402 matches
-
Vuia), șantier organizat de Muzeul de istorie și arheologie din Lugoj și condus de prof. dr. Florin Drașovean. După cum ne-a relatat muzeograful - arheolog Răzvan Pinca de la muzeul lugojean, membru al colectivului de cercetare, „șantierul arheologic a vizat un tumul tracic ce datează din perioada primei vârste a fierului (Hallstatt), tumul ce a mai fost cercetat parțial în campaniile anterioare și a cărui explorare se va încheia anul viitor. Dacă în 2003 au fost descoperite trei morminte de incinerație în urne
Agenda2004-38-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282886_a_284215]
-
frenezia sa dionisiacă inițială, clocot individualist anarhic, în favoarea unui discurs liturgic, de largă audiență ortodoxă, coroborat cu o evocare instituțională a vieții ecleziastice, Ion Gheorghe s-a înfundat în zona mîloasă a unei arheologii fantaste, stăpînite de năzăririle unui imperialism tracic, Adrian Păunescu a schimbat registrul liric propriu-zis pe unul lozincard-agitatoric, așadar de prefabricate ideologice, reglate, conform preferinței intime, la mulți decibeli etc. Cum stau lucrurile cu Constanța Buzea? După cum ne informează autoarea, copilăria sa a fost însemnată, precum cea a
Poezia Constanței Buzea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17316_a_18641]
-
petrecerea a rămas cunoscută până în ziua de azi drept „Sărbătoarea de două săptămâni“. Localitatea Pentru a explica originea denumirii localității, Beșenova Veche, există mai multe ipoteze, cea mai acceptată fiind aceea că provine de la neamul besilor, o populație de origine tracică ce a locuit pe teritoriul Bulgariei de astăzi și care, în diverse etape istorice, s-a strămutat și dincoace de Dunăre. Prima atestare documentară este din 1213, denumirea fiind Tera castri Beseneu; ulterior, documentele vremii consemnează localitatea Bessenti, Bissenorum, Bessenow
Agenda2004-33-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282750_a_284079]
-
în voia unei emisii textuale ample, lipsite de rigorile unei zăgăzuiri, ale unui autocontrol ce s-ar fi dovedit benefic. Deriva, desubstanțierea îi pîndea. De la o fantazare abstractizantă la erupția unui ruralism pînă la urmă îmbisericit sau rătăcit în neguri tracice pînă la un umor pe bandă rulantă, cu roade nu o dată foarte modeste, s-a ajuns la un capitol al literelor noastre postbelice, jucînd rolul defel neglijabil al regenerării poeziei după marasmul realist-socialist, dar conținînd și slăbiciuni anevoie de ocolit
O natură clasică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4753_a_6078]
-
d.Ch) coincide cu migrația triburilor scordiscilor (tot de neam celtic) la sud de Dunăre, în regiunea orașului Belgrad (Singiduum), și în estul Balcanilor, acolo unde au format efemerul regat de la Tylis, semnalat de Polibios. Acestor insule celtice din arealul tracic suddună rean le putem atribui relictele lihngvistice croato-slovene: bog-lero și Hoja, lero, Dolerija. Întâlnit în folclorul croat, dar și la poeții raguzani Zlataric (sec. XVI), Gundulic și Palmotic (sec. XVII), lerul sud-dunărean este considerat de lingviștii de la sud de Dunăre
Shakespeare și colindele românilor by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2971_a_4296]
-
spune Diodorus Siculus în Bibl. hist., IV, 56, 4, „celții, care locuiesc pe malurile Oceanului, slăvesc - dintre zei - mai ales pe Dioscuri (Cabiri)”, cei care „au ajuns acolo din vremuri străvechi, străbătând Oceanul”. Aceste zeități gemelare au generat în arealul tracic cultul „cavalerilor danubieni”, cult relaționat de cercetători zeilor Cabiri, Marii Zei (Theoi Megaloi) din Samothrace, divinități în același timp agrare și protectoare ale navigației. Despre cultul lor misteric vorbea plin de admirație Diodor: „Nimeni - în afară de cei inițiați - nu poate afla
