12,028 matches
-
lăsate de călătorii veacurilor 17, 18, 19, care își descriau deseori singurătatea, Andersen găsește în Orient o umanitate unitară, cu care se simte solidar. Poate cea mai impresionantă secvență din carte este cea în care își reîntîlnește întîmplător un fost tovarăș de pe vaporul cu care sosise în Grecia. Un persan pe care îl recunoaște după turban și după privirea prietenoasă. Dornic să schimbe cîteva cuvinte cu el, lui Andersen îi vine ideea să spună singurele cuvinte în ebraică pe care le
"Cît de înflăcărat, cît de minunat!" by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16772_a_18097]
-
vedere literar). Și mai greu de suportat decât acest maniheism era atmosfera invariabil sumbră. în Caravana cinematografică, Ioan Groșan face să se audă mereu, în surdină, o muzică veselă și grațioasă, mozartiană. Descins într-un sat, Mogoș, un tânăr activist, "tovarășul Tavi" se îndrăgostește de o învățătoare din partea locului. Toată învățătura marxist-leninistă din capul lui se dovedește ineficientă în atingere cu farmecul natural al feminității. "Caravana cinematografică" (instituție ambulantă ivită din admirația naivă a lui Lenin pentru cinematograf) pleca în turnee
Ioan Groșan și problema nemuririi sufletului (2) by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16798_a_18123]
-
să propovăduiască o ideologie pe care n-o înțelege (și care nici nu are, de altfel, nimic de înțeles) pentru ca în cele din urmă să fie inițiat el însuși în ceva mai important, în iubire. Iată prima impresie pe care "tovarășul Tavi" i-o face învățătoarei (pagină antologică): " șEațînchise ușa fără zgomot, aprinse lumina și se opri în fața oglinzii. Ascultă în liniște, mai știi, poate că o pândește, dar îl auzi îndepărtându-se pe drum. "Locuiți departe?" întrebase el ieșind din
Ioan Groșan și problema nemuririi sufletului (2) by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16798_a_18123]
-
ce s-a întâmplat în continuare: "... Ce-aș spune eu de pildă dacă el m-ar sfătui să atac tema atât de frumoasă a noii revoluții agrare. Ce să fi zis? N-am zis nimic. "Mai gândiți-vă", a surâs tovarășul Dulea, s-a ridicat și mi-a întins mâna. Am ieșit perplex și din furia pe propria-mi perplexitate am scris într-o zi și o noapte O.Z.N.-ul. N-o fi ea, povestirea, tocmai cu "noua revoluție agrară", dar
Ioan Groșan și problema nemuririi sufletului (2) by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16798_a_18123]
-
ceva!...") Nuvela care l-a intrigat atât pe Mihai Dulea, departe de a avea un subiect preoțesc, are unul... omenesc, ca aproape întreaga proză a lui Ioan Groșan. Protagonistul narațiunii este, într-adevăr, preot, dar putea fi și activist, ca "tovarășul Tavi", din Caravana cinematografică. Preotul, tânăr, se numește Emilian Marcu și vine într-un sat cu gândul să ducă o viață tihnită (îi place, printre altele, să pescuiască). Iată însă că una dintre femeile care i se spovedesc, Ana, îl
Ioan Groșan și problema nemuririi sufletului (2) by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16798_a_18123]
-
un funcționar din MAE sovietic, într-un document secret, spune mai mult: "Eneștii au ridicat problema eliberării generalilor, ofițerilor și soldaților Armatei Române aflați în lagărele sovietice de prizonieri de război. În legătură cu aceasta, ei mi-au transmis o scrisoare adresată tovarășului Stalin din partea rudelor prizonierilor de război cu cererea de a-i elibera pe aceștia din urmă. În afară de aceasta, Eneștii mi-au transmis o notă verbală Ambasadei României la Moscova cu solicitarea de a le transmite informații în legătură cu generalii prizonieri Mazarini
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16775_a_18100]
-
