1,017 matches
-
date actuale, două sate din Transilvania proiectate pe fundalul ruralului românesc în general, din punct de vedere al comunității, identității și proprietății și de a contextualiza această analiză plasând-o în cadrul discuției legate de schimbarea socială și de modernitatea și tradiționalismul ruralului românesc. Această modalitate de lucru pe care mi-o propuneam la început, aceea de a realiza o comparație între ruralul românesc în general și două sate din Transilvania, deci de a pendula permanent între aceste două registre de analiză
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
obiective. Orientările postmoderne sunt greu decelabile în acest spațiu social, ele fiind apanajul urbanului. Același lucru se poate spune și despre cele două localități. În plus, datele nu arată diferențe majore între ele, ambele având elemente de modernitate și de tradiționalism. Există totuși o diferență: în Tălmăcel, tradiționalismul este mai apropiat de sensul său comunitar (comportamente imitative și prosociale, coeziune), pe când în Ludoș, regăsim mai degrabă un tradiționalism ca respingere a modernității atitudinal-comportamentale. Izolarea Ludoșului nu a determinat o păstrare mai
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
acest spațiu social, ele fiind apanajul urbanului. Același lucru se poate spune și despre cele două localități. În plus, datele nu arată diferențe majore între ele, ambele având elemente de modernitate și de tradiționalism. Există totuși o diferență: în Tălmăcel, tradiționalismul este mai apropiat de sensul său comunitar (comportamente imitative și prosociale, coeziune), pe când în Ludoș, regăsim mai degrabă un tradiționalism ca respingere a modernității atitudinal-comportamentale. Izolarea Ludoșului nu a determinat o păstrare mai fidelă a obiceiurilor și tradițiilor satului, ci
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
nu arată diferențe majore între ele, ambele având elemente de modernitate și de tradiționalism. Există totuși o diferență: în Tălmăcel, tradiționalismul este mai apropiat de sensul său comunitar (comportamente imitative și prosociale, coeziune), pe când în Ludoș, regăsim mai degrabă un tradiționalism ca respingere a modernității atitudinal-comportamentale. Izolarea Ludoșului nu a determinat o păstrare mai fidelă a obiceiurilor și tradițiilor satului, ci dimpotrivă pierderea lor prin depopularea satului. Astfel, izolarea, deși nu împiedică pătrunderea elementelor de modernitate, favorizează pierderea elementelor circumscrise tradiției
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
coezivă poate coexista într-un context social cu elemente clare de modernitate antreprenoriat, infrastructură modernă, atitudini și valori moderne. Această concluzie este surprinzătoare pentru că literatura de specialitate sugerează faptul că ideea de comunitate prinde rădăcini într-un sol marcat de tradiționalism, acesta având puterea de a potența legăturile intime, strânse între membrii, intercunoașterea reciprocă, comportamentele prosociale. Nu putem explica această concluzie decât prin faptul că o comunitate puternică ia naștere între indivizi care au o identitate puternică și cu un nivel
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
căsătoria este demodată (întrebare dihotomică) v151 acord sau dezacord cu situația ca o femeie care își dorește un copil să îl crească singură, fără a avea o relație stabilă cu un bărbat.(acord / dezacord / depinde) 3. Tabel privind opțiunea pentru tradiționalism / modernitate în cele două sate Afirmații pentru măsurarea atitudinilor tradiționaliste/ moderne Tălmăcel (%) Ludoș (%) Mi-e teamă de schimbare, pentru că nu se știe niciodată ce poate aduce ea.*. Doresc schimbarea pentru că numai prin ea viața poate deveni mai bună. 35,1
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Republicii, vezi Mureșan, Comentariu la Republica lui Platon, Ed. Metropol, București, 2000, p. 21 și mai ales pp. 246-247. Cf. C. Noica, „Cuvânt prevenitor”, în Platon, Opere, V, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1986, p. 9 sqq. Pentru împărțirea în tradiționalism, deconstructivism (Derrida), neotradiționalism (Nussbaum) și în abordarea dialogal dramatică (Heidegger, Gadamer, A. Bloom și A. Cornea), vezi Mureșan, op.cit,, p. 31 sqq. Cf. Republica, 369c-d. Cf. Aristotel, Politica, III, 5, 1278a 4 etc. Cf. Politica, 331c-d. Cf. Republica, 334a
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
atunci când au susținut astfel de măsuri. Cercetarea de față reprezintă primul demers de studiere aprofundată a mișcării eugeniste În Europa de Est (exceptând Rusia) și constituie totodată o contribuție la analiza unor teme proeminente În istoriografia perioadei, de la antiteza dintre modernizare și tradiționalism la natura și semnificația antisemitismului pentru ascensiunea extremei drepte, În particular, și pentru transformările parametrilor sferei publice, În general. Istoriografia mișcărilor eugenistetc "Istoriografia mișcărilor eugeniste" În utimele două decenii, istoriografia mișcărilor eugeniste a luat amploarea unei veritabile industrii 8. La