Shakespeare și colindele românilor by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2971_a_4296]
-
s-ar fi cuvenit, n-am avea de ce să insistăm asupra ei. Din nefericire Dacia Preistorică, neluată în seamă de tracologii în adevăratul sens al cuvântului, a devenit biblia tracomanilor, adică a celor care exploatau și exploatează politic ideea originii tracice a românilor. Curentul tracoman s-a manifestat violent în perioada interbelică, fiind cultivat de cei care reprezentau tendințele totalitare în România. O clipă și Blaga a cochetat cu ideea originii noastre tracice, ținând în 1921 o conferință intitulată Revolta sufletului
Origine romană sau origine tracă? by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13679_a_15004]
-
celor care exploatau și exploatează politic ideea originii tracice a românilor. Curentul tracoman s-a manifestat violent în perioada interbelică, fiind cultivat de cei care reprezentau tendințele totalitare în România. O clipă și Blaga a cochetat cu ideea originii noastre tracice, ținând în 1921 o conferință intitulată Revolta sufletului nostru nelatin. În scurtă vreme Blaga avea să abandoneze gândul tracic și să revină la ideea romană. Și, culmea, anticipând propaganda stalinistă, Nichifor Crainic, constatând că latinii sunt catolici, îi consideră pe
Origine romană sau origine tracă? by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13679_a_15004]
-
interbelică, fiind cultivat de cei care reprezentau tendințele totalitare în România. O clipă și Blaga a cochetat cu ideea originii noastre tracice, ținând în 1921 o conferință intitulată Revolta sufletului nostru nelatin. În scurtă vreme Blaga avea să abandoneze gândul tracic și să revină la ideea romană. Și, culmea, anticipând propaganda stalinistă, Nichifor Crainic, constatând că latinii sunt catolici, îi consideră pe români slavi, deoarece "alegând ortodoxia înseamnă că instinctele noastre profunde își au rădăcinile în slavism, ortodoxia fiind mai ales
Origine romană sau origine tracă? by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13679_a_15004]
-
adoptat național-comunismul, o formulă care trebuia să afirme "independența" sa față de Moscova, tracomania a revenit în actualitate. Revista "Săptămâna" patronată de Eugen Barbu a tipărit o serie de articole inspirate de Iosif Constantin Drăgan în care era proclamată originea noastră tracică. Apoi Iosif Constantin Drăgan în periodicul întemeiat și susținut de el, intitulat programatic Noi, Tracii, publică articole în care tracii, adică noi românii, erau la originea tuturor evenimentelor importante ale istoriei omenirii, de pildă descoperirea Americii mult înainte de Columb sau
Origine romană sau origine tracă? by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13679_a_15004]
-
naționale. Faptul că regatul lui Decebal s-a romanizat în atât de scurtă vreme se explică în opinia lui Eminescu prin aceea că geto-dacii și romanii erau "izomorfi": În contact cu romanii", scrie el în Timpul la 11 august 1882, "populațiunile tracice - cele mai vechi după Herodot, deci autohtonii Peninsulei Balcanice - s-au romanizat, au devenit romani. Spre a întrebuința un termen din chemie, tracii Peninsulei și cei din Dacia erau izomorfi cu romanii și s-au contopit pretutindenea în popor românesc
Origine romană sau origine tracă? by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13679_a_15004]
-
a 197 de pagini, ni se prezintă o valoroasă cer cetare în domeniul glotologiei evolutive. Abordarea de către autor a unui mod diferit de citire a termenilor străvechi „VALAH” și a variantelor sale, relevă un adevăr fundamental: originea comună a popoarelor tracice de limbă română cu cea a popoarelor semitice. Autorul ne mai atenționează în prefața cărții că: „Sfera lingvistică atotcuprinzătoare a acestor elemente lexicale nu ne mai permite să mai împărțim, după noi criterii pseudoștiințifice, familiile de limbi indo-europene și afro-asiatice
