1,181 matches
-
New Lanark, deși, la nivel local, nu național: „Fiecare generație și fiecare administrație va vedea desfășurându-se Înaintea sa o coală albă, plină de posibilități. Dacă, din Întâmplare, această tabula rasa a fost mâzgălită cu Înscrisurile iraționale ale unor strămoși tradiționaliști, atunci prima sarcină a raționalistului trebuie să fie acea de a le șterge complet”. Cred că ceea ce neglijează conservatorii ca Oakeshott este faptul că modernismul extrem reprezintă o atracție firească pentru o elită intelectuală și pentru un popor care s-
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
ultimul Îngheț”. Cum data ultimului Îngheț nu poate fi cunoscută decât retrospectiv, formula aceasta nu poate fi utilă În practică. Mi se pare că termeni precum „cunoaștere tehnică indigenă” și „Înțelepciune populară” mărginesc această cunoaștere, atribuind-o doar unor popoare „tradiționaliste” sau „Înapoiate”, În vreme ce eu doresc să accentuez faptul că aceste competențe sunt implicite În majoritatea activităților moderne, fie că ele se desfășoară În hala unei fabrici sau Într-un laborator. „Cunoaștere locală” și „cunoaștere practică” sunt termeni mai potriviți, Însă
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
, periodic de literatură apărut la București, între 15 mai 1934 și iunie-iulie 1937, director-proprietar fiind I. Marinescu. Orientarea tradiționalistă a revistei este susținută de autori puțin reprezentativi, în poezie mai ales: N. Mihăescu- Nigrim, G. Tutoveanu, N. Țimiraș, Const. A.I. Ghika, Al. Gherghel ș.a. Proză scurtă semnează N. Batzaria, I.A. Bassarabescu, N. Porsenna, Al. Cazaban, Mihail Lungianu, D.
IMAGINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287535_a_288864]
-
din partea acestuia. La o vârstă înaintată, în 1956, el revine, mai întâi în „Viața românească” și în „Tribuna”, la activitatea de traducător, dând apoi, până în 1975, aproape douăzeci de volume de traduceri, în proza și în versuri. Găzduite în reviste tradiționaliste, poeziile de tinerețe ale lui I. reiau, într-o versificare fluenta, motive ale romantismului occidental, părăsite în cele din urmă în favoarea exprimării propriei simțiri, nu fără reminiscențe din Heine, ca într-un bogat ciclu erotic. Poemul Convoi funerar, izbutit, indică
ILIESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287518_a_288847]
-
Lupta”, 1991, 157; Cornel Mihai Ionescu, Hermeneutică și nostalgie, VR, 1991, 2; Alex. Ștefănescu, Transplant, RL, 1991, 8; Ioan Holban, Cum se poate înlocui Țara pierdută?, CRC, 1991, 26; Florin Manolescu, Arhetipul exilului, LCF, 1991, 33; Ovidiu Pecican, O alternativă tradiționalistă, CNT, 1991, 36; Ion Vlad, Simbolurile cunoașterii și ale existenței, TR, 1992, 3; Cornel Ungureanu, Vintilă Horia în imperiul libertății, O, 1992, 9; Ovidiu Pecican, Auroră și amurg, ST, 1992, 2; Alex. Ștefănescu, Gândea în limba română, RL, 1992, 14
HORIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287448_a_288777]
-
JAR ȘI SLOVĂ, publicație apărută la Târgu Mureș, lunar, din aprilie până în octombrie 1937, sub conducerea unui comitet. Redactor este Vasile Netea. Revistă tradiționalistă, J. și s., care continuă „Clipa” (1936-1937), are drept scop lupta „pentru triumful desăvârșit al ideii naționale, pentru realizarea ei în literatura și arta noastră, în cultura și filosofia noastră”. În articolul-program, La plecarea noastră, Vasile Netea afirmă: „Deviza veche
JAR SI SLOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287666_a_288995]
-
, revistă apărută la Botoșani din 5 ianuarie 1919 până în aprilie 1921, sub conducerea unui comitet. Redactor este, în 1921, C. Iordăchescu. De orientare tradiționalistă, publicația urmărește unirea spirituală, după cea politică, „la care toți românii erau datori să contribuie”. Prin rubricile „Versuri și proză”, „Studii”, „Recenzii”, „Revista presei”, „Poșta redacției”, se realizează o bună imagine a vieții culturale. Sectorul de poezie este reprezentat de
