2,344 matches
-
mărcile unui sistem compact, neabandonat, în ciuda unor intermitențe tematice din anii nouăzeci. Apărut de curând, romanul Sfinți, vânturi și alte întâmplări face rocada cu imaginarul de dinainte de exil, marcând în plus acele zone interzise altădată; între acestea, lumea carcerală, cinismul totalitarismului și chipurile infernului social. Aventura cunoașterii, călătoria și fisura vor fi, așadar, metafore fertile ale cărților semnate de Dumitru Radu Popa, la care nu a renunțat, indiferent de context. Între două literaturi ce se războiesc și se împacă, Dumitru Radu
Povești despre deznădejde by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4229_a_5554]
-
Dumnezeu binecuvântează America, Ultima tresărire a submarinului legionar sau Blazare participă la un fenomen literar numit pe bună dreptate de Sanda Cordoș „de-tabuizarea României”. Câteva dintre cele mai persistente stereotipii și fantasme comunitare, imposibil de pus în discuție în timpul totalitarismului, ies la iveală sub diverse formule narative în proza lui Petre Barbu, Bogdan Suceavă sau Dan Lungu. Până la capătul liniei, cel mai recent volum al scriitorului, e poate și cel mai personal - chiar dacă obsesia comunitară se menține permanent în fundal
Dialog despre neputință by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4453_a_5778]
-
la întrebarea inițială: cum recunoști un dictator? Larry Charles ne invită să-l recunoaștem în caricatură, forma benignă a devenirii întru abnorm a liderului maxim. În cazul filmului, caricaturalul este tradus prin gag. Cultul personalității este fundamental în economia oricărui totalitarism. În Hitler, Chaplin a văzut mustața micului burghez cu pretenții de vizonar și artist, Sacha Baron Cohen vede barba acestui dictator al lumii arabe cu pretențiile sale de mascul feroce. În The Great Dictator (1940), Chaplin ne-a făcut să
Aventurile lui Aladeen în America by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4458_a_5783]
-
sifon în vinul ăsta. Sistemele sociale trebuie definite finalist, prin ce urmăresc. Comuniștii urmăresc egalitatea anarhică finală. Ăștia sunt comuniștii — anarhiști! Prin finalitatea lui, marxismul nu e ostil anarhiei, pentru că nu poți fi egalitar decât dacă ești anarhic. COMUNISM ȘI TOTALITARISM Când se vorbește de totalitarismul comunist e o contradicție în termeni. Totalitari nu pot fi decât oamenii care pleacă de la întreg la parte — după formula aristotelică. Or, comuniștii nu sunt totalitari. După ce mă orientez? După Manifestul comunist, care e evanghelia
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
sociale trebuie definite finalist, prin ce urmăresc. Comuniștii urmăresc egalitatea anarhică finală. Ăștia sunt comuniștii — anarhiști! Prin finalitatea lui, marxismul nu e ostil anarhiei, pentru că nu poți fi egalitar decât dacă ești anarhic. COMUNISM ȘI TOTALITARISM Când se vorbește de totalitarismul comunist e o contradicție în termeni. Totalitari nu pot fi decât oamenii care pleacă de la întreg la parte — după formula aristotelică. Or, comuniștii nu sunt totalitari. După ce mă orientez? După Manifestul comunist, care e evanghelia lor, evanghelia roșie. Acolo se
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
să renunțe la libertate pentru că în frunte se află un tiran care e înțelept ca Platon. Înțelepciunea ăluia e de două parale. Dacă ăla se realizează utopic pe sine, cel de pe stradă suferă. Greșelile gândirii de dreapta la noi? Absolutizarea totalitarismului, care este european falimentar. Excesele. Absolutizarea ideii totalitare, care confiscă personalitatea, și mai ales ignoranța în ceea ce privește onestitatea lui Hitler, acestea au fost greșelile. Hitler a spus: Nu respect decât un cuvânt, cel dat poporului german. Iar Ribbentrop a declarat că
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
