40,127 matches
-
surprinzător s-au văzut dislocate, atribuite altui decor nu doar fizic ci și moral. E ca și cum s-ar fi deschis un uriaș supermarket, care cuprinde pe unul din rafturile sale operele "Titanului și Părintelui sculpturii moderne" precum niște sărmane obiecte tradiționale, rătăcite în luxosul flux de produse "la zi". Nu mă pot împiedica a-mi aminti și soarta Bojdeucii de la }icău a humuleșteanului genial și el, ajunse la cheremul unei înalte construcții sclipind de sticlărie și nichel și compătimită de un
Brâncuși dichisit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12180_a_13505]
-
numere de revistă foarte interesante. De pildă... În primul rând să recomand al doilea număr din beTonuri, revista incisivă, inclusiv politic, a studenților bucureșteni (literați, în special) care discută despre alegeri, rock, media, internet, advertising, învățământ, literatură tânără, postmodernism, Teatru tradițional vs. Teatru modern (o dezbatere cu nume "grele" din teatrul românesc), un dialog cu Florin Iaru luat pe chat, fragmente dintr-un incitant roman colectiv al filologilor, pe numele său Rubik, precum și multe alte bunătăți scrise inteligent, dezinhibat, cu mult
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12199_a_13524]
-
mișcătoare ale reveriei. Aici se adună cam tot ce ar putea constitui universul intim al Claudiei Todor. Care este exclusiv și definitiv unul artistic. Convențiile dispar una cîte una, limbajele se amestecă și își pierd orice urmă de rigiditate, formele tradiționale își revizuiesc structurile și însuși privitorul este invitat subtil să-și părăsească stereotipiile și crispările. Pictura, obiectul creat și obiectul recuperat, colajul, materialele tradiționale și cele alternative, formele estetizante și imaginile kitsch, texturile opace și diafragmele volatile, toate trăiesc simultan
Claudia Todor și oglindirea în lume by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12192_a_13517]
-
Convențiile dispar una cîte una, limbajele se amestecă și își pierd orice urmă de rigiditate, formele tradiționale își revizuiesc structurile și însuși privitorul este invitat subtil să-și părăsească stereotipiile și crispările. Pictura, obiectul creat și obiectul recuperat, colajul, materialele tradiționale și cele alternative, formele estetizante și imaginile kitsch, texturile opace și diafragmele volatile, toate trăiesc simultan în același regim și încearcă împreună să proiecteze o nouă realitate. Eliberată de nenumăratele prejudecăți care ne împovărează involuntar acțiunea și privirea, Claudia Todor
Claudia Todor și oglindirea în lume by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12192_a_13517]
-
încep să se orienteze spre literatura modernistă, mai "sincronizată" cu cea din Europa de Vest: așa, de exemplu, o reprezentantă a generației tinere Zuzka Dovalová vine în 1935 cu traducerea Rusoaicei de Gib Mihăescu, deși e conștientă de faptul că în mediul tradițional slovac senzualismul romanului va fi primit cu anumite ezitări, ceea ce s-a și adeverit în recenziile vremii. În martie 1939 se produce dezmembrarea Cehoslovaciei, teritoriul Cehiei ce rămăsese după alipirea Sudeților la Reich devenind Protektoratul Böhmen und Mähren, iar în
Receptarea literaturii române în Slovacia by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/12196_a_13521]
-
accepția americană a termenului) - este recomandabilă unei culturi cu adînci rădăcini spirituale precum cea europeană și, implicit, cea românească. În cazul lui Andrei Brezianu opțiunea este clară din context, ea aproape că nu mai trebuie exprimată. Atașamentul eseistului pentru valorile tradiționale, "conservatoare" este evident și punctul său de vedere coincide integral, la acest nivel, cu cel al lui Horia-Roman Patapievici. Mă întreb însă dacă această chestiune nu poate fi tratată și altfel decît cu ajutorul logicii binare. Este oare obligatorie excluderea terțului
