679 matches
-
școală și dascălii ei „a doua casă”. A urmat studii universitare și de doctorat la Universitatea ... Citește mai mult În data de 31 martie 2017, la Colegiul Tehnic „A. T. Laurian” Agnita a fost sărbătoare. IRINA PETRAȘ, critic literar, eseistă, traducătoare, absolventă a Liceului din Agnita și profesoară în 1971, a fost distinsă cu titlul de Cetățean de Onoare al orașului Agnita. Doamna Irina Petraș s-a născut în Chirpăr la 27 noiembrie 1947 (părinții: Ana Petraș (n. Ganea) și Ioan
MARIA DANIELA PĂNĂZAN [Corola-blog/BlogPost/371825_a_373154]
-
Daniela Pănăzan , publicat în Ediția nr. 2290 din 08 aprilie 2017. IRINA PETRAȘ - CETĂȚEAN DE ONOARE AL ORAȘULUI AGNITA În data de 31 martie 2017, la Colegiul Tehnic „A. T. Laurian” Agnita, a fost sărbătoare. IRINA PETRAȘ, critic literar, eseistă, traducătoare, absolventă a Liceului din Agnita și profesoară în 1971, a fost distinsă cu titlul de Cetățean de Onoare al orașului Agnita. Doamna Irina Petraș s-a născut în Chirpăr la 27 noiembrie 1947 dar a copilărit în Agnita, locul unde
MARIA DANIELA PĂNĂZAN [Corola-blog/BlogPost/371825_a_373154]
-
A urmat studii universitare și de doctorat la Universitatea ... Citește mai mult IRINA PETRAȘ - CETĂȚEAN DE ONOARE AL ORAȘULUI AGNITAÎn data de 31 martie 2017, la Colegiul Tehnic „A. T. Laurian” Agnita, a fost sărbătoare. IRINA PETRAȘ, critic literar, eseistă, traducătoare, absolventă a Liceului din Agnita și profesoară în 1971, a fost distinsă cu titlul de Cetățean de Onoare al orașului Agnita. Doamna Irina Petraș s-a născut în Chirpăr la 27 noiembrie 1947 dar a copilărit în Agnita, locul unde
MARIA DANIELA PĂNĂZAN [Corola-blog/BlogPost/371825_a_373154]
-
a avut loc în Sala de Conferințe a Băncii Ciprului din Nicosia, începând cu orele 19:30. Alianța Românilor din Cipru, în colaborare cu Uniunea Scriitorilor din Cipru au organizat o seară specială, în care, alături de invitata evenimentului, cercetătoarea și traducătoarea Elena Lazăr, s-au aflat și doi foști Ambasadori ai României în Cipru, dna. Andreea Păstârnac, care este acum Ministru pentru Românii de Pretutindeni și dl. Costin Georgescu, cel care a ajutat la înființarea primei Școli Românești din insula Afroditei
VERONICA IVANOV [Corola-blog/BlogPost/372436_a_373765]
-
a avut loc în Sala de Conferințe a Băncii Ciprului din Nicosia, începând cu orele 19:30. Alianța Românilor din Cipru, în colaborare cu Uniunea Scriitorilor din Cipru au organizat o seară specială, în care, alături de invitata evenimentului, cercetătoarea și traducătoarea Elena Lazăr, s-au aflat și doi foști Ambasadori ai României în Cipru, dna. Andreea Păstârnac, care este acum Ministru pentru Românii de Pretutindeni și dl. Costin Georgescu, cel care a ajutat la înființarea primei Școli Românești din insula Afroditei
VERONICA IVANOV [Corola-blog/BlogPost/372436_a_373765]
-
împreună cu șase camarazii de arme cu care luptase în Bolivia, în mausoleul din Santa Clara (din Cuba). Intâlnirea de la Liceul M.Cervantes s-a încheiat așa cum aminteam cu o prezentare de modă și pe lângă alte momente, subliniez prezența scriitoarei și traducătoarei în/din limba franceză Ecaterina Chifu care a recitat ” Odă în metru antic ” de M Eminescu (în limbile română și franceză, totodată amintind comemorarea poetului nostru național în data de 15 iunie) și evoluția a două încântătoare și talentate tinere
DESPRE CHE GHEVARA, MEDICINA REVOLUȚIONARĂ ȘI POEZIE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378052_a_379381]
-
cunosc la acest salon de carte pe d-na Carmen Mușat-Coman, reprezentanta Editurii Cununi de Stele, care a adus un aer oriental cu ale sale basme bengaleze „Povestea prințului Sobur” dar și cu prezentarea operei și vieții Amitei Bhose, prima traducătoare a lui Mihai Eminescu în Asia. Acestea sunt doar câteva dintre titlurile și editurile care mi-au reținut atenția, ceea ce nu înseamnă însă că alte standuri au fost mai prejos sau nu au avut titluri de primă clasă. Repet, pentru
SUB CERUL CUVINTELOR – BOOKFEST TG.MUREŞ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2085 din 15 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375212_a_376541]
-
în: Ediția nr. 2290 din 08 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului IRINA PETRAȘ - CETĂȚEAN DE ONOARE AL ORAȘULUI AGNITA În data de 31 martie 2017, la Colegiul Tehnic „A. T. Laurian” Agnita, a fost sărbătoare. IRINA PETRAȘ, critic literar, eseistă, traducătoare, absolventă a Liceului din Agnita și profesoară în 1971, a fost distinsă cu titlul de Cetățean de Onoare al orașului Agnita. Doamna Irina Petraș s-a născut în Chirpăr la 27 noiembrie 1947 dar a copilărit în Agnita, locul unde
