385 matches
-
registrele autorităților din Basarabia competențe în trecut pentru liberarea de pașapoarte interne sau externe, în listele de sortări sau în listele mitricale; d) Supușii austriaci și ungari, precum și persoanele fără nici o naționalitate (heimatlos) care aveau la punerea în vigoare a tractatelor domiciliul în actualul teritoriu al României. ... Domiciliul pentru teritoriile alipite, se stabilește în modul arătat la punctul b, alin. ÎI; e) Românii de origina din teritoriile fostei monarhii austro-ungare atribuite astăzi statelor moștenitoare (Regatul sarb-croato-sloven: Cehoslovacia, Polonia, Italia, Austria și
REGULAMENT din 1 noiembrie 1923 pentru aplicarea dispoziţiunilor tratatelor de pace şi anexelor lor cu privire la constatarea drepturilor de a dobândi naţionalitatea română şi a pierderii acestei naţionalitati. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130174_a_131503]
-
în modul arătat la punctul b, alin. ÎI; e) Românii de origina din teritoriile fostei monarhii austro-ungare atribuite astăzi statelor moștenitoare (Regatul sarb-croato-sloven: Cehoslovacia, Polonia, Italia, Austria și Ungaria), precum și Românii de origina din teritoriile fostului imperiu rus cari potrivit tractatelor, vor fi făcut opțiune pentru naționalitatea română înaintea autorităților locale din aceste țări sau înaintea oricărei autorități române. Articolul 3 Evreii locuind pe unul din teritoriile României la data punerii în vigoare a tractatelor și cari nu se pot prevală
REGULAMENT din 1 noiembrie 1923 pentru aplicarea dispoziţiunilor tratatelor de pace şi anexelor lor cu privire la constatarea drepturilor de a dobândi naţionalitatea română şi a pierderii acestei naţionalitati. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130174_a_131503]
-
teritoriile fostului imperiu rus cari potrivit tractatelor, vor fi făcut opțiune pentru naționalitatea română înaintea autorităților locale din aceste țări sau înaintea oricărei autorități române. Articolul 3 Evreii locuind pe unul din teritoriile României la data punerii în vigoare a tractatelor și cari nu se pot prevală de nici o naționalitate, își vor regulă drepturile în conformitate cu dispozițiunile art. 133 din Constituție. Articolul 4 Dobândirea naționalității române în condițiunile prevăzute mai sus, de către soț și părinte, atrage după sine obținerea acelei naționalități pentru
REGULAMENT din 1 noiembrie 1923 pentru aplicarea dispoziţiunilor tratatelor de pace şi anexelor lor cu privire la constatarea drepturilor de a dobândi naţionalitatea română şi a pierderii acestei naţionalitati. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130174_a_131503]
-
de o altă naționalitate de naștere. § 2. - Pierderea naționalității române prin efectul opțiunii Articolul 6 Persoanele mai în vîrstă de 18 ani cari au pierdut naționalitatea lor austriacă, ungară sau rusă și au dobîndit de plin drept naționalitatea română, conform tractatelor și convențiunilor, au facultatea de a opta în termenele prevăzute de tractate și convențiuni pentru orice naționalitate le-ar fi deschisă prin acele tractate și convențiuni. Articolul 7 Persoanele mai mari de 18 ani prevăzute în alin. b al art.