Deliciile conservatorismului cultural by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12204_a_13529]
-
Hanului cu Tei. Aparent, Ion Dumitriu este un pictor al satului și, prin extensie, al peisajului rural. Un inventar sumar al obiectelor pe care el le fixează în memoria pînzei ar epuiza aproape în întregime formele, imaginile și uneltele comunităților tradiționale. De la șura de fîn - la scîndura gardului, de la pielea întinsă pentru uscare - la darac, de la strecurătoare - la jug, de la dealul înverzit - la căpiță, de la cartof - la măr, de la umbra unui personaj inaparent - la sfeclă, totul recuperează un spațiu în același
Ion Dumitriu, între metafizică și experiment by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12220_a_13545]
-
și altădată, cu prodigiosul humuleștean, cu istețul Fiu al Pepelei și cu părintele erudit-facețios al }iganiadei, din al cărui ținut de altminteri se trage. Rostirea sa dispunînd, așa cum se cuvine, de multe vocabule neologistice și subtile modulații reflexive, se descoperă tradițională în fondul său, incredul-șugubeață, filtrată printr-o îndelungat rodată bonomie comunitară. Raționalist circumspect, aidoma lui Șerban Cioculescu cu care a fost nu o dată asemuit, Cornel Regman dă dovada unui specific scepticism surîzător, jucăuș, chiar cu lucrurile ce n-ar putea
Un inconformist: Cornel Regman by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12233_a_13558]
-
celebritatea continuă să facă o carieră prodigioasă. Și în alte epoci majoritatea strivitoare a scriitorilor fusese formată din mediocri, dar aceștia - cu cîteva excepții - păreau conștienți de propriile lor limite și arborau o atitudine mai degrabă modestă. Secolul XX răstoarnă tradiționala scară a valorilor. Scriitorii devin, cantitativ, atît de numeroși, încît frontierele calitative din interiorul grupului sînt pe cale să se șteargă, iar confuziei axiologice i se suprapune o confuzie socială la fel de mare. Faptul că secolul XX a cunoscut, din punct de
Suferința scriitorului by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/12239_a_13564]
-
Țăranii din Deșertul roșu încep să se informeze. Citesc ziare, ascultă posturi de radio serioase, fac speculații cu privire la politica externă anticomunistă a americanilor, încep să se trateze cu cafea și dulceață, fără a renunța definitiv, bineînțeles, la obișnuitul rachiu sau tradiționala țuică. Narațiunea realistă a romanului suferă de o fisură inutilă la un moment dat, când Daniel Dragomirescu introduce un pasaj de literatură fantastică. Un oarecare Părcălici, "omul lui Dumnezeu", pleacă din sat pentru a verifica dacă avionul văzut cu o
Un Moromete împuținat by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12258_a_13583]
-
ceva: vara, spre deosebire de asfalt, betonul nu se topește la soare". l Dorindu-i să străbată toate anotimpurile și să-și păstreze tonurile (cu bemol cu tot la cheie), ne oprim asupra părții "beton" a acestui număr sau, în limbaj literar tradițional, asupra a ceea ce constituie "partea leului". Este vorba de interviurile pe marginea cărții O lume dispărută cu patru autori deloc străini de Facultatea de Litere: Paul Cernat, Ion Manolescu, Angelo Mitchievici și Ioan Stanomir. Cronicarul, care a citit această carte-beton
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12637_a_13962]
-
schițe și apoi, în sala ultimă, suportul însuși, ramă cu adâncime, cutie cu transparențe, pictura pe plexiglas... P.S. - Senzația pe care o creează privitorului e de spațiu absolut securizat, nontangibil, aseptic. Această joacă a lui Ciubotaru cu suprafața de tip tradițional, dar și cu o anumită aspirație spre obiectualizarea picturii fără a mima însă sculptura, face ca pictura să se transforme în obiect prin propriile ei resurse, printr-un fel de evoluție firească, de creștere legitimă și de la sine înțeleasă. Pe
Aurelia Mocanu și Pavel Șușară în dialog despre Florin Ciubotaru by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12634_a_13959]