mult prea mare procent de handicapați; teroarea statului exercitată prin aparatul de coerciție care a redus până la anulare capacitatea de a gândi, crea și produce liber a membrilor societății. În 1989, ca peste tot în Europa de Est, și în România, bazele totalitarismului comunist au dispărut: partidul unic și monopolul exercitat de acesta asupra vieții politice și a societății civile, ideologia leninist-stalinistă impusă riguros și acoperind toate aspectele esențiale ale vieții colective, controlul omniprezent al aparatului politic și al sistemului polițienesc, arbitrariul, forța
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
să fie Primul Război Mondial. Schimbând ușor vorbele Evangheliei, se poate spune: "Lumea mânca, bea și se veselea, dar Noe intrase deja în corabie". Marele război din anii 1914-1918 a fost, așa cum s-a spus, patul germinativ al celor două totalitarisme comunismul și fascismul care aveau să arunce umanitatea într-o catastrofă mai cumplită al Doilea Război Mondial decât cea precedentă. Cartea lui Jules Cambon, Le Diplomate, publicată în anul 1925, ne apare astăzi ca o concluzie a experienței diplomatice de
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
Fără a fi eboșe întîrziate ale spectaculoasei adaptări după Mephisto al lui Heinrich Mann (ce a produs succesul de la Bulandra, în regia lui Alexandru Darie), aceste texte exploatează procedee la care au fost eficient experimentate în acel inedit discurs asupra totalitarismului. Reversibilitatea rolurilor de victimă și călău, demagogia placată infatigabil ;,sur du vivant", tirania formelor ce provoacă fonduri aberante (vezi sărbătorirea "Zilei Europei" în Rigor Mortis) ori dulcea și imbecila ipocrizie a bărbatului politic se regăsesc aici descrise cu un spor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
autoritate care ne îngrădește anumite libertăți (de a circula pe roșu, pe trotuar, pe sens interzis), dar ne asigură libertatea de a circula pe verde, pe sens unic în direcția corectă etc. La nivel social, doctrinele politice extreme, anarhismul sau totalitarismul, presupun tocmai lipsa oricărei autorități deontice - în cazul anarhismului - sau existența unei autorități deontice în toate domeniile - totalitarismul (Bochenski, 1992). La scară mai mică, în organizații, anarhia, adică lipsa totală de autoritate deontică (de reglementări clare, de regulamente de ordine
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
asigură libertatea de a circula pe verde, pe sens unic în direcția corectă etc. La nivel social, doctrinele politice extreme, anarhismul sau totalitarismul, presupun tocmai lipsa oricărei autorități deontice - în cazul anarhismului - sau existența unei autorități deontice în toate domeniile - totalitarismul (Bochenski, 1992). La scară mai mică, în organizații, anarhia, adică lipsa totală de autoritate deontică (de reglementări clare, de regulamente de ordine interioară, proceduri etc.) este la fel de periculoasă și ineficientă ca suprareglementarea și dictatura unei autorități deontice totalitare. Autoritatea (deontică
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
despre reducerea rolului ei la facilitarea înțelegerii dintre oameni. În acest caz, putem să interpretăm diversitatea ca necesară bunului mers al omenirii, sau să încercăm a o denunța ca demonstrând necesitatea unei "alte logici", mai riguroasă, mai "logică". Poate că totalitarismele tocmai asta au vizat: constituirea unei logici speciale; ori poate au luat modelul de imperialism de la logică. Să ne așteptăm la o viitoare formatare a minții omenești pe modelul matematicii? Sensul multora din experiențele noastre îl luăm din sensurile disponibile
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