REGULAMENT din 1 noiembrie 1923 pentru aplicarea dispoziţiunilor tratatelor de pace şi anexelor lor cu privire la constatarea drepturilor de a dobândi naţionalitatea română şi a pierderii acestei naţionalitati. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130174_a_131503]
-
ruși mai mari de 18 ani din categoria prevăzută în alin. b al art. 2 produc toate efectele legale în privința naționalității lor. Articolul 8 Toți cei cari vor fi exercitat dreptul de opțiune pentru o naționalitate străină sînt obligați, conform tractatelor, ca în cursul celor 12 luni următoare datei opțiunii să-și strămute domiciliul în Statul în favoarea căruia au optat. Autoritățile administrative și polițienești sînt ținute să ia toate măsurile pentru strictă executare a acestor dispozițiuni. Persoanele de mai sus vor
REGULAMENT din 1 noiembrie 1923 pentru aplicarea dispoziţiunilor tratatelor de pace şi anexelor lor cu privire la constatarea drepturilor de a dobândi naţionalitatea română şi a pierderii acestei naţionalitati. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130174_a_131503]
-
că în timpul ce mai petrec în țară după opțiune să se conformeze legilor și regulamentelor relative la străini. Articolul 9 Persoanele cari au avut indigenatul (apartinenta) pe un teritoriu fost sub suveranitatea Statului român, dar care teritoriu ulterior, prin efectul tractatelor de pace, a fost trecut altui Stat, pierd naționalitatea română din momentul retrocedării. Dacă însă acele persoane înainte de această retrocedare își vor fi mutat de fapt și domiciliul lor pe un teritoriu făcînd parte azi din Regatul României, își păstrează
REGULAMENT din 1 noiembrie 1923 pentru aplicarea dispoziţiunilor tratatelor de pace şi anexelor lor cu privire la constatarea drepturilor de a dobândi naţionalitatea română şi a pierderii acestei naţionalitati. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130174_a_131503]
-
articolul precedent dacă dobîndesc dreptul de a opta sau renunța în numele lor propriu mai înainte de expirarea termenelor fixate prin tractate. Articolul 15 Dispozițiunile articolelor 9, 10, 11, 12 și 13 privesc opțiunile sau renunțările făcute după intrarea în vigoare a tractatelor și anexelor lor. Articolul 16 Opțiunile făcute înainte de punerea în vigoare a tractatelor, fie că au rezultat dintr-o declarațiune formală făcută în conformitate cu dispozițiunile în vigoare, fie din fapte concludențe de natură celor menționate în articolul 12, sînt valabile și
REGULAMENT din 1 noiembrie 1923 pentru aplicarea dispoziţiunilor tratatelor de pace şi anexelor lor cu privire la constatarea drepturilor de a dobândi naţionalitatea română şi a pierderii acestei naţionalitati. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130174_a_131503]
-
mai înainte de expirarea termenelor fixate prin tractate. Articolul 15 Dispozițiunile articolelor 9, 10, 11, 12 și 13 privesc opțiunile sau renunțările făcute după intrarea în vigoare a tractatelor și anexelor lor. Articolul 16 Opțiunile făcute înainte de punerea în vigoare a tractatelor, fie că au rezultat dintr-o declarațiune formală făcută în conformitate cu dispozițiunile în vigoare, fie din fapte concludențe de natură celor menționate în articolul 12, sînt valabile și au ca efect pierderea naționalității române. Articolul 17 Autoritățile cari au primit declarațiuni
REGULAMENT din 1 noiembrie 1923 pentru aplicarea dispoziţiunilor tratatelor de pace şi anexelor lor cu privire la constatarea drepturilor de a dobândi naţionalitatea română şi a pierderii acestei naţionalitati. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130174_a_131503]
-
înaintate prin ministerul afacerilor străine guvernelor Statelor în favoarea cărora s-a optat. Capitolul 2 Constatarea naționalității § 1. - Formarea listelor pe comune de către organele administrative Articolul 19 Constatarea persoanelor cari au dobîndit de plin drept naționalitatea română în condițiunile prevăzute în tractatele de pace și anexele lor și formarea - pe comune - a listelor cari cuprind aceste persoane se va face în toată țara în primă instanță de către administrație, iar în a doua instanță de către o comisiune mixtă centrală care va funcționa la