le-au cerut ca ei (Eneștii) să se convingă că generalii români Mazarini și Brătescu sunt în viață și sănătoși. În această problemă, Eneștii mi-au transmis, de asemenea, și scrisoarea generalului Mazarini. În încheiere, compozitorul mi-a remis, pentru tovarășul /V.M./ Molotov /șeful guvernului sovietic și al diplomației URSS/, o scrisoare cu cererea de eliberare a două persoane cunoscute internate în URSS: profesorul de matematică F. Pătrașcu și inginerul Victor Heuiflich." Bineînțeles că cei trei funcționari și-au declinat competența
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16775_a_18100]
-
în legătură cu o carte a d-lui N. Georgescu. în România literară au fost publicate și articolele lui Z. Ornea despre ipoteza avansată de dl N. Georgescu și reluată cu energii noi (dar nu și cu dovezi sau argumente noi) de tovarășii săi pe drumul transformării bolii lui Eminescu dintr-o problemă medicală într-una politică. Deși se intitulează cum am văzut, nici recenzia d-lui Codreanu nu aduce vreo dovadă în plus. Dacă am considerat necesar s-o discut în editorialul
Politizarea bolii lui Eminescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16815_a_18140]
-
Lili Marcou de la Paris, era mare iubitor al cărților, îndeosebi al scrierilor clasicilor ruși. Și în timp ce îi scria fiicei sale Svetlana, numind-o "vrăbiuța mea", dădea ordin să fie aruncați în temniță toți unchii și mătușile ei, bașca proprii lui tovarăși de idei și milioanele de necunoscuți din rîndul poporului al cărui țar se considera. Wagner compunea Parsifal, apoi cobora la micul dejun și explica de ce trebuie arși toți evreii. (Cuvîntul "arși" figurează ca atare, avant la lettre în textele lui
Lecția lui George Steiner by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16830_a_18155]
-
de numirea - ca secretar general - a lui Ceaușescu, un activist de partid prezent la discuție a lăsat să-i scape replica: - Auleu, Stalin al nostru! Acum avem de-a face cu Republica Populară Română. În 1949, pe la 18-19 ani, junele tovarăș Iliescu figurează pe un tabel purtînd avizul favorabil, personal, al ambasadorului U.R.S.S.-ului la București, Kavtaradze, consfințin-du-i numele și prenumele ca membru direct al C.C.-ului (U.T.M.), ceea ce pare-se favorizează selecționarea lui pentru studii în biruitoarea țară
Un pas înainte, doi pași înapoi... by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/16817_a_18142]
-
La Contemporanul, cam 80% din numărul consacrat Zilei era de necitit. O spun din experiența de corector, ce eram la revistă. Se scriau și se comandau articole despre epocă, despre realizări, despre viitorul luminos, asta în afară de spațiul lăsat pentru cuvîntarea Tovarășului. La Contemporanul formatul coloanelor se potrivea cu cel din Scînteia. Cuvîntarea era preluată, în plumbul originar, ca să zic așa, și transferată cu titlu și subtitluri în paginile revistei. Cum pentru Scînteia lucrau tipografii de elită din Combinat, nu prea găseai
August 23 by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16853_a_18178]
-
de ochi luau parte la această operațiune de îmbălsămare pînă cînd numărul intra la rotativă. Atît doar că înainte de apariția acestui mort, revista era blindată cu articole consacrate apropierii marii sărbători naționale, iar după de reacții și comentarii la discursul Tovarășului. Pe atunci aveam impresia că marea majoritate a colaboratorilor care scriau asemenea articole n-ar fi avut chef să le scrie, dar o făceau din frică unii, alții pentru că o mai făcuseră. Mai erau și unii care visau să obțină
August 23 by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16853_a_18178]
-
aportul lui. Și nu numai aportul fie al textelor pe care le plagiază, fie al negrilor ce-i scriu cărțile". Ca și: "pentru Nicolae Dan Fruntelată ce amenință pe biet "român săracu" sînt "noxele civilizației", războiul atomic. Ce ne facem, tovarăși, de cade o bombă atomică peste redacția Luceafărului unde eu, Nicolae Dan Fruntelată, dar mai ales pacifistul Mihai Ungheanu sau vecinii noștri de pagină și de civilizație - fabulistul cu epoleți Iulian Neacșu, sau înțeleptul chino-trac Ion Gheorghe, sau ambasadorul Securității
