1,417 matches
-
nea Macovei mă lua mereu în râs: - Uite, Ionele, Marian ăsta, băiat dăștept rău, cu carte! nimic de zis... Dar ce folos? Stă toată ziua acolo, în podul acela de la Observator, la un loc cu liliecii și cu șobolanii... în tovărășia lu’ moș Bursuc... Se uită și se tot uită la stele... cu "măgăoaia" aia urlând de-ți ia urechile, neamule. Ce tot faceți voi acolo, măi? O să vă zăpăciți de cap într-o zi!... - Nu-i chiar așa, nea Macovei
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (4A) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379949_a_381278]
-
pe câinele de la cabană, cum era de așteptat, din dușman înverșunat am reușit să mi-l fac un prieten credincios. Pe moș Bursuc începuserăm să-l cunosc bine. Îmi povestise aproape toată viața lui, de mai multe ori. Îi țineam tovărășie deselor lui văicăreli despre reumatismul care-i șubrezise oasele de la picioare și multe altele. Uneori mai coboram pe la casele din sat dar, ziua, oamenii satului aveau nesfârșite treburi, așa că nu prea aveam cu cine să mai discut. Doar seara eram
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (3A) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379948_a_381277]
-
atât de mult să trăiesc, să fiu sănătos, să pot să o cunosc mai bine pe Adelina!... Dintr-odată mi-a dispărut tot cheful, așa că am dispărut prin pădure, cam pe același traseu pe unde mersesem în prima noaptea în tovărășia lui Mihăiță. Am ajuns la cabană unde am constatat că moș Bursuc avea o groază de probleme de rezolvat cu atâția oaspeții în preajma lui și din atâtea neamuri, că nu se mai înțelegea bine nici cu românii. Fiecare vroia fel
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (6B) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2013 din 05 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379956_a_381285]
-
Drumul era îngrozitor: numai gropi, numai surpături, numai treceri peste râu, peste lodbe de lemn vechi, răvășite și putrezite. Înaintam tare încet. Dar partea bună a lucrurilor era că nu mai duceam în mână valiza. În schimb, trebuia să îndur tovărășia unui căruțaș care începu să-mi împuie capul cu tot felul de lucruri, iar eu tare nu aveam chef să conversez cu un necunoscut care n-avea habar de preocupările mele. După o vreme începusem să mă acomodez cu drumul
PUTEREA RAZEI ABASTRE (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379906_a_381235]
-
este mai puțin iubit decât fratele său. Nu s-a tânguit la nimeni. Era mândru și orgolios. Suferea și se retrăgea în sine tot mai mult. Devenea tot mai posac și mai puțin interesat de ce se petrece în familie. Căuta tovărășia animalelor din curte. Stătea de vorbă cu ele în timp ce le dădea să mănânce ori le adăpa. Când pleca la câmp, era fericit. Țesăla cele două vaci în fiecare zi, le mângâia, le vorbea mult și se îngrijea să se întoarcă
EPISODUL 8, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379943_a_381272]
-
I-oi vinde-o, dacă îmi plătește bine, da` pă dejaba nu! - Da` cine te-o pus să-ți faci atâția plozi, te-am pus eu? Asta nu-i treaba noastră! Auzi, ce obrăznicie, să încerci să faci comerț cu tovarășii de la partid! Nu ți-i rușine? Semnezi au ba? insistă Mitică, căruia îi sărise muștarul rău de tot. Niculaie dădu ferm din cap, arătând că hotărârea lui e deja luată. Mitică făcu un semn discret însoțitorilor lui, care atâta așteptară
O IARNĂ DE COȘMAR de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381197_a_382526]
-
care se trezise din letargia lui de o zi și o noapte. Când se ridică să se îmbrace, căpitanului îi păru rău, într-adevăr, că trebuia să plece. Bănui că, dacă ar mai rămâne o zi și o noapte în tovărășia caldei ei făpturi, atât de curat nerușinată, ar redeveni omul de altădată, simplu și bucuros de viață, străin cu desăvârșire de această încleștare venită din afară, a unor puteri pe care nu le cunoscuse, nu le dorise și care-l