legile logicii formale. Aceasta are pretenția de a constitui "locul" universal de desfășurarea a oricărei gândiri și de a cuprinde totul; de aici tendința ei totalitară. În măsura în care regulile societății au aceeași modalitate de desfășurare și aceleași pretenții totalitare, se naște totalitarismul (ca tendință socială sau ca realitate politică). Știința are o structură evolutivă, bazându-se pe continua verificare și corectare a ipotezelor sale, și pe lansarea unor noi ipoteze. Numai că, la fel ca în cazul progresului, această structură se bazează
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
dispută nu mai trebuie să convingi, ci să-ți impui propriul tău punct de vedere. Impunerea perspectivei ia locul adevărului. Dus la extrem acest gen de putere capătă forma dictatură (în cadrul căreia o singură persoană dictează punctele de vedere) sau totalitarism (toți trebuie să aibă aceeași perspectivă). Ceea ce arată că esența puterii este de factură gnoseologică. Fundamentarea unei gândiri (a unei filosofii) poate să aibă nevoie chiar de cercetarea fundamentelor gândirii. Sunt două moduri de a face filosofie: a lua un
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
Iulia Iarca Reeditarea celui de-al treilea volum din seria amplă a Anei Selejan, Literatura în totalitarism, vine într-un moment cum nu se putea mai potrivit pentru fenomenul revizuirilor. Publicat pentru prima oară în 1996, volumul Literatura în totalitarism. 1954. Anul "gloriosului deceniu" a trecut la acea vreme aproape neobservat. Și nu fără temei. Era, poate
Sărbătoarea „gloriosului deceniu“ by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/7205_a_8530]
-
Iulia Iarca Reeditarea celui de-al treilea volum din seria amplă a Anei Selejan, Literatura în totalitarism, vine într-un moment cum nu se putea mai potrivit pentru fenomenul revizuirilor. Publicat pentru prima oară în 1996, volumul Literatura în totalitarism. 1954. Anul "gloriosului deceniu" a trecut la acea vreme aproape neobservat. Și nu fără temei. Era, poate, prea devreme. Cuprinzând o analiză atât de minuțioasă a literaturii anului 1954, niște surse documentare atât de abundente, această carte nu putea fi
Sărbătoarea „gloriosului deceniu“ by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/7205_a_8530]
-
și, în același timp, ne dezvăluie metodele prin care puterea se îngrijea de bunul mers al literaturii. Iar în contextul actual ele apar cu adevărat ca spectaculoase. Așa cum se poate observa și în cazul celorlalte volume ale seriei Literatura în totalitarism, și în cartea de față autoarea se ascunde cu discreție în spatele materialului documentar care formează o mare parte din corpul cărții. Deși discursul critic al cercetătoarei are o pondere mult mai mică decât bucățile masive de text citat, poziția ei
Sărbătoarea „gloriosului deceniu“ by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/7205_a_8530]
-
sat, Președintele colectivei?" Ce noutăți mai află cititorul? Metoda cenzurii comuniste de a emite comenzi sociale care priveau tema literaturii noi ne este deja cunoscută. Dar oare mai știm cu precizie cum se raportau scriitorii la aceste comenzi? Literatura sub totalitarism. 1954 demonstrează că, în vreme ce unii autori inserau "șopârle" în texte pentru a evita, pe cât posibil, cenzura care impunea o direcție bine stabilită sau preferau să nu publice nimic, alții erau - în mod surprinzător - bucuroși să îndeplinească ordinele. Iată cum începe
Sărbătoarea „gloriosului deceniu“ by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/7205_a_8530]
-
caracter profund simbolic, chiar profetic, să nu se fi petrecut de-adevăratelea, la sfârșitul anilor '40, într-o Românie pe care o așteptau cumplite încercări? Părerea mea e că asemenea nașteri monstruoase au avut loc în fiecare țară cotropită de totalitarism, fie el comunist sau nazist. Și în Germania lui Hitler cred că s-a născut un copil cu cap de măgar, ca să nu mai vorbim de Rusia ancestrală și de China nu mai puțin străveche! Ca să se exprime în lume