Glose la Virgil Ierunca (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16857_a_18182]
-
căci doamnă era după cum îi întocmise Bunul Dumnezeu inima ei generoasă, o doamnă despre care am mai scris, pentru că a intervenit crucial în drumul meu de viață. Domna Irina ieșise la pensie, era singură și cineva i-a recomantat un tovarăș de viață cu care să își împărtășească zilele ce i le mai hărăzise Domnul și astfel a ajuns în Deva. M-a invitat în noua ei familie și i-am promis că în vacanța de iarnă voi merge la ei
Peripeții de anul nou. In: Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/82_a_225]
-
redevenirăm noi", afirmă avîntat Adrian Păunescu în zeci și sute de strofe, precum o uzină care produce pe stoc, versuri pe care doar activiștii dacă le mai citeau. Le ascultau adolescenții, de voie-de nevoie, la Cenaclul itinerant "Flacăra". Totul, pentru tovarășul Păunescu, în umbra cîrmaciului, devenea apoteotic". Elogiat și acum, fără rezerve, de președintele Academiei Române, Eugen Simion, și publicat cu venerație în coloanele Literatorului, bardul de la Bîrca, alături de emulul său, directorul României Mari, nu scapă observației atente a comentatorului, nici în
Un anticomunist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16925_a_18250]
-
cu fraze de genul: "Construcția socialismului este pentru noi o problemă națională, și a solicita scriitorului să fie un magistral incitator la fapta de ridicare a civilizației materiale și a culturii poporului român este a face apel la patriotismul său. (...) Tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej ne-a explicat cu o mare limpezime chipul cum un mare muncitor, instruit la ideologia socialistă, poate să atingă umanismul socialist, care este un umanism al creației și, deci, al culturii preluate de clasa muncitoare. (...) Operele lui Lenin
Un anticomunist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16925_a_18250]
-
99% "victorie în alegeri". Exterminarea fizică sau publică a elitei intelectuale a fost reăsplătită cu Academia R.P.R. ori cu "nemuriri" în manuale școlare, ediții definitive și "opere alese". Uitarea s-a plătit cu "o mărire de 110 lei a alocațiilor, tovarăși" (mai țineți minte esența discursului dictatorului dinaintea sfîrșitului - stați la locurile voastre - și mituirea!), uitarea s-a plătit cu luarea poverii libertății, a poverii gîndirii libere de pe umerii tuturor și delegarea conștiinței prin mecanismele terorii. România a devenit o țară
Cine uită, nu merită dar... capătă! by Eugen Uricaru () [Corola-journal/Journalistic/16978_a_18303]
-
ca scriitor concesia făcută: atunci când își transformă propriul scris într-un instrument propagandistic. Textele respective nu au nici o șansă să mai prezinte interes ca literatură. Dacă G. Călinescu i-ar fi primit în propria lui casă pe Gheorghe Gheorghiu-Dej și tovarășii lui să-și țină ședințele, n-ar fi pierdut nimic ca scriitor. Dar el i-a primit în propriile lui texte, compromițându-le. Un asemenea scriitor, genial, trebuie compătimit pentru că a fost pus în situația de a sacrifica unele dintre
Cartea neagră a literaturii române by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17051_a_18376]
-
cei săraci. Alături de ea, Matei Ghica Cantacuzino, fiu adoptiv al casei, melancolic mic Voievod 1), cu bucle blonde și mutriță tristă de copil fără mamă, joacă tric-trac cu preceptorul lui, un refugiat șters, îmbrăcat ca un personaj din Dickens, unic tovarăș al lui Matei. Ochelarii negri ai stăpânului, mereu țintiți asupra elevului explică ochii stinși ai băiatului și lungile lui discuții cu copacii și păsările care le îngrijorează atâta pe mamele lui adoptive. La câțiva pași de prea cumintele Matei, Alice