REGULAMENT din 1 noiembrie 1923 pentru aplicarea dispoziţiunilor tratatelor de pace şi anexelor lor cu privire la constatarea drepturilor de a dobândi naţionalitatea română şi a pierderii acestei naţionalitati. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130174_a_131503]
-
teritorii, în termen de 30 zile dela publicarea în "Monitorul Oficial" a prezentului regulament, vor forma liste pregătitoare după formularul anexat la instrucțiuni. În liste vor fi înscriși toți locuitorii comunelor cari au dobîndit de drept naționalitatea română în baza tractatelor de pace și anexele lor. În dreptul fiecărei persoane se vor indică membrii familiei care obțin de drept naționalitatea să conform art. 4 din regulament. Nu vor fi trecute în nici un caz în liste persoanele cari au pierdut naționalitatea română prin
REGULAMENT din 1 noiembrie 1923 pentru aplicarea dispoziţiunilor tratatelor de pace şi anexelor lor cu privire la constatarea drepturilor de a dobândi naţionalitatea română şi a pierderii acestei naţionalitati. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130174_a_131503]
-
din regulament. Nu vor fi trecute în nici un caz în liste persoanele cari au pierdut naționalitatea română prin efectul opțiunii sau renunțării, în conformitate cu art. 6 - 18 din regulament. De asemenea nu vor fi trecute în liste persoanele cari pe baza tractatelor au dobîndit de drept, în același timp, în afară de cetățenia română și cetățenia altuia dintre statele succesoare imperiului austro-ungar și imperiului rus. Listele vor fi afișate la primărie îndată după întocmirea lor. Operațiunea afișării se va constata printr-un proces-verbal dresat
REGULAMENT din 1 noiembrie 1923 pentru aplicarea dispoziţiunilor tratatelor de pace şi anexelor lor cu privire la constatarea drepturilor de a dobândi naţionalitatea română şi a pierderii acestei naţionalitati. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130174_a_131503]
-
listelor întocmite de primar. În acest scop se vor cerceta registrele și actele aflate în arhiva primăriei sau cari se vor obține de la alte autorități, stabilindu-se astfel situația fiecărei persoane care a dobîndit de drept naționalitatea română pe baza tractatelor și anexelor lor; ... d) Se va lucra fără citarea părților, iar dacă va fi nevoie de unele lămuriri, se va putea chema și asculta părțile interesate sau cari au oarecare cunoștință și pe foștii sau actualii funcționari comunali sau administrativi
REGULAMENT din 1 noiembrie 1923 pentru aplicarea dispoziţiunilor tratatelor de pace şi anexelor lor cu privire la constatarea drepturilor de a dobândi naţionalitatea română şi a pierderii acestei naţionalitati. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130174_a_131503]
-
pe orice persoană care ar avea oare cari cunoștințe. Se va putea cere și cerceta registrele și actele aflate în arhivele primăriilor sau ale altor autorități, stabilind astfel situația fiecărei persoane care are dobandita de drept naționalitatea română pe baza tractatelor și anexelor lor. Se vor lua note și se vor putea opri la dosar actele originale sau, la cererea părților, copii certificate de parte și vizate; c) Se va lucra în zilele, orele și ordinea ce se va fixă și
REGULAMENT din 1 noiembrie 1923 pentru aplicarea dispoziţiunilor tratatelor de pace şi anexelor lor cu privire la constatarea drepturilor de a dobândi naţionalitatea română şi a pierderii acestei naţionalitati. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130174_a_131503]
-
divergență, judecată va fi amânată pentru o altă zi cînd comisiunea va lucra în complet. Articolul 32 Comisiunea va avea cădere: 1. A decide în primă și ultima instanță asupra cetățeniei române persoanelor cari au dobîndit de drept, pe baza tractatelor, în același timp și cetățenia română și alta cetățenie. 2. A rezolva definitiv apelurile relative la listele comunale de naționalitate formate de autoritățile administrative și divergențele ivite în șanul comisiunilor care lucrează în Basarabia, în cazul art. 24 din acest