IRINA PETRAȘ, CETĂȚEAN DE ONOARE AL ORAȘULUI AGNITA de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371721_a_373050]
-
În data de 31 martie 2017, la Colegiul Tehnic „A. T. Laurian” Agnita a fost sărbătoare. IRINA PETRAȘ, critic literar, eseistă, traducătoare, absolventă a Liceului din Agnita și profesoară în 1971, a fost distinsă cu titlul de Cetățean de Onoare al orașului Agnita. Doamna Irina Petraș s-a născut în Chirpăr la 27 noiembrie 1947 (părinții: Ana Petraș (n. Ganea) și Ioan
IRINA PETRAȘ ESTE CETĂȚEAN DE ONOARE AL ORAȘULUI AGNITA de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371723_a_373052]
-
dascălii ei „a doua casă”. A urmat studii universitare și de doctorat la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, cadru propice pentru afirmarea pe tărâm literar. Are o fiică, Laura Poantă, la rândul ei o personalitate distinctă în Clujul de azi: medic, traducătoare, grafician, membră a Uniunii Scriitorilor din România, autoare a peste 15 studii de specialitate în cardiologie, medicină internă și semiologie. În prezent, doamna Irina Petraș este cea mai cunoscută personalitate cultural-literară de pe Valea Hârtibaciului și din Agnita. Din 2005 este
IRINA PETRAȘ ESTE CETĂȚEAN DE ONOARE AL ORAȘULUI AGNITA de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371723_a_373052]
-
a secolului al XX-lea, ca Ionel Teodoreanu și G. Călinescu, semnând de asemenea versiuni germane ale unor proze de Petru Dumitriu, Al. Ivasiuc, Paul Goma ș.a. Volumele pregătite pentru tipar cuprind atât opere ale clasicilor, cât și ale contemporanilor, traducătoarea dovedindu-se receptivă și față de autorii mai tineri. Familiarizată cu subtilitățile limbii române și ale celei germane, cunoscând resursele expresive ale celei din urmă, fără a fi influențată de particularitățile regionale ale germanilor din Transilvania sau din Banat, C. tălmăcește
CONSTANTINIDIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286383_a_287712]
-
, Aurelia (16.IX.1934, Bazargic), poetă, traducătoare și editoare. Este fiica unui contabil. A absolvit liceul la Constanța (1951) și timp de un an a lucrat ca reporter. A urmat apoi, până în 1957, Facultatea de Filologie din București și a activat ca redactor, mai întâi la „Gazeta
BATALI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285671_a_287000]
-
, Eva (28.VI.1936, Stettin, azi Szczecin, Polonia - 26.I.2004, Berlin), traducătoare, editoare și istoric literar german. Este fiica Elisabetei și a lui Karl Mierke. B. face studii medii la Schwerin și Halle, iar între 1956 și 1961, urmează cursurile Facultății de Filologie a Universității din București (limba și literatura română și
BEHRING. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285675_a_287004]
-
BELIGAN, Marica (1943, La Louvière, Belgia - 27.II.1993, București), prozatoare și traducătoare. Este fiica baroanei Jeanne de Siemmons și a lui Petru Pop. A urmat cursuri de artă dramatică la Conservatorul din Bruxelles. La 13 ani debutează, în Belgia, cu un volum de nuvele, apărut la editura Leclerc. În 1965, vine la
BELIGAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285687_a_287016]
-
baladei, iar capitolul de etnomuzicologie semnat de Viorel Bârleanu și Florin Bucescu dă o notă de modernitate cercetării. Aceleași calități are și culegerea Descântece din Moldova (1982). B. s-a arătat interesată de riturile de trecere, în dublă ipostază: ca traducătoare, în 1999, a celebrei lucrări a lui Arnold van Gennep, Les Rites de passage, și ca autoare a studiului Fețele destinului (1999). Într-un demers structuralist, autoarea examinează cele trei mari rituri familiale (nașterea, nunta, moartea) în corelația ce există
BERDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285706_a_287035]
-
, Annie (1.V.1927, București), prozatoare, traducătoare și poeta. Provine dintr-o familie de intelectuali: tatăl - medic, mama, de origine elvețiană, stabilită, prin căsătorie, în România în 1920. Urmează liceul la Scoala Centrală de Fete din București, unde susține și bacalaureatul (1945). Face studii universitare de drept
BENTOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285700_a_287029]
-
, Danuta (31.I.1920, Vilnius, Lituania - 20.VIII.1992, Varșovia), prozatoare, traducătoare și eseistă poloneză. Începe Facultatea de Medicină în 1937 la Universitatea din Poznan și o termină în 1943 la București, unde emigrase din cauza războiului. Lucrează apoi, ca medic și director de spital, în sate din Moldova, până în 1945, când se