JUNIMEA MOLDOVEI DE NORD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287682_a_289011]
-
versurile din Balerina de fier I. se definește ca un poet descriptiv animat de o vagă neliniște, fără o viziune proprie. Poemele, majoritatea pasteluri, sunt construite melodic, pe o structură muzicală repetitivă, apropiată de cea a baladelor minulesciene. Prozodia e tradiționalistă (versuri scurte, fără ingambament, rimate), notația descriptivă (inclusiv la nivel lexical) depășește rar pragul unui lirism factice, convențional. De cele mai multe ori imaginile se nasc prin asociații, analogii, dar există și imagini disparate, metafore imprevizibile, reușite, care se pierd însă în
IVANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287651_a_288980]
-
poezia lui e Miriamida, inspiratoare a unei iubiri mai degrabă carnale decât spirituale, antipodul Penelopei ca simbol al fidelității în iubire. Ultimul grupaj de poeme, Cântece de mântuire, e cel care schimbă registrul poetic. Cântecele „de mântuire” sunt mai degrabă tradiționaliste și nostalgice decât optzeciste. „Mântuirea” o caută acum poetul nu în mitic, ci în explorarea amintirii, a imaginii satului natal, Lăicăi. Mama și tata „coborând din tablouri” refac, dramatic, Olimpul personal, singurul far cu adevărat călăuzitor în viața omului prins
IZBASESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287657_a_288986]
-
importanța trusturilor, spre exemplu, si chiar una care azi e cunoscut) sub numele de imperialismul liberului schimb. Argumentația economist) a lui Hobson e impresionant). Că și Malthus, îl anunț) pe Keynes, punând sub semnul întreb)rii convingerea economiștilor de orientare tradiționalist), conform c)reia, doar în cazul în care guvernul ar l)să economia s) funcționeze liber, tendința cererii efective ar înclină puternic c)tre suficient), si pe aceea dup) care cererea de bunuri va goli piața de tot ceea ce se
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
în general urma s) fie înțeleas) prin prisma studiului statelor și al oamenilor de stat, al elitelor și birocrațiilor, al actorilor subnaționali și transnaționali, ale c)ror comportamente și interacțiuni alc)tuiesc substanță afacerilor internaționale. Cercet)torii politicii, fie ei tradiționaliști sau moderni că orientare, isi reific) sistemele, reducându-le la p)rțile lor aflate în interacțiune. Pentru dou) motive, analizarea laolalt) a tradiționaliștilor orientați c)tre istorie, si a moderniștilor orientați c)tre științ) poate p)rea nepotrivit). Mai întâi
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
behaviorist) pe care o urmeaz) cercetarea lor. Moderniștii și tradiționaliștii sunt croiți dup) același tipar. Ei împ)rt)șesc convingerea c) explicațiile date rezultatelor internațional-politice pot fi deduse examinând acțiunile și interacțiunile națiunilor, și ale altor actori. Similaritatea abord)rilor tradiționaliste și moderne în studiul politicii internaționale este demonstrat) cu ușurinț). Analiștii care se mulțumesc s) se limiteze la a analiza unit)țile aflate în interacțiune, f)r) a recunoaște c) într) în joc și cauzele sistemice, isi compenseaz) omisiunile plasând
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
si e și firesc s) fie așa. Odat) ce sistemul este redus la p)rțile sale aflate în interacțiune, traiectoria să poate fi determinat) doar de caracteristicile unit)ților lui principale. Dintre politologi, Morgenthau și Kissinger sunt considerați a fi tradiționaliști - cercet)tori orientați c)tre istorie și preocupați mai mult de politic), decât de teorie și metode științifice. Practică despre care vorbim, este totuși comun) printre cercet)torii în științele sociale de diferite orient)ri. Am v)zut, în capitolul
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