REGULAMENT din 1 noiembrie 1923 pentru aplicarea dispoziţiunilor tratatelor de pace şi anexelor lor cu privire la constatarea drepturilor de a dobândi naţionalitatea română şi a pierderii acestei naţionalitati. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130174_a_131503]
-
art. 9 cum și a verifica toate opțiunile deduse din faptele arătate în art. 12. 5. A completa după terminarea lucrărilor administrative listele definitive de naționalitate, prin înscrierea persoanelor care, deși au obținut naționalitatea română de plin drept, pe baza tractatelor, nu au fost avute în vedere la formarea listelor comunale din diverse cauze. 6. A verifica în caz de îndoială sau de nevoie conținutul diverselor acte de naționalitate utilizate înaintea oricărei autorități. 7. A da aviz și consultațiune în orice
REGULAMENT din 1 noiembrie 1923 pentru aplicarea dispoziţiunilor tratatelor de pace şi anexelor lor cu privire la constatarea drepturilor de a dobândi naţionalitatea română şi a pierderii acestei naţionalitati. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130174_a_131503]
-
de ministerul de interne. În ele se va indica neapărat baza obținerii naționalității și numărul de ordine al înscrierii în registrul de naționalitate. Certificatele eliberate astfel vor servi la toate autoritățile române ca dovezi pentru probarea naționalității române pe baza tractatelor și anexelor lor. Certificatele de naționalitate sînt valabile timp de 3 ani dela dată emiterii lor. Articolul 39 Persoanele cari au nevoie să probeze naționalitatea lor română față de autoritățile țărilor străine, vor putea utiliza certificatele de naționalitate liberate de primărie
REGULAMENT din 1 noiembrie 1923 pentru aplicarea dispoziţiunilor tratatelor de pace şi anexelor lor cu privire la constatarea drepturilor de a dobândi naţionalitatea română şi a pierderii acestei naţionalitati. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130174_a_131503]
-
Articolul 40 Autoritățile administrative determinate prin art. 20 și comisiunea mixtă centrală au pentru stabilirea chestiunilor de naționalitate drepturile prevăzute prin regulamentul de față. Ministerul de interne are căderea a determina aplicabilitatea legilor în vigoare în ținuturile alipite în raport cu dispozițiunile tractatelor de pace încheiate după rasboiul din 1914-1918. Ministerul justiției va îndeplini formele necesare pentru obținerea naționalității pe baza dispozițiunilor prevăzute în Constituțiune, codul civil și regulamentul de organizare al acestui minister. Ministerul afacerilor străine se pronunța asupra chestiunilor de naționalitate
REGULAMENT din 1 noiembrie 1923 pentru aplicarea dispoziţiunilor tratatelor de pace şi anexelor lor cu privire la constatarea drepturilor de a dobândi naţionalitatea română şi a pierderii acestei naţionalitati. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130174_a_131503]
-
de mai sus nu este îndreptățită a se pronunța asupra stabilirii calității de cetățean român, nici a elibera certificate de naționalitate sau acte similare. Această fără prejudiciul art. 7 din Constituție. Articolul 41 Naționalitatea română a părților, rezultând din dispozițiunile tractatelor încheiate după rasboiul din 1914-1918, se va stabili în fața autorităților judecătorești prin certificatele prevăzute de art. 38. Articolul 42 Stabilirea naționalității izvorand din aceste tractate poate rezultă și din hotărîri judecătorești neatacabile pe nici o cale de drept comun, pronunțate pînă
REGULAMENT din 1 noiembrie 1923 pentru aplicarea dispoziţiunilor tratatelor de pace şi anexelor lor cu privire la constatarea drepturilor de a dobândi naţionalitatea română şi a pierderii acestei naţionalitati. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130174_a_131503]
-