BIEŃKOWSKA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285735_a_287064]
-
, Antoaneta (17.I.1916, Pitești), poetă, prozatoare și traducătoare. Este fiica Floricăi (n. Rusu) și a lui Marin Iordache, ofițer, și nepoată a lui Vladimir Streinu. După ce își ia licența în latină și greacă la Facultatea de Litere și Filosofie din București (1939), lucrează în Ministerul Propagandei Naționale (1940-1942
BODISCO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285776_a_287105]
-
, Elvira (13.IX.1904, București - 3.V.1987, București), prozatoare și traducătoare. Este fiica Eugeniei (n. Popovici) și a lui Gheorghe Moldoveanu, institutor. A absolvit, la București, liceul (1928) și Facultatea de Litere și Filosofie (1931). Urmează apoi cursuri de specializare la Paris, unde obține și o diplomă la Sorbona (1934). A
BOGDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285790_a_287119]
-
Lumea Înțelegerii mele istorice, la rândul ei, s-a Îmbogățit substanțial. La reușita variantei românești a acestei cărți, traducerea Ralucăi Popa a avut o contribuție decisivă. Textul are cursivitatea sa originală, semnificația conceptelor este riguros controlată, fapt datorat atât competenței traducătoarei În istoria gândirii politice românești și studiilor de gen, cât și atașamentului ei pentru o limbă fluentă și expresivă. În final, așa cum Îi mulțumește ea femeii care a ocrotit-o de teama friguroasă și singurătatea anilor ’80 românești, dedicându-i
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
asupra operei și să facă echilibristică pe marginea ei, Marie de Gournay este partizana unei abordări realmente filologice: definitivarea textului, iată pe unde anume trece creșterea numărului de cititori și punerea operei la dispoziția tuturor. De unde și munca ei de traducătoare a citatelor din geacă și latină, precizarea autorilor lor, înlocuirea termenilor care făceau dificilă înțelegerea. Pentru că limba evolua pe atunci cu o viteză considerabilă, în așa fel încât Montaigne se întreba pe drept cuvânt dacă textele lui vor mai fi
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
în întregime lui Lorenzo Valla, pp. 27-42. Evident Marsilio Ficino, epicurian și el, nu este tratat mai bine... Lucrarea lui De voluptate n-a tradusă niciodată nici ea în franceză. Am avut acces la ea grație aceleiași Laure Chauvel, deja traducătoare a lui Lorenzo Valla. în schimb, și nimic surprinzător în asta în asta, Teologia platoniciană a nemuriri sufletelor, trei volume traduse de P. Laurens, și Comentariul Banchetului lui Platon, politic și intelectual corecte, pot fi citite în ediția de la Belles-Lettres
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
cavaler. Este căsătorită cu criticul Mircea Martin. M. debutează editorial în 1975, cu traducerea romanului Bat clopotele pentru Rancas de Manuel Scorza. Preferința pentru acest autor, din literatura căruia mai traduce și alte cărți, reiese atât din formația intelectuală a traducătoarei, cât și din gustul, aproape nedisimulat, pentru scrisul aflat în proximitatea tensională a nuanței, ca spirit interior și ca atitudine publică. M. se situează fericit, alături de Antoaneta Ralian, Mircea Ivănescu, Irina Bădescu ș.a., în rândul celor pentru care actul traducerii
MARTIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288045_a_289374]
-
1988, Anul Potopului, 1997). Spațiului cultural ibero-american îi sunt urmărite consecvent aspectele esențiale și îi sunt făcute vizibile reliefurile. Acest spațiu, devenit un topos identitar, lume aflată tipologic la granițele, câteodată imperceptibile, dintre Orient și Occident, determină marca stilistică a traducătoarei. Cu totul speciale prin pertinența echivalării conceptuale sunt și transpunerile de cărți teoretice. De la subiectivismul de tip Georges Poulet la formalismul naratologic al lui Jaap Lintvelt, M. propune și un alt chip al traducătorului. Dacă în cazul transpunerii operei literare
MARTIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288045_a_289374]
-
MĂTASĂ, Elena (6.IV.1901, Bistrița, j. Neamț - 1989, București), prozatoare și traducătoare. Este fiica Anei (n. Constantiniu) și a lui Constantin Mătasă, preot. Urmează Liceul „Petru Rareș” din Piatra Neamț și Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București (1924-1928). Va fi profesoară la Școala Ortodoxă din București, consilier la Casa Școalelor
MATASA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288057_a_289386]