-
de Muzică și Teatru din München propune cursuri de jurnalism muzical radiofonic, apoi am găsit doar la Karlsruhe un alt curs care oferă o diplomă în "Rundfunk-Musikjournalismus". Studenții (optând pentru orientarea academică sau pop) sunt antrenați în radiofonia de tip tradițional sau Internetradio / Web TV. Cât despre Statele Unite, "College Radio" rămâne cea mai frecventă formă de educație, obișnuind adolescenți încă de la vârsta de 15 ani să lucreze într-un post radiofonic, eventual avansând ulterior. Într-o anchetă lansată de Centrul de
Muzicologie radiofonică by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12650_a_13975]
-
cu oarecare asiduitate unui anumit grup prestigios spre a te constitui într-un alt grup la fel de prestigios? Nu cumva această dispută și discuția pe care a generat-o au o legătură mai mare cu politicul decât cu ceea ce în mod tradițional numim cultură?" O substituire de sensuri și un transfer de mentalități care, în orice caz, nu anunță nimic bun pentru cultură. Memoriu și contra-memoriu A avut un oarecare ecou în opinia publică memoriul celor 157 de intelectuali revoltați de sacrilegiul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12653_a_13978]
-
îndoială să creeze o atmosferă întunecată și tensionată (la acest capitol, filmul său stă cel mai bine), dar de multe ori, de dragul artei, neglijează povestea. De fapt, e greu de spus cât din vină îi revine regizorului și cât scenaristului "tradițional" Steve(n) Kloves care, după două ecranizări în care cursul cărților a fost mult mai ușor de urmărit, s-a văzut pentru prima dată nevoit să renunțe la cantități semnificative din bogatul material epic, pentru a face un scenariu accesibil
Marca HARRY POTTER by Mihai Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12706_a_14031]
-
dezeducare, îi oferim (zadarnic!) motive periodice de inflamări patriotice. Ne-am procopsit astfel cu o Zi a Drapelului și cu alta a Constituției, care se desfășoară în indiferența absolută a "populației", supraviețuind doar prin strădanii oficiale. Ele se adaugă sărbătoririlor tradiționale, dintre care Ziua Independenței, dublată de acum de Ziua Europei, a avut parte în anul acesta de un tratament neașteptat, fiind practic ignorată. Explicația stă probabil în faptul că miza electorală și forța ei diversionistă erau nesemnificative. Cam același regim
Recuperarea Sărbătorii by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/12729_a_14054]
-
familiară cunoaște fenomenul adresării inverse (termenii mamă, tată, folosiți de părinți în adresarea către copii). Regulile de uz sînt multiple și uneori contradictorii, depinzînd de coduri sociale variate (diferite de la sat la oraș, de la o regiune le alta, de la modelele tradiționale la cele moderne). Inventarul formulelor de adresare suferă modificări rapide, tipică fiind transformarea lor în exclamații apropiate de statutul unor interjecții (e culmea, dom'le!; mamă, mamă, ce i-a făcut!). În mod special merită analizată situația actuală a formulelor
Dragii moșului... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12738_a_14063]
-
Ordine și Haos, ultima carte a lui Andrei Oișteanu, are un fascinant aspect compozit. E o carte care povestește despre legenda românească a potopului, despre credințe vechi legate de adorarea paltinului ca arbore sacru, despre rostul hotarului în gîndirea satului tradițional, despre felul în care satul își compune, imaginar, propria hartă. Mai povestește cartea lui Andrei Oișteanu despre balaur și solomonar, despre labirint și legenda Sfîntului Gheorghe, despre ritualurile ciudate ale vechilor fabricanți de cărămizi, despre mătrăgună, măselariță, muscariță și alte
Arheologie culturală by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12732_a_14057]
-