SIMILITUDINI ȘI DEOSEBIRI ÎN ROMANELE 'PĂDUREA SPÂNZURAȚILOR”, 'ULTIMA NOAPTE DE DRAGOSTE, ÎNTÂIA NOAPTE DE RĂZBOI” ȘI '1916” de ALEXANDRU ADRIAN DIAC în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380900_a_382229]
-
vedeam murind zilnic pe alții. Mie nu mi se putea întâmpla nimic. Doar altora. Însă faptul că am trecut prin toate fără o zgârietură nu-i un titlu de glorie. Încet, încet, însă ajungi să trăiești cu moartea alături, în tovărășie, chiar dacă nu ești tu cel care ucide. Ajungi să-i zâmbești ca unui prieten drag știind totuși că într-o zi te va cuprinde. Apoi într-un târziu s-ar putea s-o dorești, și o aștepți cum se cuvine
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) 3 de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371271_a_372600]
-
să te complaci în situația aceea, am fost eu un prost că m-am dus pînă acolo, ce tîmpit, ce să-i faci, nu stiu ce a fost atunci în capul meu, știu că te gîndești aiurea dar după cum au spus și tovărășii n-am avut de a face cu nimeni...,, 02.05.1989 ,,...și am intrat în singura luna pe care o voi sta în întregime între zidurile nemiloase ale momentului, care se vor nărui în totalitate în august - la mijlocul lunii -...,, ,, ...Mi-
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE XIV de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 1284 din 07 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371273_a_372602]
-
oare, în crucea Lui bătut-ai,/ Tu, cel ce azi te lauzi că Numele i-l porți?//” (Te întrebi ades de ce) Pentru cei care întâlnindu-L pe Iisus - asemeni poetei - I-au deschis ușa inimii lor, nemaifiind niciodată singuri, prietenia, tovărășia cu Dumnezeu reprezintă izvorul, sursa puterii lor de a rezista într-o lume confuză: „De-atunci, din ziua-n care Te-am întâlnit pe drum,/ Au renăscut în mine și doruri, și speranțe,/ Căci mi-ai turnat în suflet, atunci
ECLIPSA – CA O PROMISIUNE A INSTALARII IMPERIULUI LUMINII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374870_a_376199]
-
nimic. Doar altora. Și poate așa credeți și voi acum... Însă faptul că am trecut prin toate fără o zgârietură nu-i un titlu de glorie sau vre-o virtute. Încet, încet, însă ajungi să trăiești cu moartea alături, în tovărășie. Ajungi să-i zâmbești ca unui prieten drag știind totuși că într-o zi te va cuprinde. Ante mortam nemo beatus! cum ne-a spus procuratorul Ponțiu Pilat în cartea citită de decurion! Apoi într-un târziu s-ar putea
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL CINCILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371879_a_373208]
-
din spate, văzând că este ultima trecere și termină de secerat întregul lot. Rămânea să vină dimineața următoare să-l lege și scăpa de grija grâului, mai urma treieratul la batoză. Celelalte loturi le-a cosit cu secerătoarea mecanică în tovărășie cu unchiul său, Vasile, fratele mai mic al tatălui. Erau amplasate pe un pământ mai bun și grâul a crescut mai des și mai viguros. Acolo era toată speranța de recoltă pentru anul acesta. Avea de gând la întoarcere să
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
să te complaci în situația aceea, am fost eu un prost că m-am dus pînă acolo, ce tîmpit, ce să-i faci, nu stiu ce a fost atunci în capul meu, știu că te gîndești aiurea dar după cum au spus și tovărășii n-am avut de a face cu nimeni ... ,, 02.05.1989 ,, ... și am intrat în singura luna pe care o voi sta în întregime între zidurile nemiloase ale momentului, care se vor nărui în totalitate în august - la mijlocul lunii - ... ,, ,, ... Mi-
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE 8. de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/370966_a_372295]
-