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
a tăgădui existența până și a acelor resturi de populațiune traco - romană care-n evul mediu, mult mai răspândită decât astăzi, își întindea insulele sale etnice în toate teritoriile împărăției Răsăritului. În adevăr Peninsula Balcanică era în anticitate o peninsulă tracică și numai vârful ei estrem era populat de greci. În comediile lui Aristofan - în Paserile de ex. - intră în scenă un zeu tracic și o dovadă că încă în vremile acelea grecii nu cunoșteau limba populației autohtone a peninsulei e
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
insulele sale etnice în toate teritoriile împărăției Răsăritului. În adevăr Peninsula Balcanică era în anticitate o peninsulă tracică și numai vârful ei estrem era populat de greci. În comediile lui Aristofan - în Paserile de ex. - intră în scenă un zeu tracic și o dovadă că încă în vremile acelea grecii nu cunoșteau limba populației autohtone a peninsulei e că acest zeu pronunță sunete fără de nici un înțeles. Asemenea e știut azi că dacii 164 {EminescuOpXIII 165} erau traci care trecuseră Dunărea două sute
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
164 {EminescuOpXIII 165} erau traci care trecuseră Dunărea două sute de ani înaintea vremei lui Traian și că statul lor, în momentul în care l-au subjugat Imperiul, nu avea decât vârsta de douăzeci de decenii. În contact cu romanii populațiunile tracice - cele mai vechi după Herodot, deci autohtonii Peninsulei Balcanice - s-au romanizat, au devenit români. Spre a întrebuința un termen din chemie, tracii Peninsulei și cei din Dacia erau izomorfi cu romanii și s-au contopit pretutindenea în popor românesc
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
în Belgia, sub pătura subțire de cultură franceză, subzistă două naționalități deosebite, după disparițiunea Imperiului bizantin și a celui turcesc, adecă după o mie cinci sute de ani, vedem încolțind, cu toată lunga dominațiune străină, toate națiunile vechi ale Peninsulei tracice: albaneji, români, bulgari, sârbi, greci, unele scăzute la număr, altele crescute; dar toate vii. Ceea ce n-au putut face cultura bizantină sau cucerirea otomană vor face ungurii prin societăți de maghiarizare? În Rusia, dacă s-ar cutremura absolutismul ei actual
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
stricăcios românilor, a căror bună credință o esploatează prin asemenea insanități. Expresia de greco-romîn e atât de improprie ca și afirmarea că iedul e fiul zimbrului. Nu există greco-romîn, precum nu există greco - spaniol sau greco - englez. Românii din triunghiul tracic sunt tot atât de români și tot așa de puțin greci ca cei din Maramureș de ex. E o viclenie comună a numi pe-un popor radical deosebit de cel grecesc ba grec vlahofon, ba greco-romîn, ba câte toate. Ca și când cercetările unui Miklosich
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
realizeze harta etnocratică a d-lui Paparrigopulos, iată o idee cu mult mai probabilă, pe care-o recomandăm tuturor macedoromânilor. Nu unirea cu România o vrea cineva, ci concordia deplină între albaneji, turci și macedoromâni, pentru a apăra patria lor tracică de apetiturile de cucerire din Atena. Foaia afirmă despre Apostol Mărgărit că speculează românismul. Daca Mărgărit ar fi grec, am crede-o. Am crede că face acolo ceea ce un C. A. Rosetti face aci, la noi: speculă cu toate ideile
