360 matches
-
se dădea în spectacol i se treceau cu vederea. Nefericitul își povestea tuturor tragedia și, în scurt timp, toți colegii de la noi din an au realizat cu ce om special au de-a face. Un om care se luase la trîntă cu destinul. După cîteva luni însă am aflat că tipul fantaza. Unii i-au văzut și gagica din poză. Vie și nevătămată. Iar cicatricea de la mînă fusese făcută, se pare, în timpul unei beții, cînd se tăiase într-o sticlă spartă
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
care-și împart sandvișurile. Eu nu-mi luam nici odată pachețel la școală, deși maică-mea mă bătea întotdeauna la cap. Acum, peste ani, nu pot fi decît impresionat de faptul că ea-mi ținea pumnii cînd mă luam la trîntă cu văru-meu Cristi. și-mi pare nespus de rău pentru povestea de la desen. Nu știu de ce am făcut-o. Probabil simțeam că-mi pot permite orice față de ea.) Apoi, la școala unde m-am mutat într-a șasea, am iubit
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
Gata erau și costumele străjerești croite în atelierul școlii de către soție. Mai erau puține zile până la ținerea “zborului” (o adaptare de la sobor, cuvânt rusesc desemnând o serbare, o adunare). Pe 29, la sobor urma să aibă loc și concursul de trânte, eveniment mult apre136 ciat mai ales de către bulgari. Învingătorul, pelivanul, primea drept trofeu un juncan. Gardul trebuia să fie vopsit bleu cu vârfuri albe și cornizele gardului la fel, albe. Cum vopseaua pe bază de ulei fiert se usca greu
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
de numele unor mari fotbaliști români. În ultimele zile, virușii au lovit de două ori, dar loc ar mai fi. Cine știe ce neterminat se va repezi spre patul de spital al lui Dobrin, cine știe ce fante mirosind a sulf va lua la trîntă numele lui Balaci. Totul e posibil în cea mai alunecoasă dintre lumile posibile. Nu ne lipsesc doar performanțele și stadioanele, ci și statuile. Portughezii îl plasează pe Eusebio nu departe de moaștele de la Fatima, nemții nu-l scot pe Beckenbauer
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
sport. Sport am spus? E prea mult! Privind această încăierare contemporană învelită într-un munte de bani, nu te cuprinde nostalgia boxului, dar deloc! începe să-ți fie din ce în ce mai dor de lupte libere, greco romane sau de concursul sătesc de trîntă. Acolo pot exista învingători, învinși, campioni și medalii. Aici e kitsch bine plătit și servit ca desert pe burta goală. februarie 2004 343 de secunde Trebuie să acceptăm că o carieră fabuloasă de 20 de ani se poate sfîrși brusc
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
pronunțat în Cameră D.I. Ghica (considera că aceasta ar fi putut să aducă „teatrul războiului“ în țară), Nicolae Ionescu („Feriți-vă de a vă amesteca în certurile celor mari și puternici fiindcă acești luptători giganți pot să ne zdrobească în trânta lor“ - p. 3300), Pantazi Ghica (care îi întrerupea intempestiv pe oratori, îndeosebi pe Kogălniceanu sau, de pildă, pe Vasile Maniu care se referea în cuvântul său la situația aromânilor din Macedonia: „De ce nu ridici vocea în favoarea Transilvaniei și a Basarabiei
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de inactual - „În actual”; și, mai ales, cînd publicul nu vrea să vadă „șarmul” reacțiunii, ci „acțiunea” reacțiunii: nu să admire o compoziție pictată, ci să intre În atmosfera unei scenei de luptă reprezentate și, acolo, să se ia la trîntă cu realitatea. Stîngiștii fac exact jocul acestui public, dacă nu cumva Îi determină abordarea. Ei văd În fructele intelectuale ale reacțiunii de șarm orice altceva decît exerciții de stil. Dimpotrivă, stilul e primul semn de Înregimentarea ideologică pentru ei, cînd
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
pe care le-am văzut cu Dumneavoastră de-a lungul anilor, mă fac să cred că timpul parcă a stat în loc. Să știți că nu este doar un compliment arătați la fel de tânăr, de pregătit să luați viața și teatrul la trântă, cum cred că ați fost în anii '69-'70 în România, apoi în America, în centrele mai mari și mai mici ale Europei. Cum se explică? Andrei Șerban Vă mulțumesc, dacă e chiar adevărat!...Nu am altă explicație decât faptul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
prin grădină. Bătea un vînt rece. Sărbătoarea luase sfîrșit. Se ofilise fiecare petală, fiecare floare se scuturase, murise. Răzorul peoniilor era răscolit, zăpada murdară, grunjoasă, era amestecată cu bulgări de pămînt. Grădina arăta de parcă acolo s-ar fi luat la trîntă niște căpcăuni. împărăteasa își ridică fruntea spre cer și scutură din cap. Apoi păși atît de hotărîtă pe răzor, încît soldaților din gardă nici nu le-a mai rămas timp să se arunce sub botinuțele ei. Printre bulgării de pămînt