si a zis: "Doamne, măi îngaduieste-ma, și-ți voi plăti tot". Stăpânul robului aceluia, facandu-i-se milă de el, i-a dat drumul, și i-a iertat datoria. Robul acela, când a ieșit afară, a întâlnit pe unul din tovărășii lui de slujba, care-i era dator o sută de lei. A pus mâna pe el, și -l strângea de gât, zicând: "Plateste-mi ce-mi ești dator!".Tovarășul lui s-a aruncat la pământ, îl ruga, și zicea: "Mai
IMPERATIVUL IERTARII (MATEI 18:21-35) de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 6 din 06 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344871_a_346200]
-
dator!".Tovarășul lui s-a aruncat la pământ, îl ruga, și zicea: "Mai îngaduieste-ma, și-ți voi plăti!". Dar el n-a vrut, ci s-a dus și l-a aruncat în temnița, până va plăti datoria. Cand au văzut tovărășii lui cele întâmplate, s-au întristat foarte mult, și s-au dus de au spus stăpânului lor toate cele petrecute. Atunci stăpânul a chemat la el pe robul acesta, și i-a zis: "Rob viclean! Eu ți-am iertat toată
IMPERATIVUL IERTARII (MATEI 18:21-35) de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 6 din 06 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344871_a_346200]
-
legate de un anumit mediu, situându-se în cadrul unei organizări statale, însă într-un plan paralel cu cel al Statului, înțelegându-se prin acest lucru o cooperare substanțială, dar lipsită de orice imixtiuni și amestecuri arbitrare, nefondate și de orice “tovărășie” a Bisericii la toate nedreptățile și greșelile puterii statale. În această relație Biserica nu poate să își uite misiunea sa, deoarece cele două laturi ori aspecte ale caracterului său diacronic sunt strâns unite iar ființa ei este teandrică, misiunea ei
CÂTEVA PUNCTE DE VEDERE CU PRIVIRE LA RELAŢIA DINTRE STAT ŞI BISERICĂ ÎN CADRUL DISCURSULUI SOCIAL – ISTORIC, ÎN CONTEXTUL ADERĂRII ROMÂNIEI LA UNIUNEA EUROPEANĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 26 din [Corola-blog/BlogPost/344972_a_346301]
-
biserica nouă, ajungi pe o alee laterală în spatele ei, unde se află mormintele părinților poetului, și a unor frați ai săi, îngrijite acum de muzeografi. Ghidul care ne-a însoțit în biserică și ne-a prezentat cimitirul, ne lasă în tovărășia unui tânăr care ne conduce spre casa Paleologu, ultimul proprietar al moșiei Eminescu. Este o zi însorită și căldura verii, care chiar de mâine va lua în stăpânire emisfera nordică se simte cu prisosință. Primele brazde de iarbă cosită peste
IPOTEŞTII MITICI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 894 din 12 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346022_a_347351]
-
judecații în breasla lor. Și poate că pe ici, pe colo prin părțile esențiale ale României chiar așa stau lucrurile. Tocmai de aceea România este statornic așezată la coada țărilor din Uniunea Europeană... Apropo, domnule Berca, ce părere aveți de actuala tovărășie, că de prietenie sinceră nu poate fi vorba, dintre Băsescu și Ponta? Păi acuma va trebui să vă schimbați nițel sentimentele față de nesuferitul de Băsescu, pentru a fi în ton cu proverbul: Amicul amicului meu este și amicul meu... Dar
UNDE DAI ŞI UNDE CRAPĂ... de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 895 din 13 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346025_a_347354]
-
Tot restul, spațiul din afara zidului este lumea, natura inclusiv regatul întunericului, al strălucitorului întunecat Lucifer. Cândva raiul, interiorul insulei, cuprindea totul. În acest tot Dumnezeu a creat pământul, cerul și toate viețuitoarele. Omul, ultima creație, era destinat a-I ține tovărășie, o entitate cu care să poată schimba o vorbă, de la care să găsească o apreciere iar la nevoie un ajutor, un sfat, o mângâiere. In acest scop omul a fost dotat cu gândire și autodeterminare devenind asemănător creatorului său. Însă
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 4 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1211 din 25 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347947_a_349276]
-