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cu creștinul supus. ["NOROCUL NOSTRU... "] 2264 Norocul nostru în epoca fanarioților a fost că nu toți pretinșii greci erau în realitate greci. Cei mai mulți dintre ei aveau numai limba grecită, însă era ori albaneji ori bulgari. Dar amândouă popoarele au sânge tracic în ele, sunt înrudite cu noi și s-au asimilat lesne. Grecul veritabil nu se va asimila niciodată. [... ] {EminescuOpXIII 370} ["CE SPUNE ÎN TOATE DISCURSURILE D-LUI? "] 2264 Ce spune în toate discursurile d-lui? Să mă lovească pe mine
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cu capitala și sfârșind cu nordul estrem al țării, pretutindeni presiuni, pretutindeni corupție, pretutindeni nelegiuire. ["ALTFEL "N. FR. PRESSE"... "] 2264 Altfel, "N. fr. Presse" se înșală când admite un antagonism real între slavii de sud și români. Avem cu toții sânge tracic în vinele noastre. T/ r români T/ s bulgari, sârbi T/ t albaneji Un substrat comun etnic și linguistic. Un radical comun drept bază 375 {EminescuOpXIII 376} ["CEL MAI AUTORIZAT... "] 2264 Cel mai autorizat din șefii opozițiunii, d. Florescu, s-
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
C. Matei, editura „Albatros”, București, 1986 (H.C. Matei a folosit sintagma comunistă „Înaintea erei noastre”). Cu alte cuvinte, patronimul DERDENA este cât se poate de vechi și de nobil, de autentic macedonean traco-ilir, provenind din etnonimul ce desemnează un trib tracic cunoscut, Încorporat la Macedonia, În timpul regelui Filip al II-lea (tatăl celui mai mare rege din evul antic, Alexandru Macedon), de nu cumva chiar mai devreme, sub domnia regelui Filip I. Însă adevărul spune că autorul acestui Început de cronică
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
sânt tipărite cu cerneală pe hârtie albă. (... ) [" TOATE GENERA ȚIILE... "] 2264 Toate generațiile de oameni câte s-au perindat în cursul secolelor cată a se considera ca un singur om care trăiește pururea și învață pururea. (Pascal) [FRAGMENTE ISTORICE] ["POPORUL TRACIC.. "] 2257 Poporul tracic este, cel puțin după inzi, între toate popoarele cel mai mare. Și, daca ar avea un Domn sau daca ar ținea unul cu altul în concordie, ar fi invincibil și desigur cel mai puternic dintre popoare, după
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cerneală pe hârtie albă. (... ) [" TOATE GENERA ȚIILE... "] 2264 Toate generațiile de oameni câte s-au perindat în cursul secolelor cată a se considera ca un singur om care trăiește pururea și învață pururea. (Pascal) [FRAGMENTE ISTORICE] ["POPORUL TRACIC.. "] 2257 Poporul tracic este, cel puțin după inzi, între toate popoarele cel mai mare. Și, daca ar avea un Domn sau daca ar ținea unul cu altul în concordie, ar fi invincibil și desigur cel mai puternic dintre popoare, după părerea mea. Dar
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ceară”, și nu invers (7, p. 574). Este inutil să detaliez aici valorile simbolice universale ale scării, prin excelență ascensionale. Dar trebuie să menționez faptul că motivul „scară către zei” (Scala Dei) nu este neapărat de proveniență creștină. În spațiul tracic, motivul este atestat din perioada precreștină. Polyaenus (secolul al II-lea e.n.) consem- nează o informație privitoare la un preot și rege trac (Kosingas) care își amenință supușii că se va plânge zeiței Hera, al cărei mare preot era, urcându
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Herseni și alții, referindu-se la atributele meteoro- logice ale preoților geto-misieni (3, p. 49 ; 5, p. 19). I.I. Russu (73, p. 123) consideră traducerea lui Pârvan ca fiind „lipsită de orice valoare”, susținând că este vorba de „un cuvânt tracic neînțeles și desfigurat în gura grecilor” (ipoteză susți- nută întâi de Lamer) ; - tot traducerea „călători prin nori” o acceptă și H. Daicoviciu și M. Coman. Primul consideră expresia ca fiind „o poreclă pe jumătate respectuoasă, pe jumătate ironică, legată eventual
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]