Două proze de Laszlo Darvasi by Georgeta Hajdu () [Corola-journal/Journalistic/11332_a_12657]
-
nu e sequel al producției sale anterioare Lanterna lui Dumnezeu la Budapesta ce înfățișa carnavalul noilor îmbogățiți la sfîrșit de mileniu, Mă-ta! Țînțarii! Se poate descifra ca un pariu al cineastului în pragul a 80 de ani. Luîndu-se la trîntă cu postmodernismul în floare, eroii încalcă toate barierele începînd cu pudoarea și terminînd cu... improvizația, dialogînd cu spectatorii cărora le amintesc că "toți sîntem condamnați la libertate". Recapitulîndu-și teme predilecte, într-o sarabandă în care viciile sînt manifeste, iar virtuțile
Senzor by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16652_a_17977]
-
deplasarea, în ultimă instanță chiar viața bucureștenilor, ca un soi de metaforă a conștiinței lor. Gravurile potențează textul, tot așa cum textul potențează realitatea. Scabroși, jalnici, resemnați sau agresivi, urlînd sinistru în noapte, încăierîndu-se unii cu alții, ei se iau la trîntă cu taxiurile, cu pubelele, cu oamenii, dar mai ales ar face-o cu confrații lor purtați în lesă, beneficiarii îmbietoarelor produse speciale care umplu rafturile shopurilor și ecranele noastre vesperale. Adevărata lor decădere și blestemul care s-a abătut asupra
București: poezie și adevăr by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/14340_a_15665]
-
și, bineînțeles, de micile și marile lor lupte de a se cocota cât mai aproape de standardul de onorabilitate pe care și-l stabilea fiecare. Cum ziceam, eu eram mai protejat de insistențele părinților de a-si coopta proprii copii în trânta asta de clasă la firul ierbii. Nu că ai mei n-ar fi fost părtași la așa ceva. Dimpotrivă. Chestia e că eu nu prea mai aveam loc, din moment ce ei nu jucau meciul asta în primul rând cu părinții prietenilor mei
Programul de ieri al luptei de clasă. Post scriptum la Capete înfierbântate () [Corola-website/Science/295801_a_297130]
-
și în orașul Bârlad ( 20 iulie la Florești, 6 august la Alexandru Vlahuță, 29 august Bârlad ) În perioada comunistă se organizau bâlciuri și în comuna Ibănești, pe 23 august, în satul Mânzați. La “bâlciuri” se organizau uneori și concursuri de “trânte” la care participau cei mai vânjoși tineri din sat. Oina a fost cel mai popular sport până în perioada interbelică când fotbalul a devenit în prim-plan. Apoi, în fiecare zi de sărbătoare se organizau meciuri între echipe din comuna sau
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
de primărie și raion, prin intermediul organizațiilor obștești. Centrul de Dezvoltare Durabilă "Rural 21" este organizația umbrela în regiune, contribuind la formarea și activitatea altor ONG-uri din raioanele Ștefan Vodă și Căușeni. Există și o școală sportivă unde se învață Trânta, Judo, Fotbal.
Ștefan Vodă () [Corola-website/Science/299703_a_301032]
-
ferit(ă) În borcanul tău cel mic N-ai să crești, rămâi pitic.” Fapte vitejEști e un spectacol despre fricile celor mici și angoasele celor mari, care se lovesc unele de altele până când ies scântei. Fapte vitejEști se ia la trântă<b> </b>cu fricile copiilor și neliniștile adulților, le înfruntă inteligent și cu umor, le dezbate tandru și le acordă toată atenția de care au nevoie pentru a se transforma în material performativ dens, în conținutul unui spectacol interactiv, care
Frici îmborcănate și minciuni etichetante. Narațiune și de-dramatizare () [Corola-website/Science/296115_a_297444]
-
Uzină de Utilaj Greu. Antrenorul Alexandru Tătarul îi intuiește disponibilitățile de performer și-l ajută să practice sportul cel mai vechi din lume, sportul celor puternici, luptele. Acolo, la Mărașu, Vasile Iorga se mai luptase el cu flăcăii satului în...trântă: „trântă dreaptă, românească, care m-a purtat, spre disciplina luptelor libere, dar după alte reguli, după legile nescrise ale pământului”.vasile iorga 2 Muncește în uzină, se antrenează, învață la seral, unde termină liceul iar în 1977 este absolvent al Institutului
Vasile Iorga () [Corola-website/Science/308120_a_309449]
-
de Utilaj Greu. Antrenorul Alexandru Tătarul îi intuiește disponibilitățile de performer și-l ajută să practice sportul cel mai vechi din lume, sportul celor puternici, luptele. Acolo, la Mărașu, Vasile Iorga se mai luptase el cu flăcăii satului în...trântă: „trântă dreaptă, românească, care m-a purtat, spre disciplina luptelor libere, dar după alte reguli, după legile nescrise ale pământului”.vasile iorga 2 Muncește în uzină, se antrenează, învață la seral, unde termină liceul iar în 1977 este absolvent al Institutului pentru
Vasile Iorga () [Corola-website/Science/308120_a_309449]
-