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Înșiși au contribuit la afirmarea acestei dihotomii, chiar și atunci când au Încercat să o critice, având În centrul analizei fie scriitori, fie economiști, fie politicieni. Analizele unor astfel de cercetători sunt infuzate de presupoziții privind modernizarea și dezvoltarea, modernismul și tradiționalismul. Poziția eugeniștilor nu poate fi Încadrată cu ușurință În modelele actuale de analiză a dezvoltării și modernizării Europei de Est În perioada interbelică. De exemplu, sociologul Daniel Chirot a stabilit recent că opoziția dintre valorile „seculare, vestice” și cele „native
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
poziționa mai clar propriul argument, am să Încep prin a defini aceste noțiuni. În definirea modernizării și modernismului, prefer să mă distanțez de ceea ce multe alte analize ale perioadei presupun că ar formula antiteza explicită a acestor noțiuni: Înapoierea și tradiționalismul. O parte din literatura care a tratat istoria politică și economică a secolului al XIX-lea a considerat că modernizarea implică progres 28. Ca cercetător, pun sub semnul Întrebării asocierea necondiționată dintre modernitate și progres și Îmi propun să iau
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
era Însă respingerea fermă a liberalismului ca posibilă soluție la provocările modernizării instituționale, În mare parte datorită faptului că liberalismul accentuează importanța oportunităților egale pentru indivizi. Eugeniștii considerau că atitudinea liberală era nerealistă În raport cu problemele modernizării. În acest context, definesc „tradiționalismul” ca fiind poziția care respinge modernizarea și provocările sale - ca dorință de recuperare a trecutului, ca o formă de nostalgie culturală. Eugeniștii nu se Încadrează foarte fidel În acest curent, deoarece ei susțin necesitatea de a mobiliza tradițiile și nu
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
raționaliste și cele subiective, ideile comunitariste și cele individualiste, cu scopul de a pune În evidență natura complexă și deseori ambiguă a discursului despre modernizare În România dintre cele două războaie mondiale. Modernismul nu a fost Întotdeauna progresiv și nici tradiționalismul mereu reacționar. De aceea, sugerez o nouă reflecție asupra etichetelor aplicate frecvent actorilor din sfera publică, În perioada interbelică. În sfârșit, În ultimii ani, „problema evreiască” a devenit o preocupare proeminentă atât pentru istoriografia României interbelice, cât și pentru eforturile
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
atenția asupra acestui subiect, prezentând Înfruntarea dintre „moderniști” și „tradiționaliști” În cercurile literare, filosofice și În cele politice afiliate acestora 35. Cu toate acestea, până acum nu a fost realizată nici o cercetare asupra modului În care dezbaterea dintre modernism și tradiționalism s-a derulat În cadrul comunității științifice și a influențat dezvoltarea unei paradigme științifice care avea să devină larg acceptată În secolul XX. După 1918, unii intelectuali au reafirmat atributele pozitive ale progresului material, În timp ce alții au Început să critice aceste
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
astfel de toleranță limitată a devenit, cu timpul, din ce În ce mai greu de susținut pentru Moldovan, mai ales În confruntarea cu colaboratorii săi (În special Făcăoaru și Herseni), care, Începând cu ultima parte a anilor ’30, au adus elogii antisemitismului natural și tradiționalismului conservator ale poporului român. Deja În acea perioadă devenise clară evoluția unei direcții exclusiviste, chiar rasiste printre unii dintre adepții eugeniei, a căror retorică a excluderii Îi apropia mai mult de Garda de Fier și alte mișcări politice de dreapta
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Oldson, A Providential Antisemitism: Nationalism and Polity in the Nineteenth Century Romania, American Philosophical Society, Philadelphia, 1991. 34. Vasile Pârvan, Idei și forme istorice, Patru lecții inaugurale, Editura Cartea Românească, București, 1920. 35. Hitchins, Rumania; Jowitt, Social Change; Z. Ornea, Tradiționalism și modernism În deceniul al treilea, Editura Eminescu, București, 1980. 36. Keith Hitchins, Mit și realitate În istoriografia României, Editura Enciclopedică, București, 1997, pp. 286-294; Gusti, Opere alese, vol. 3, pp. 10-11. 37. Iuliu Moldovan, Introducere În etnobiologie și biopolitică
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
pseudoștiință. Deși această etichetă este larg acceptată astăzi, În prima parte a secolului XX, eugeniștii se foloseau de un discurs științific și foloseau argumente și un limbaj fundamentate de paradigme științifice. 4. Volovici, Nationalist Ideology; Hitchins, Mit și realitate; Ornea, Tradiționalism; Micu, „Gândirea”. 5. Irina Livezeanu a analizat acest aspect prin prisma politicilor educaționale din teritoriile nou-alipite ale Transilvaniei, Bucovinei și Basarabiei. Vezi Cultural Politics. 6. Iuliu Moldovan, Igiena națiunii, Editura Asociațiunii, Cluj, 1925, pp.62-63. 7. Moldovan, Igiena, p.53
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
William, A Providential Antisemitism: Nationalism and Polity in Nineteenth Century Romania, American Philosophical Society, Philadelphia, 1991. Ornea, Z., Anii treizeci. Extrema dreaptă românească, Editura Fundației Culturale Române, București, 1995. Ornea, Z., Țărănismul. Studiu sociologic, Editura Politică, București, 1969. Ornea, Z., Tradiționalism și modernitate În deceniul al treilea, Eminescu, București, 1980. Paul, Diane, Controlling Human Heredity, 1865 to the Present, Humanities Press, Atlantic Highlands, N.J., 1995. Paul, Diane, „Eugenics and the Left”, Journal of the History of Ideas, vol. 45, nr. 4
