613 matches
-
fi omisă împrejurarea că Ștefan a Petrea, căutând să rezolve problemele financiare ale familiei, moare la mare distanță de Humulești, la circa 44 de ani, muncind cu brațele la câmp. Dar de fapt aflăm și poziția lui Creangă prin intermediul personajului Trăsnea: "Decât țăran, mai bine să mori!" Când se formează divanele ad-hoc, în mod șocant, pentru prima oară în istoria noastră, li se dă cuvântul țăranilor. În Bucureștiul mai revoluționar, deputatul țăran Constantin Tănase incriminează pe șleau Ťasuprirea de moarte ce
SAT versus ORAȘ () [Corola-journal/Journalistic/7178_a_8503]
-
de Negruzzi în 1837, cu un an înainte de scrierea nuvelei.13 Dar reacția bărbatului înșelat din nuvela lui Negruzzi este complet diferită de a celui din poemul lui Pușkin. "Coconul Andronache s-a închis în cabinetul său, unde după ce mult trăsni, plesni, blăstemînd gîndul ce-l lovise să se însoare ca să-și pearză liniștea, în desperarea sa apucă un pistol, îl încărcă și apoi se puse pe gînduri." Autorul nu spune ce gînduri negre treceau prin mintea soțului înșelat. Poate că
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
tip care miroase a nuci. Și care are chica părului strînsă într-un fluture de sidef. Omul poartă un mundir și vrea să-i lichideze pe cei care îl visează în odaia aia. Și pe mine a încercat să mă trăsnească cu sabia, dar m-am trezit la vreme. Alții nu. - Și ce s-a întîmplat cu ei? - Toți o bîl-bîl-bîie - i-o întoarse cel de pe mal. - De aia tragem cu puș-puș-ca. - în ce trageți? - întrebă Jerisena rîzînd de una singură
Milorad Pavic - Ultima iubire la Țarigrad by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11058_a_12383]
-
mai știu dacă ți-am spus... că sunt însurat... Dar vorbi atât de răgușit și apăsat, încât înțelesul vorbelor nu mai părea - sau Adina, obosită, nu-l mai căută - alături de ele. - Chiar ești? Întrebă ea tot apăsat. - Sunt! Să mă trăsnească și să mă calce dacă nu sunt, spuse el pentru prima dată alt jurământ. - Și chiar ești? îl rugă ea subțire și neliniștită. - Sunt! Află că sunt! De doi ani sunt! minți Duminică neglijent, gândindu-se în altă parte. - Atunci
Esența vieții by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8959_a_10284]
-
spun. Evoluția tragică a povestirii se datorează unui asemenea joc, dus până la ultimele consecințe: o minciună a bărbatului provoacă accidentul mortal al femeii, ca și cum o instanță superioară, transcendentă, ar fi decis pedepsirea nesăbuitului care vorbește fără să gândească. "Să mă trăsnească și să mă calce", jurase Duminică pe adevărul, închipuit, al "căsătoriei" sale: iar Adina, crezându-l, sare din mașină și din viață. Finalul povestirii, de o mare frumusețe, îl arată pe cel rămas singur căutând, disperat, un loc în care
Esența vieții by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8959_a_10284]
-
sau pângărit lăcașul de cult. „La 10 iunie 1737, a doua zi de Rusalii, la ora 3 după-amiaza, "«trăsnetul a lovit în capelă, în fața altarului, pe un croitor german papistaș și pe soția lui, care se refugiaseră acolo... A fost trăsnit și câinele lor»". În timp, capela s-a ruinat.” Multă vreme după aceea, Tâmpa a purtat numele de Dealul Capelei (). Vina pentru distrugerile provocate a fost aruncată deseori asupra românilor din Șchei: "„Bald nachdem die Capele gebaut, haben die Wallachen
Tâmpa () [Corola-website/Science/303239_a_304568]
-