la Matei Iliescu să nu avem decât exerciții de ...scriitură, în scopul formării, al edificării scriitorului capabil să scrie Romanul? S-ar părea că așa este, căci citind Prozele, dai de stiluri narative total diferite, de parcă autorul se ia „la trânta cu zmeii" poeticii literare, pentru a-și măsura forțele. Ba mai mult, ca un veritabil erou de basm, învinge și accede la un nivel superior, propunând noi viziuni. Prima proză, Didactica nova se vrea a fi un catalog imagistic, de
Matei Iliescu (roman) () [Corola-website/Science/302347_a_303676]
-
Ardealului, au sălășuit în apropiere de Buciumani o ceată de uriași, conducătorul lor fiind dușman înverșunat al zânelor, omorând zânele care-i cădeau în mână. Această căpetenie avea un fiu foarte frumos și viteaz, care mergea să se ia la trântă cu bourii și urșii ce trăiau în pădurea Buciumanilor. Într-o zi, s-a rătăcit în pădure și, înserându-se, s-a culcat la poalele unui brad; în acest timp a observat o luminiță. Ciulind urechea, a auzit cântecul dulce
Detunata Goală () [Corola-website/Science/303286_a_304615]
-
luptătorii nu au permisiunea de a trimite adversarul la sol decât într-un număr foarte mic de situații și cu un număr foarte limitat de procedee, iar lupta nu continuă la sol. Sunt interzise de asemenea procedeele aparținand de sfera "trântă - lupte libere - judo", adică sugrumări, procedee articulare sau lovirea adversarului la sol ca în formele de luptă mixtă gen "Mixed Martial Arts". Muay Thai este deci un sport de luptă "stand-up" adică unde se practică numai schimbul de lovituri în
Muay Thai () [Corola-website/Science/302401_a_303730]
-
în anul 2009: ""Ni se permite să dansăm și să cântăm doar piesele care fac parte oficial din folclorul Republicii Moldova. Am ajuns să jucăm «Călușul» numai în satul nostru...”" În fiecare vară, este organizată în sat o veche tradiție, o trântă în care se întrec bărbații tineri și în putere ai satului. Acest eveniment este cunoscut astăzi sub numele “Pehlivanul satului”. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Erdec-Burnu era vorbitoare de română (%), existând în minoritate și vorbitori de rusă (%), ucraineană
Erdec-Burnu, Ismail () [Corola-website/Science/318407_a_319736]
-
memoriei oficiale, cât și pretinsa obiectivitate „apolitică”, sunt cu siguranță parte din acest proces de schimbare. De aceea cred că ar trebui să fie parte din programul artistei/ului de stânga militant/ă. A venit momentul să ne luăm la trântă cu istoria adevărată. [1] Vezi și Greva Tipografilor din București din 1918 sau Greva minerilor din Valea Jiului, de la Lupeni, din 1929. [2] Hacia un Tercer Cine ( Spre un al treilea cinema / <b>Spre un cinema al lumii a treia
Mizele teatrului politic în epoca „istoriei adevărate”. Reflecții pe marginea vizitării „locurilor memoriei” grevei de la Atelierele Grivița din 1933 () [Corola-website/Science/296083_a_297412]
-
credite funcționează cu deficiențe, p de studii rămân a fi foarte teoretizate, ponderea orelor practice nefiind suficientă pentru a achiziționa abilitățile profesionale necesare, lipsa unei corelări dintre cererea pieței forței de muncă și oferta educațională. Sportul național în Republica Moldova este trânta. Totuși cel mai popular sport din țară este fotbalul. Cu toate astea, pe plan internațional reprezentanții Republicii Moldova nu au reușit mari performanțe, echipa națională de fotbal a Republicii Moldova nereușind să se califice la niciun turneu al Campionatului Mondial sau Campionatul
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
de lup, / să-mi sbârlească pânda-n trup. // Frâng, pe după gât, un trunchi, / și-mi dă codrul în genunchi. În frigare coc jivine, / chem răstoacele cu mine. Umbra 'naltă prin sloduni / mi-o ling peșteri și furtuni. / Birui râpele la trântă, / munții mă poftesc la nuntă. Beau din ploscă zarea-ntreagă, / îndes luna în dăsagă. / Cu țurcana, țurcă vie, / Svârlu-n rai la Sân-Ilie. // Cântul meu în rotocoale / vâjâe și dă târcoale. Suflu cer peste voroave, / din luceferi fac potcoave, / că în
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
activează o școală sportivă unde copiii și tinerii practică în special fotbalul. Copiii de la casa de creație din oraș practică: dansurile sportive și moderne, cartingul, aviamodelismul, orientarea sportivă. Conform tradiției, în oraș se desfășoară anual competiții internaționale la lupta națională „trânta”. Rețeaua de instituții culturale este formată din Casa de Cultură și biblioteci publice. La casa de cultură funcționează colective de artiști amatori, 6 din ele au fost decorate cu titlul de colective populare. În anul 1995 ansamblul popular de cântece
Căușeni () [Corola-website/Science/297519_a_298848]