Dan Stanca - "Adevărata miză a cărților mele este erosul, nu logosul" by Ion Zubașcu () [Corola-journal/Journalistic/8705_a_10030]
-
1993, la Strasbourg, Ana Blandiana i-a prezentat secretarului general al Consiliului Europei de atunci, Catherine Lalumiere, proiectul de transformare a fostei închisori staliniste de la Sighet într-un muzeu al victimelor comunismului, care să devină un centru de studii asupra totalitarismului. În 1995, după trei ani de expertiză internațională, Consiliul Europei ia Memorialul sub egida sa. În 1997, când 10 din cele 50 de săli ale muzeului au fost reabilitate și deschise spre vizitare, statul român a declarat prin lege Memorialul
Muzeul de luat acasă by Domnița Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8802_a_10127]
-
efortului de obiectivare (cu atât mai prețios cu cât domeniul de cercetare este unul al tuturor subiectivităților), autorul are o asumată perspectivă de dreapta. Aceasta impune o anumită imagine legată de sensul bun al Istoriei, blocat și reorientat funest prin totalitarismul comunist. De-o parte regăsim așezarea, întocmirea, tradițiile și cutumele autohtone, etosul familiei, al muncii, al datoriei, într-un "bun autoritarism" și un "tradiționalism productiv", într-o "gospodărească rigoare morală" și o "firească aristocrație a valorilor perene". Această dreaptă conservatoare
Îndreptar pătimaș by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8839_a_10164]
-
un divorț tot "de catifea". În 1993 a încetat să mai figureze pe harta Europei o țară de mărime mijlocie, respectată în lume atât pentru trecutul său democratic din perioada interbelică, cât și pentru curajoasa încercare de a ieși din totalitarism creînd un socialism "cu fața umană", în timpul Primăverii de la Praga. În anii de după prăbușirea comunismului, pe de o parte, garnitura cea nouă a politicienilor slovaci a preferat ca în locul complicatelor proiecte privind federalizarea să continue procesul emancipării naționale a poporului
Prezențe românești în Slovacia și în Cehia by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/8875_a_10200]
-
dintr-o societate opresivă se poate integra într-un mediu democratic, nescutit nici acesta de dificultăți, cu atît mai ușor cu cît a trecut prin suferințe mai mari: "Noul venit trece, totdeauna, printr-un adînc șoc. Manipulările care erau în totalitarism ale Autorității, adică ale Minciunii, sunt, în societatea liberă, ale competiției pentru bani, faimă, trofee. Cum am mai spus cîndva, este trecerea de la proprietatea de stat asupra răului la proprietatea individuală a binelui și a răului. Adaptabilitatea noastră, a celor
Seductia dialogulu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8887_a_10212]
-
lui cu o migală de fanatic. Pentru a înțelege mai bine în ce constă excentricitatea acestui om cu un IQ cu mult peste medie, să-i nuanțăm ideile din Manifestul Unabomber. Pentru Kaczynski, societatatea tehnologică reprezintă un dezastru uman: dezumanizare, totalitarism și opresiune. Nocivitatea efectelor pe care tehnologia le are asupra speciei umane este atît de mare încît e preferabil ca această civilizație să se prăbușească cît mai repede. Suferința umanității va fi considerabilă, dar oricum mai mică decît dacă regimul
Cazul Unabomber by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8906_a_10231]
-
volumului. Dacă o concluzie generală este greu de tras, judecățile de etapă pot genera dezbateri interesante. Firește, dintr-o suită de eseuri despre vinovăție nu putea lipsi disputa, foarte la modă în ultimii ani, dintre natura răului în cele două totalitarisme care au marcat istoria secolului XX: comunismul și fascismul. În stilul său caracteristic, Nicolae Breban aruncă niște idei în arenă lăsându-i cititorului deplina libertate de a le interpreta. Iată, de pildă, o afirmație mai mult decât incitantă, aruncată en
Dilemele prozatorului în tranziţie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9875_a_11200]