căpitanii pe dinaintea gloatelor și a bulucurilor să primbla, Pupădza ca ceaușii la alaiu îi aședza, Căile din fluiere șuiera, Brehnăcile înalt pentru paza străjilor să înălța. [...] Mînie ca aceasta vărsară, vrăjmășie ca aceasta arătară, gătire ca aceasta făcură, tunară, detunară, trăsniră, plesniră, răcniră, piuiră și din toate părțile cu mare urgie marile acestea jigănii asupra micșoarelor musculițe să răpedziră. Ce, precum să dzice cuvîntul (Fată munții și născură un șoarece), că pre cîtă groază arătară atîta de batgiocură rămasără“ (Partea a
Barocul pe malul Bosforului: DIMITRIE CANTEMIR by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4073_a_5398]
-
după accentul lor natural, pentru a se crea un ritm fonetic. Dar Cantemir are la dispoziție și mijloace de ritmare mai subtile: este maestru în formarea lanțurilor de sinonime totale sau parțiale, creînd astfel și un ritm semantic („tunară, detunară, trăsniră, plesniră, răcniră...“). Pentru a se potența efectul cumulativ sunt utilizate intens rimele interioare provenite din așezarea verbelor la același timp și la aceeași persoană. Toate aceste procedee se află imbricate unele în altele și au drept rezultat o complexă structură
Barocul pe malul Bosforului: DIMITRIE CANTEMIR by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4073_a_5398]
-
de când scria la Facla lui N.D. Cocea, Ion Vinea se vroia un pamfletar acerb, verva sa combativă cheltuindu-se cu precădere în direcția liberalilor, „în tot ce se chemă atât de impropriu culise politice, adică prin toate atenansele și latrinele trăsnind a putregai și amoniac pe unde se pregătește și se mașinează spectacolul fotografic al guvernelor noi”. În pamfletele ad-personam, țintele lui preferate vor rămâne, cel puțin în intervalul de timp cuprins în volumul de față, Take Ionescu, Ionel Brătianu și
Publicistul Vinea by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13524_a_14849]
-
înfocat luptator împotriva diavolului și veghează la capul bolnavilor, dacă acestora le este sortit să moară, sau la picioarele lor, dacă le este hărăzit să mai trăiască. De multe ori îl întâlnim alăturându-se Sfântului Ilie, atunci când acesta tună și trăsnește, sau orânduiește singur grindina, cu tunul. El ține și ciuma în frâu, asemănator Sfântului Haralambie. În trecut, în societatea tradițională bucovineană, Arhanghelii erau sărbătoriți pentru că "ei sunt păzitorii oamenilor de la naștere și până la moarte, rugându-se lui Dumnezeu pentru sănătatea
Sfinții Mihail și Gavril: De ce nu este bine să lucrăm astăzi () [Corola-journal/Journalistic/80813_a_82138]
-
dereglarea definitivă a așa-numitului "proces instructiv-educativ din România, nu văd de ce nu ați reanaliza proiectul lăsat dv. moștenire de echipa fostului MEC... Dincolo de "rîsu-plînsu ( vorba lui Nichita Stănescu, poetul comemorat anul acesta) stîrnit de "perlele bieților descendenți ai lui Trăsnea, cred că oamenii Școlii ar trebui să-și pună din nou problema oportunității schimbărilor inițiate de așa-zișii reformatori din MEN/MEC la nivelul "învățămîntului preuniversitar: divizarea pe semestre a anului școlar, calculul ponderat al mediilor, sistemul evaluativ bazat 75-80
Cui i-e frică de limba română? by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/13731_a_15056]
-
era în noaptea călduță și parfumată de primăvară cînd silueta fină a șiretului fanariot se lăsa purtată de subțiori prin lungul coridor așternut cu covoare scumpe, în timp ce glasul clopotelor zbuciumau văzduhul și cele patru turnuri de alături, din ograda Cornescului, trăsneau cu vuiet mare, vestind bucuria sărbătorilor mult necăjiților și răbdătorilor noștri străbunici!..." Grădina Cișmigiu, și ceea ce ochiul lui Carl Friedrich Wilhelm Meyer, arhitect peisagist vienez, a făcut din ea, a stîrnit admirația lui Filimon, a lui Ghica. Destinul a vrut
Bucureştii de dimineaţă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9905_a_11230]
-