Memoriile Mariei Cantacuzino Enescu by Elena Bulai () [Corola-journal/Journalistic/15802_a_17127]
-
unor eroi ai tinereții noastre, obiecte de cult pentru generații întregi de iubitori de cultură. Marele Orwell, demascatorul totalitarismelor în volume precum Ferma Animalelor sau 1984, ar fi furnizat guvernului britanic liste de tip mccarthyst ale amicilor săi, comuniști, sau "tovarăși de drum"; prietenul lui Orwell, neobositul umanist și căutător de adevăr, Arthur Koestler, ar fi fost prin anii '50, conform noului său biograf, David Cesarani, profesor de istorie modernă a evreilor la Universitatea din Southampton, nici mai mult nici mai
Opere și biografii by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15838_a_17163]
-
fotbalist Hagi a ajuns coleg de rubrică în revista păunesciană cu românul pur-sânge Alexandru Mironov. Sunt surprins doar cât de corect gramatical scrie un ex-fotbalist care vorbește în rușinoasă sfidare a aceleiași gramatici! Sau poate s-o fi molipsit de la tovarășul specialist în science-fiction politic. Măcar acela are curajul să batjocorească pe față afirmațiile acut pro-occidentale ale propriului partid: De ce numai spre Vest?" Dl. Mironov ne vede bând saki cu japonezii, dar nu suflă o vorbă despre vodka rusească (oare din pricina
Ungurii, pokemonii României by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15866_a_17191]
-
rusalii"; "Vreau sa precizez faptul căci"...; Văd căci doriți din toata inima..." (scrisori și jurnal pe teme baptiste); "nu cred căci contează așa de mult unde anume stau sau unde muncesc" (pagină personală a unui student); Ce nu-i place tovarășului D. să recunoască este faptul căci a compara ajută la aflarea adevarului" (scrisoare, în Forumul România liberă, februarie 2001). în exemplele pe care le-am găsit, căci apare după un substantiv - "faptul căci", "confirmarea căci", "încredințarea căci" - , după expresii verbale
"Căci" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16002_a_17327]
-
sînt, după ei nu rămîne nimic, decît, poate, cîte un mic potop sau amintirea unui mic scandal. Ce are a face personalitatea dvs. cu toate astea? Nimic. Înainte, o interzicere era o interzicere. Dar azi, ce vă pot lua acești tovarăși? O siglă? O titulatură? Niște bani insuficienți? Ce cai, de la ce biciclete, vă mai pot lua, azi, acești domni? Cu sau fără studioul lor, dumneavoastră rămîneți tot Lucian Pintilie. Vreți nu vreți, vor nu vor, dumneavoastră sunteți o instituție în
Scrisoare deschisă by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16004_a_17329]
-
Valurile Dunării. Un film de acțiune. Totul se petrece în timpul războiului pe un șlep încărcat cu muniții. Trimis de organizația lui, un tânăr revoluționar se strecoară pe șlep să descarce muniția într-un loc anumit, pe care s-o ridice tovarășii săi. Eu trebuia să interpretez acest rol! La început, m-am simțit jignit. De unde și până unde? Pe urmă, mă răzgândisem. Soarta istoriei noastre de supuși meniți să rabde, să tacă, să accepte, până una, alta... Obișnuindu-mă cu ideea
Ens generalissimum by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15610_a_16935]
-
majoritatea membri ai Partidului Muncitoresc Român, filiala Iași, au comemorat (poate aniversat n.n.) la 30 decembrie Ziua Republicii. Fripturi, salate beuf, ceva băutură aduse de acasă au dat un aer familiar sărbătorii. ' Întîlnirea a avut loc într-o atmosferă caldă. Tovarășii au luat cuvîntul înfierînd capitalismul și imperialismul, manifestîndu-și profundul atașament față de valorile comunismului, ale omului nou și ale șanselor ca România să ajungă după o perioadă o societate socialistă multilateral-dezvoltată, sub îndrumarea partidului unic". Președintele socialist-comuniștilor ieșeni se numește Dumitru
Actualitatea by Tita Chiper () [Corola-journal/Journalistic/15631_a_16956]