fiind „mascați” și „veseli” (Arsene, 1997, vol. 2, p. 59)! Se poate, într-adevăr, ca în anumite cazuri torționarii să fi dorit să-și protejeze identitatea; cât despre „veselia” lor, aceasta era legată, probabil, de faptul că aveau la dispoziție atâtea victime pentru a-și testa abilitățile de bătăuși! În orice caz, majoritatea mărturiilor sugerează atmosfera de „abator” din cadrul
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
1997, vol. 2, p. 154). Loviturile la cap urmăreau să distrugă creierul cel „rău”, adică rebel: „Pielea capului meu se făcuse ca un basc, fiind lovită la milimetru pătrat” (Arsene, 1997, p. 110), mărturisește o victimă. O alta mărturisește că torționarul său „avea o deosebită plăcere să-mi facă capul tobă, simțeam că-mi sună ca un gong de atâția pumni” (Arsene, 1997, p. 162). În cadrul torturii erau lovite anumite locuri și anumite organe: pe lângă cap (doar de aici se născuse
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
comuniști români din 1987 nu schingiuiau hazardat, ci după metode bine studiate și că brutalitatea metodelor poliției secrete din România se modificase prea puțin sau deloc față de așa-zisul stil stalinist care fusese criticat în anii de liberalizare (1965-1970). Dimpotrivă, torționarii din 1987 erau frații - dacă nu cumva gemenii - celor care practicaseră schingiuiri și agresiuni pe deținuți politici în timpul obsedantului deceniu: „Pe vremea aceea, la miliție, în orice birou din miliția română, la înălțimea de un metru se afla în zid
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
anii ’50-’60. Un arestat a fost amenințat chiar cu o „mașină electrică de bătut” (Arsene, 1997, vol. 1, p. 141); probabil că Securitatea avea în dotare și aparatură pentru tortura electrică. Una dintre victime a conchis, de altfel, că torționarii experimentau schingiuiri pe care, probabil, le văzuseră în filme. Câțiva dintre foștii anchetați au murit la cîțiva ani după evenimente, chiar din pricina sechelelor torturii efectuate în anchetă. Nu toți protestatarii au fost copleșiți de schingiuiri. Unii dintre ei, excesiv maltratați
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
văzuseră în filme. Câțiva dintre foștii anchetați au murit la cîțiva ani după evenimente, chiar din pricina sechelelor torturii efectuate în anchetă. Nu toți protestatarii au fost copleșiți de schingiuiri. Unii dintre ei, excesiv maltratați, au amenințat că vor muri împreună cu torționarii lor: „Mor eu împușcat, dar moare și el!” (Oprea și Olaru, 2002, p. 64). Au existat victime ce au intenționat să-și lovească torționarii, tocmai pentru că vedeau în schingiuirea la care erau supuși o formă de umilire a virilității. După
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
au fost copleșiți de schingiuiri. Unii dintre ei, excesiv maltratați, au amenințat că vor muri împreună cu torționarii lor: „Mor eu împușcat, dar moare și el!” (Oprea și Olaru, 2002, p. 64). Au existat victime ce au intenționat să-și lovească torționarii, tocmai pentru că vedeau în schingiuirea la care erau supuși o formă de umilire a virilității. După încheierea anchetei, apoi a procesului și la multă vreme după evenimente (la ceasul mărturiei), câteva foste victime nu s-au sfiit să își clameze
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
intimidarea sa ori a unei terțe persoane”. Prin raportare la această definiție, putem considera că majoritatea celor încarcerați politic în perioada 1948-1964 au suferit diverse forme de tortură pe durata anchetelor. Captivitatea, care aduce victima într-un contact prelungit cu torționarul, creează un tip deosebit de relație, de control coercitiv, similară cu aceea în care victima este ținută captivă în întregime prin forță, ca în cazul prizonierilor sau ostaticilor, sau prin combinația de forță și intimidare. „În situația de captivitate, torționarul devine
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]