era mai slabă decât/ scrâșnetul clădirilor din jur/ cădeau câte 5, în stânga/ și la dreapta./ Asta făcea natura pentru mine/ pentru fiul ei cel mai blând// O țineam pe micuțică de mână să n-o ia/ vreo rafală/ Și îi trăsneam vreo două/ ține-te nu ți-am spus/ Asta nu-i dictare puiuk/ Teme-te de huruitul vântului/ Pleacă-te la vijelie/ Copilă./ Moirele pe ea și nu/ pe mine/ Eriniile o trag în gang-bangul lor vârtos !/ Până odată o
Vara patriarhilor by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8179_a_9504]
-
mult. Dat fiind faptul că scriitorul e "genial", orice ar trece prin mintea ta a trecut, obligatoriu, și printr-a lui! ("dar ce este oare absolut întâmplător într-o operă literară?"). Benignele "epitete" și "adjective" sunt însoțite de cumplite inepții: "Trăsnea este "recuperat" de Nică după ce (...) trăiește experiența gramaticii și a morții", "cei doi copii mișcă o stâncă (o învie!), tocmai într-o semnificativă sâmbătă a lui Lazăr, ce sugerează o posibilă înviere". Interpretările sunt aiuristice și forțate, argumentate cu o
Creangă și bâtă de aur by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12511_a_13836]
-
a fost ispitit de diavol. Ulterior s-a căit și a primit iertarea lui Dumnezeu. A fost ridicat la Ceruri și de atunci cutreieră norii cu o căruță cu roți de foc, trasă de cai înaripați (doi sau patru) și trăsnește dracii cu un bici de foc. În goana lui împotriva forțelor răului, Sf. Ilie provoacă tunete, trăsnete, ploi torențiale, grindină. Dracii fug din calea lui și vin pe pământ, unde se ascund sub copaci sau chiar în trupurile unor animale
Tradiții și obiceiuri de Sf. Ilie: Ce nu ai voie să faci azi by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/63780_a_65105]
-
carnea păsărilor alea cu profiluri de savant, nu se știe. Căci, după un impetuos șir de digestii, minunea retrezirii la viață a Iașului s-a întîmplat. Nici nu se trăsese bine apă în WC-uri că, în locul unei piftii umane trăsnind defensiv a usturoi, se găsea acum o populatie nervoasă că un mușchi". După venirea păsărilor flamengo, care a avut un asemenea efect asupra orașului cam amorțit, se pare, pînă atunci, au apărut și nimfele (vezi și titlul primului capitol " Venea
Un complex din copilărie by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/18136_a_19461]
-
să vă mai spun! Sigur că povestea s-a aflat rapid, distribuită pe toată scara, ornamentată în plus de către vecină cu înfloriturile de senzație necesare cum că pitecantropul ăla ar fi pi-păit-o pe la sâni pe Bunica decretând răgușit: - Ay, nană, trăsni-m-ar, ce văduvă faină ești! Auzi: nu te măriți cu mine? Am confort sporit, vând cinșpe tablouri și te fac o integrare la Veneția ce n-a văzut Parisu', lacul Titicaca și toată civilizația aztecă... Însă, Bunica Parmenia n-
Posibilul amant al bunicii Parmenia... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/8079_a_9404]
-
un film cu Stan și Bran. Rezultatul a fost o grămadă rugbistică învârstată cu reporteri de televiziune... Izbutise și președintele să se ridice în picioare, se apropiase de fostul cadavru, îl prinse de bărbie și, privindu-l în ochi, îi trăsnise o palmă cu toată puterea, după care îl amenințase: - Mă, cadavrule, Văslicuț, tataie, ai mârlit capra în dosu' șurii! Adică, mi-ai făcut-o! Șapte beri, atât te costă cazarea și durerea mea de genunchi. Iar dacă te mai prind
Posibilul amant al bunicii Parmenia... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/8079_a_9404]
-