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
prin trunchierea și alipirea celor doi termeni, glocalizare (Robertson, 1992), iar relația lor antinomială a fost etichetată și studiată variat, în funcție de diferitele ei aspecte: cosmopolitanism versus comunitarianism, transnaționalism versus etnonaționalism, universalism versus culturalism, federalism versus separatism, modernitate (modernism) versus rezistență (tradiționalism) etc. Diferențele specifice ale unor astfel de perechi opozante rezidă în faptul că ele se adresează, fiecare în parte, unei/unor dimensiuni ale binomului globalizare-localizare. În acest context, abordarea defalcată a dimensiunilor globalizării în cele ce urmează este de natură
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
și alți indicatori, dincolo de cei strict legați de măsurarea credințelor și comportamentelor religioase. Au fost utilizați indicatori ai gradului de modernitate individuală, ai satisfacției față de situația personală, ai statusului socioeconomic, ai mediului rezidențial al persoanei. Pentru măsurarea orientării individului către tradiționalism am construit un indicator compus din răspunsurile la mai mulți itemi. Modul de construcție al indicatorului a fost diferit în 1993, 1999 și 2005, structura indicatorului fiind condiționată de itemii avuți la dispoziție în bazele de date respective. „Tradiționalism 2005
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
către tradiționalism am construit un indicator compus din răspunsurile la mai mulți itemi. Modul de construcție al indicatorului a fost diferit în 1993, 1999 și 2005, structura indicatorului fiind condiționată de itemii avuți la dispoziție în bazele de date respective. „Tradiționalism 2005”, construit ca scor factorial din răspunsurile la întrebările „În ce măsură semănați cu o persoană pentru care este important: să trăiască în zone liniștite, sigure; să evite orice ar putea fi periculos; să-i ajute pe cei din jur, să se
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
că e greșit; tradiția, să respecte obiceiurile transmise în familie sau religioase?” măsurate pe o scală de la 1 la 6, unde 1 seamănă în totalitate și 6 nu seamănă deloc. Variabila rezultată din analiza factorială a fost înmulțită cu -1. „Tradiționalism 1999”, indice aditiv, construit prin însumarea opțiunilor pentru variantele de răspuns la întrebările: „În general, în viața de zi cu zi preferați: ceea ce este obișnuit; să cheltuiți banii fără nici un plan?”. „Credeți în mare sau foarte mare măsură că: e
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
mare măsură că: e mai bine să ai un salariu mic, dar sigur decât unul mare, dar nesigur; în viață omul e bine să se călăuzească după obișnuință?”. Indicele variază de la 0 la 4, unde 0 înseamnă orientare maximă spre tradiționalism. „Tradiționalism 1993”, construit ca scor factorial din răspunsurile la întrebările: „Sunteți de acord că e bine să fii precaut când faci schimbări majore?”, versus „Nu o să obții niciodată mai mult dacă nu acționezi cu curaj; ideile care au rezistență în
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
măsură că: e mai bine să ai un salariu mic, dar sigur decât unul mare, dar nesigur; în viață omul e bine să se călăuzească după obișnuință?”. Indicele variază de la 0 la 4, unde 0 înseamnă orientare maximă spre tradiționalism. „Tradiționalism 1993”, construit ca scor factorial din răspunsurile la întrebările: „Sunteți de acord că e bine să fii precaut când faci schimbări majore?”, versus „Nu o să obții niciodată mai mult dacă nu acționezi cu curaj; ideile care au rezistență în timp
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
în 2005 și tinerii au început să facă acest lucru, vârsta nemaifiind un factor diferențiator în ceea ce privește manifestarea externă a religiozității. Pentru a determina factorii care influențează gradul de religiozitate am testat efectul variabilelor de status sociodemografic, precum și efectul orientării către tradiționalism, al satisfacției față de propria situație și al socializării religioase. Conform rezultatelor analizei de regresie lineară, prezentate în REF Ref126763891 \h \* MERGEFORMAT Tabel 2, apartenența la sexul feminin și gradul de tradiționalism exercită cea mai puternică influență asupra credinței religioase. Alături de
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
efectul variabilelor de status sociodemografic, precum și efectul orientării către tradiționalism, al satisfacției față de propria situație și al socializării religioase. Conform rezultatelor analizei de regresie lineară, prezentate în REF Ref126763891 \h \* MERGEFORMAT Tabel 2, apartenența la sexul feminin și gradul de tradiționalism exercită cea mai puternică influență asupra credinței religioase. Alături de acești factori, socializarea religioasă, vârsta și venitul au un impact semnificativ asupra religiozității individuale. Practic, românii cei mai religioși sunt cei cu un nivel crescut de tradiționalism, preponderent femei, vârstnice, socializate
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]