redactor literar la Televiziune. A murit asasinat și este înmormântat la Chișinău. G. debutează cu placheta de versuri Cântec în septembrie (1966). Au urmat Salcie albă (1972), Adevărul și inima (1977), Meșter și zburător (1981). Versurile sale cultivă o formulă tradiționalistă, plătind tribut clișeelor tematice ale epocii. Pentru Povestirile corăbierului (1993) a fost distins postum cu Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova. În proză, adresată preponderent tinerilor (Biografia copacilor, 1967, Din valea Răutului, 1973), G. pune accentul mai ales pe dezbaterea etică
GARAZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287165_a_288494]
-
Moara lui Iliuț) sau rubrici („Turbinca lui Ivan”), iar proasta calitate a hârtiei și a tiparului nu fac decât să sporească impresia de cenușiu și desuet. În conținut însă, literatura de aici nu e decât parțial de factură sămănătoristă și tradiționalistă. La primul număr colaborează (în ordinea paginației) poeții și prozatorii Adrian Maniu, Cezar Petrescu, Nichifor Crainic, Ion Agârbiceanu, Ecaterina Pitiș, George Voevidca, Aron Cotruș, Lucian Blaga, D. Karnabatt. Dintre aceștia, doar Ecaterina Pitiș și (în parte) George Voevidca sunt sămănătoriști
GANDIREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287146_a_288475]
-
larg coloanele tuturor scriitorilor” și încheie explicit: „În anemica noastră mișcare literară nu este încă loc astăzi decât pentru publicații eclectice.” Din momentul în care Nichifor Crainic începe să publice și articole (1923), revista capătă o tot mai accentuată orientare tradiționalistă, în spirit religios creștin, de expresie ortodoxă. Din 1926, când Crainic devine redactor alături de Cezar Petrescu, dar mai cu seamă după ce el rămâne singurul conducător al periodicului, G. se transformă declarat dintr-o publicație eclectică într-una de direcție. Revista
GANDIREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287146_a_288475]
-
pledează pentru valorificarea modernă a melosului ritual, cultic. În concluzie, g. poate fi caracterizat ca fiind, în expresia lui ideologică, autohtonism, etnicism și tradiționalism în spirit creștin ortodox, iar în literatura de imaginație, o componentă esențială, dar diferențiată, a mișcării tradiționaliste interbelice, căreia îi dă o nuanță spiritualizată, cu accent religios. Repere bibliografice: Lovinescu, Ist. civ. rom., I, 7-23; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., I (1926), 201-210; Mihai Ralea, Scrieri, VII, 99-112, 118-149, 182-194; Lovinescu, Critice, VII, 17-19, 31-33; Mihai Ralea
GANDIRISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287147_a_288476]
-
cu poezii în 1955, la revista „Tânărul scriitor”, iar prima lui carte, Germinații, apare în 1967. Pământul, seva, semințele, tablourile idealizat bucolice preamăresc aici un comunism imaginat după o rețetă încă în uz. Depășind aceste imagini conformiste, de vagă orientare tradiționalistă, dar și neoromantică, declamativă, G. se arată în Altare de iarbă (1969) un autentic poet htonic, încercând totuși să justifice în lirica sa, sub pretextul „miraculos” al vieții trăite în mijlocul naturii-mamă, o vârstă a „împlinirilor sociale”. Poetul devine prin Lynxul
GHELMEZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287228_a_288557]
-
promotori ai poeziei pure. („Poemul, ... conceput ca un univers autonom, cu legile lui arbitrare, cu hazardul lui prevăzut. Un fel de alfabet Morse.”). Dar fiindcă în poezia lui se vorbea de vaci, de priveliști provinciale, a fost catalogat ca poet tradiționalist, în afara modernismului. În realitate, tradiționalismul reprezintă o formă de modernism. G. CĂLINESCU În Priveliști (1930) - titlu polemic și ironic față de o întreagă tradiție contemplativă - scenele agreste, familiaritatea cu ritualurile câmpenești nu trebuie să ne inducă în eroare. Bucolismul acesta e
FUNDOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
organicului. Ficționalizarea ar putea duce la o redefinire a umanității, la limită. Altfel, ar rămâne un marsupiu al literaturii. Mihaela Ursa: I-aș fi făcut pe plac lui Cornel spunând că, probabil, o să vă dezamăgesc printr-o perspectivă mult prea tradiționalistă la momentul acesta. Toată meditația mea despre autor, subiect auctorial, critic pornește de fapt dintr-o meditație mai veche asupra felului În care se rescrie, În care reintervine subiectul astăzi, și a felului În care se rescrie tot ce Înseamnă
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
care trebuie investigată istoricitatea oricărei dezbateri despre cultură și model cultural - sau, altfel spus, că ar trebui să existe o mai atentă supraveghere a modalității În care ideologicul motivează Încrederea intelectualilor În abordarea moștenirii culturale, fie În reiterarea unei linii tradiționaliste, fie În deconstruirea ei. De aceea, cu toată rezerva eclectismului pluridisciplinar ce caracterizează abordarea imaginarului, Înclin să cred că investigarea culturală propusă de hermeneutica imaginarului poate da seama cu acuratețe de tranziția culturală, În sensul de a urmări morfologiile culturale
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
parte și din „Cercul cultural”. De la numărul 1 din 1909, apare sub egida Cercului literar-cultural „Dunărea de Jos”. Revista va fi continuată, în mai-noiembrie 1919, de „Dunărea” editată, ca și D. de J., de C.Z. Buzdugan. Este o publicație tradiționalistă și autohtonistă, din sfera de influență a poporanismului. Prin temele abordate în articole și prin literatura tipărită în paginile ei, revista își menține acest caracter în tot cursul apariției. În primul număr, C.Z. Buzdugan susține necesitatea ca provincia „să
DUNAREA DE JOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286918_a_288247]
-
prima șezătoare literară la Galați a Societății Scriitorilor Români sub președinția lui Mihail Sadoveanu și este reprodus discursul acestuia, intitulat Scriitorii tineri înaintea publicului românesc. Au mai participat D. Anghel, Cincinat Pavelescu, E. Lovinescu, I. Minulescu. Colaborează cu poezie consecvent tradiționalistă, ca formă și conținut, C.Z. Buzdugan, Corneliu Botez, George Angelescu, Teodora Crețescu, Mihai Adam, Ion Drăgănescu, George G. Orleanu (G. Cinaru), Emil Maur, Claudia Millian, Radu D. Rosetti. Proza este semnată de Gr. Crețescu, Jean Bart (Scrisori din război
DUNAREA DE JOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286918_a_288247]
-
din Oravița; editorial, pătrunde în lumea literară în 1933, cu volumul de poezii Din țara cu bobi de aur. Colaborează la periodicele „Societatea de mâine”, „Scrisul bănățean” („Orizont”), „Flamura roșie”, „Drapelul roșu”, „Vatra” ș.a. Scriitor care se integrează, prin atitudine tradiționalistă, univers tematic și stil impregnat de regionalisme, unei tendințe interbelice de afirmare a localismului, F. găsește ca prim cadru de expresie registrul poetic. Volumele Din țara cu bobi de aur, Drumuri cu lună (1936), Carte din pustă (1942) grupează versuri
FABIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286927_a_288256]
-
să așezăm slova românească la locul de cinste. Nu ne paște deci gândul să dăm directive, să creăm curente și opinii literare”. Publicația are colaboratori de pretutindeni, depășind „limitele orizontului spiritual provincial”, cum anunță Gheorghe Tulbure, care evidențiază și orientarea tradiționalistă a F.: „Rămânem credincioși adevărurilor de credință ale catehismului literar de pură esență națională. Tradiționaliști, vom ține pas cu vremea.” Cel mai bine reprezentate în paginile revistei sunt proza, studiile de istorie și teorie literară și eseurile. Eugen Ionescu colaborează
FAMILIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286945_a_288274]