iartă-mi comparația... Vând cinșpe tablouri - înțelegi? - și-o facem de capră... - De oaie, se spune!, îl corectase Bunica Parmenia cu asprime. -Bine, de oaie, a acceptat Teo pe loc. Pssst! Ia, fii atentă: ăla nu e Călindrosu tău? Ay, trăsni-m-ar! Să vezi acu bal!... - Las'că nu nici un bal, numa' că trebă să plec... Bună ziua și la revedere... - La re... Hei, stai: da' cu noi, cu Veneția, cu Parma, cu... Pe scurt: cum rămâne? - Nici cum! Două cuvinte-ghilotină
Posibilul amant al bunicii Parmenia... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/8079_a_9404]
-
l-a sunat să-l întrebe ceva: Ați fost de curând în vreo țară asiatică în vacanță? Al nostru n-a fost, i-a zis la doctor că nu. A doua zi, pe prietenul meu - care deja arată inuman- îl trăsnește gândul: Eu n-am fost în Asia, dar de-acolo vine husa mea de la telefon! Era o ciupercă ce se găsește doar în Asia și care face praf epiderma, atacând și niște glande. Care ar fi concluzia? După ce vă cumpărați
Cabral, momente teribile. "Fața i-a fost distrusă de telefonul mobil" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/59588_a_60913]
-
a ce face, diletantul este riscul făcut autor. Scrisul diletantului are farmecul agasant al pescuitului. Nu știi niciodată ce va fi. Dacă va trage „peștele” sau nu. Pe al profesionistului nu-l cunosc, deși a trebuit într-o vreme - sporadic, trăsnind și bodogănind, mi se mai întâmplă - să fiu un soi de profesionist. Scrisul meu era, vorba doamnei aceleia cu iaurtul ca la țară, prea bun. Prea bun ca să fie bun. Sunt, orice s-ar zice, și se zice, un modest
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3274_a_4599]
-
și de existența unor scene memorabile de viață, o anumită precaritate a construcției, excesul narativ, generalitatea descripției, ca și limbajul prea marcat regional - o carență mai generală a literaturii lui Agîrbiceanu". Despre o nuvelă a lui I.Al.Brătescu-Voinești, Pană Trăsnea Sfîntul: "Pigmentată de reflecții naratoriale cam siropoase asupra iubirii, nuvela este melodramatică, artificială și chiar involuntar parodică". Același ochi exigent se aplică și asupra produselor epocii în curs, înfățișate, e drept, pe sărite, însă nu expeditiv, ci cu o onestă
Expertize convingătoare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7806_a_9131]
-
În oase, În sânge, În creier, peste tot. „Taci, că Îți pierzi pâinea!”- devenise o formă de a fi. Și asta nu ar fi fost nimic. Ceva m-a făcut să fierb. Îmi venea să urlu, Însă am muțit parcă trăsnit de același sentiment. Frica! Mi-am concentrat Însă auzul. În sfârșit, am Înțeles bine că dictatorul fugise, că fusese prins, că poporul era liber, și am vrut să strig: „am scăpat, oameni buni, am scăpat!” Nu am Îndrăznit. În brațe
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
toamnă, cu câte un reportaj de televiziune despre abundența de prune din acest an... E ultima toamnă în care rumânașii se mai pot dezlănțui în tradiție națională împrejurul cazanelor gemând și bocind agresate de borhotul dornic să dea amurgurilor damful trăsnind salivant a înfocate ambrozii de Bistrița ori de Turț... Alte ziceri televizate Renate Weber: Cred că nu e o exagerare dacă spunem că domnul Maior a avut un gen de relație privilegiată cu SRI, sau mai degrabă SRI cu dumnealui
ârâiala generală by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10211_a_11536]
-
St. Timothee, pe malul fluviului St. Laurent. M-a inițiat în pescuitul subacvatic. Voi păstra toată viața arbaleta pe care mi-a adus-o cadou. Am fost împreună în casă, când la numai 30 de metri de noi a fost trăsnită salcia bătrână de aprox. 500 de ani de pe malul apei de neuitat moment! A fost prieten cu ziaristul Andrei Bădin, pe care mi l-a prezentat la Câmpul Românesc de la Hamilton, On. (vedeți și interviul pe care l-a dat
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]