stă un stâlp de cafenele, Ce își râde de-aste vorbe îngânându-le pe ele. Vezi colo pe uriciunea fără suflet, fără cuget, Cu privirea-mpăroșată și la fălci umflat și buget, Negru, cocoșat și lacom, un izvor de șiretlicuri, La tovărășii săi spune veninoasele-i nimicuri; Toți pe buze-având virtute, iar în ei moneda calpa, Chintesența de mizerii de la creștet până-n talpă. Și deasupra tuturora, oastea să și-o recunoască, Își aruncă pocitura bulbucații ochi de broască... Dintr-aceștia țara noastră
EMINESCU SA NE JUDECE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348852_a_350181]
-
stă un stâlp de cafenele, Ce își râde de-aste vorbe îngânându-le pe ele. Vezi colo pe uriciunea fără suflet, fără cuget, Cu privirea-mpăroșată și la fălci umflat și buget, Negru, cocoșat și lacom, un izvor de șiretlicuri, La tovărășii săi spune veninoasele-i nimicuri; Toți pe buze-având virtute, iar în ei moneda calpa, Chintesența de mizerii de la creștet până-n talpă. Și deasupra tuturora, oastea să și-o recunoască, Își aruncă pocitura bulbucații ochi de broască... Dintr-aceștia țara noastră
EMINESCU SA NE JUDECE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348850_a_350179]
-
Moldova). Primul, țigan de origine dar ajuns nemeș, călare pe calul său Ducipal și însoțit de “frătuțul “Crăciun, trece prin felurite peripeții, căutându-și iubita, pe Anghelina. Al doilea, de obârșie grecească, datorită falsificării unor hârțoage, ajunge nobil și în tovărășia lui Trandafir Referință Bibliografică: Ioan Budai-Deleanu promotor al promovării limbii literare române / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 408, Anul II, 12 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
IOAN BUDAI-DELEANU PROMOTOR AL PROMOVĂRII LIMBII LITERARE ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 408 din 12 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346761_a_348090]
-
legate de un anumit mediu, situându-se în cadrul unei organizări statale, însă într-un plan paralel cu cel al Statului, înțelegându-se prin acest lucru o cooperare substanțială, dar lipsită de orice imixtiuni și amestecuri arbitrare, nefondate și de orice “tovărășie” a Bisericii la toate nedreptățile și greșelile puterii statale. În această relație Biserica nu poate să își uite misiunea sa, deoarece cele două laturi ori aspecte ale caracterului său diacronic sunt strâns unite iar ființa ei este teandrică, misiunea ei
CÂTEVA PUNCTE DE VEDERE CU PRIVIRE LA RELAŢIA DINTRE STAT – BISERICĂ, ÎN ROMÂNIA, ÎN CADRUL DISCURSULUI SOCIAL – ISTORIC, CONTEMPORAN, PRECUM ŞI ÎN CONTEXTUL REVIZUIRII CONSTITUŢIEI... de STELIAN GOMB [Corola-blog/BlogPost/346230_a_347559]
-
oameni de seamă, printre care și filosoful Constantin Noica. După 1944 statutul social al părinților mei a fost plătit scump de întreaga famile, dar în vremea copilăriei mi-a oferit o dezvoltare mai deosebită. Sătenii în mijlocul cărora am crescut și tovărășii mei de joacă mă priveau că pe un copil mai cu „moț”. Eram considerată căpetenia de necontestat a grupului de joacă pe care trebuia să-l conduc. Așa cred că s-a născut în mine preocuparea pentru supravegherea universului copiilor
INTERVIU CU SCRIITOAREA ELENA BUICĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345031_a_346360]
-
de când era cât un nod, a beneficiat din plin de creațiile mele literare pentru copii. Poeziile erau, de fapt, povestiri în versuri, cu rimă și ritm, spre mângâierea auzului și reținerea lor cu ușurință. De aceste poezii au beneficiat și tovarășii de joacă ai fiicei mele, care se adunau în jurul meu și stăteau cuminți, rugându-mă să le citesc poeziile compuse de mine, spunându-mi-le după titluri: „Mofturica”, „Viteazul Piu”, „Lupul și căprioara” etc. Toate poeziile aveau morală, spre educația
TAINA SCRISULUI (44) – CREZUL MEU ÎN DESTIN de IOANA STUPARU în ediţia nr. 815 din 25 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345400_a_346729]