forma o escepție, dar restul...? Prin ce muncă sau sacrificii și-a câștigat dreptul de a aspira la egalitate cu cetățenii statului român? Ei au luptat cu turcii, tatarii, polonii și ungurii? Lor li-au pus turcii, când au înfrânt tractatele vechi, capul în poale? Prin munca lor s-a ridicat vaza acestei țări, s-au dizgropat din învăluirile trecutului această limbă? Prin unul din ei și-au câștigat neamul românesc un loc la soare? De când rachiul este un element de
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
aproape?!... Ciurcu tatăl și fiul, precum și cel d-al șaselea expulzat, Corneanu, au trecut pe la Giurgiu, la Rusciuk. [războiul sârbo-bulgar] Pe când aceste evenimente se petreceau în România, o telegramă anunță o veste menită să mărească fierberea din București: bulgarii, împotriva Tractatului din Berlin, au proclamat unirea Rumeliei cu Bulgaria. Bineînțeles că la Constantinopole și la Belgrad, mai ales, știrea a produs o foarte neplăcută surprindere. Regele Carol, care se afla la băi, este chemat imediat în țară, iar guvernul ia oarecare
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
a perioadei prezentate în serialul memorialistic al lui Bacalbașa: textul integral al Constituției române din 1866, cu precizarea, în subsol, a modificărilor adoptate în 1879 și 1884; toate paragrafele referitoare la țara noastră din sinteza proceselor-verbale ale Congresului din Berlin (Tractatul de Berlin urmat de protocoalele Congresului, București, 1878), precum și câteva documente din volumul Congresul din Berlin. Actele și discursurile plenipotențiarilor A.S. principelui Carol I al României, București, 1878; extrase mai ample din publicația oficială referitoare la proclamarea regatului român în
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
nu rezulte pentru România din faptul trecerii trupelor ruse pe teritoriul său, guvernul maiestății sale Imperatorului tutulor Rusielor se obligă a manține și a face a se respecta drepturile politice ale statului român, astfel cum rezultă din legile interioare și tractatele existente, precum și a manține și a apăra integritatea actuală a României»; Considerând că România și-a îndeplinit cu fidelitate obligațiunile care decurg din acea convențiune și este deplin convinsă de sentimentele de înaltă dreptate ale maiestăței-sale Imperatorului Rusiei; Considerând marele
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
de astă dată purtând numele de „propunerea Barrère“. De Barrère, delegatul Franței, a reluat propunerea austriacă care instituia o Comisiune mixtă, din care trebuia să facă parte și Austria. Dar Austria nu erea stat riveran de la Porțile-de-Fier la gurile Dunării. Tractatul din Paris de la 1856 instituise, pentru reglementarea regimului Dunării, o comisiune europeană compusă din reprezentanții tuturor marilor puteri, această comisiune, ai cărei membri ereau numiți pe 2 ani, avea să se ocupe cu administrarea Dunării ca fluviu liber. La 1871
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
din Paris de la 1856 instituise, pentru reglementarea regimului Dunării, o comisiune europeană compusă din reprezentanții tuturor marilor puteri, această comisiune, ai cărei membri ereau numiți pe 2 ani, avea să se ocupe cu administrarea Dunării ca fluviu liber. La 1871, Tractatul din Londra a menținut dispozițiile Tractatului din Paris cu oarecare modificări, iar Congresul din Berlin de la 1878 a menținut drepturile riveranilor, prelungind puterile Comisiunii dunărene până la 1883. Austria a propus înființarea Comisiunii mixte căreia Comisiunea dunăreană i-ar fi delegat
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
reglementarea regimului Dunării, o comisiune europeană compusă din reprezentanții tuturor marilor puteri, această comisiune, ai cărei membri ereau numiți pe 2 ani, avea să se ocupe cu administrarea Dunării ca fluviu liber. La 1871, Tractatul din Londra a menținut dispozițiile Tractatului din Paris cu oarecare modificări, iar Congresul din Berlin de la 1878 a menținut drepturile riveranilor, prelungind puterile Comisiunii dunărene până la 1883. Austria a propus înființarea Comisiunii mixte căreia Comisiunea dunăreană i-ar fi delegat puterile sale. Această propunere Barrère a
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]