o funcție esențială: el dublează și anticipă în mod necesar gestul uciderii fiarei de către eroul masculin. Ca fiara să poată fi ucisă, trebuie să fie mai întîi supusă la modul magic, sarcină care întotdeauna îi revine, în societatea de tip tradițional, elementului feminin al legendei. Supunerea magică a fetei se face printr-un gest erotic, potrivit ecuației reversibile magie=eros. Că de erotism e vorba, o indică detaliul legării cu brîul, pentru că brîul funcționa altădată ca semn discret al purității sexuale
Arheologie culturală by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12732_a_14057]
-
XIX-lea al lui Aron Pumnul: ciunismul sau pumnismul. Cum se știe, teoria lui Pumnul se întemeia pe evoluțiile normale în trecerea de la latină la română, în care terminația -tionem devenise -ciune (ca în rugăciune, tăciune), pentru a propune forma tradițională ca transpunere firească în adaptarea și crearea unor neologisme culte după model latino-romanic. Româna literară a preferat totuși paralelele în -țiune și mai ales -ție, formele propuse de Pumnul și adepții săi fiind ironizate de scriitorii vremii (Negruzzi, în Muza
„Furăciune” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12758_a_14083]
-
Simfonia a V-a (cu cor și orchestră, pe versuri de Eminescu, 1985), ca muzică adecvată poeziei Dintre sute de catarge, în Simfonia a VI-a (1989) ca un hibrid nonconformist: Tangochaccona cu 33 de variațiuni. Dacă recuperarea unor structuri tradiționale poate fi văzută ca semn al unui postmodernism muzical, multe din simfoniile lui Vieru s-ar înscrie în acest curent, fără să-și piardă spiritul scormonitor, inventiv, proaspăt.
Anatol Vieru și Ciaccona by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12744_a_14069]
-
și cheia de lectură, care pot să le transforme, ca în paginile din Exuvii ale Simonei Popescu, în texte misterioase, fantastice, fascinante. Exemplele care urmează provin însă dintr-o modestă reprezentantă a genului, furnizată de întîmplare: o broșură recentă (Preparate tradiționale românești, colecția "Poftă mare!", Hiparion, 2003). În genere, în cartea de bunate descrierea detaliată e înlocuită de tautologie: desigur că pentru cineva care nu știe ce sînt mititeii și nici nu i-a văzut vreodată, neavînd deci acces la prototipul
Tehnici și ambiguități culinare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12796_a_14121]
-
maximă lipsă, deveniseră explozive chiar rețetele care evocau (cu inconștientă nostalgie) kilogramele de carne, smîntîna și untul. În prezent șochează mai ales contrastul dintre obiceiuri culinare vechi și modernizarea și industrializarea alimentației, în alegerea unor materii la a căror producere tradițională cititorii nu prea mai au acces. E tot mai puțin realistă (și tot mai puțin atractivă) o indicație de tipul: Când se taie porcul, sângele se scurge într-un vas și se sărează"... O altă obiecție pe care o fac
Tehnici și ambiguități culinare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12796_a_14121]
-
cât vei socoti că tribue", "îi pune în apă réce să stea câtvaș, și-i dă undă puțintel". Oricum, pe cît de expediată e complicata preparare a mîncărurilor, pe atît de precisă apare, în finalul rețetelor din cartea de "preparate tradiționale", indicația de asortare gastronomică. Nevoia de a accentua specificul local se manifestă în mod decisiv în alegerea potrivită: "Se servesc cu țuică".
Tehnici și ambiguități culinare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12796_a_14121]
-
cursă), răspunsul este la îndemână: s-a mai montat și pe alte scene mari (la Staatsoper din Viena, la Opera Bastille la Paris) și ține de politica tuturor teatrelor mari de a atrage și alte categorii de spectatori decât cele tradiționale; în plus, de ce să ne agățăm de prejudecăți? muzica este inspirată, bine scrisă, spectacolul se pretează la montări luxoase. Este miza pe care a mers, în principal, și versiunea de la Operă. Scenografia somptuoasă semnată de Viorica Petrovici transmite vizual atmosfera
Văduva putea fi mai veselă by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/12816_a_14141]