43,783 matches
-
ei special, menit să dezvăluie "secretele" . Cititorul e prins treptat, ca orice nou intrat - prin naștere sau căsătorie - într-o familie, căreia îi deprinde limbajul, îi află poveștile, "și când le afli pe toate ești unul de-al lor". Iar traducerea Danei Crăciun permite la rândul ei, în limba română, această prindere. Vitalitatea și extravaganța, elaborarea, aluziile culturale, iată principalele virtuți ale acestui roman scris "cu toată orchestra", neevitând emfaza trombonilor. Când te lasă puterile și suflul ce te mână din
Pentru lumile care dispar... by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14634_a_15959]
-
și cu ifose." După cum se știe, în lupta pentru marile premii literare, adevărații cîștigători sînt editorii. Laureatul Goncourt primește un cec simbolic de 10 euro, dar banderola roșie a Premiului pe coperta unei cărți sporește enorm vînzările și cererile de traduceri (iar un procent din toate acestea revine prin contract și autorului). Editura Grasset n-a mai primit cea mai profitabilă recompensă literară franceză din 1997, cînd Patrick Rambaud a înregistrat un record de librărie cu Bătălia (roman cu adevărat foarte
Premiile toamnei franceze by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/14611_a_15936]
-
această banalitate. Studiați biografiile marilor bogătași ai țării (dacă obțineți acces la dosarele aflate până de curând la Camerele de Comerț și Industrie!), și dacă tot n-ați înțeles despre ce e vorba, înseamnă că vorbim limbi diferite și așteptăm traducerea d-lui Pruteanu. Când lucrurile sunt, totuși, atât de limpezi, de ce ne prefacem că nu le pricepem? De pildă, ce mare scofală ar însemna publicarea numelor câtorva sute de securiști care-au făcut poliție politică (adică și-au folosit poziția
Arcadia cenușie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14641_a_15966]
-
Circulația lor largă în tot spațiul creștin a lăsat firesc urme în folclorul românesc și în iconografie, numeroase episoade fiind preluate disparat în cărți vechi. Datarea protografului și a copiei păstrate a rămas încă nerezolvată (se estimează totuși că data traducerii s-ar plasa în sec. al XVII-lea), la fel și pro-blema localizării, căci manuscrisul a rămas multă vreme inaccesibil. Alexandra Moraru și Mihai Moraru scriu în studiul filologic care deschide volumul: Se crede că scrierea, a cărei tradiție se
Legende pentru toți by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14647_a_15972]
-
tradusă în greacă și latină, ceea ce explică amploarea răspândirii sale și, poate, faptul că legenda a cunoscut la fel de repede o a doua versiune îmbogățită succesiv până la încorporarea a numeroase elemente de supranatural. Manuscrisul românesc nu este decât o copie după traducere și datează din 1675, particularitățile textului fiind predominant moldovenești. Disputa lui Isus cu Satana este o apocrifă biblică, manuscrisul fiind tot o traducere moldovenească din slavonă, cel mai probabil de la începutul secolului al XVIII-lea. Scrierea își are originea în
Legende pentru toți by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14647_a_15972]
-
îmbogățită succesiv până la încorporarea a numeroase elemente de supranatural. Manuscrisul românesc nu este decât o copie după traducere și datează din 1675, particularitățile textului fiind predominant moldovenești. Disputa lui Isus cu Satana este o apocrifă biblică, manuscrisul fiind tot o traducere moldovenească din slavonă, cel mai probabil de la începutul secolului al XVIII-lea. Scrierea își are originea în Evanghelia după Marcu (în special cap. 4:1-12) unde este povestit episodul ispitirii lui Isus de către diavol în timpul refugiului pe muntele Elion. Iată
Legende pentru toți by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14647_a_15972]
-
din capul lui Adam. Când diavolii aduc lemnul iau și capul lui Adam care va ajunge, astfel, să fie îngropat sub pietrele Golgotei. Nu mai puțin simbolice sunt traseele celorlalte două lemne. Și acest manuscris este o copie a unei traduceri moldovenești din slavonă, iar datarea este incertă (sec. al XVII-lea) și în acest caz. În toate aceste texte lexicul este de o frumusețe nebănuită. Numeroase cuvinte - adunate la sfârșit într-un glosar - pot face savoarea celor mai rafinați degustători
Legende pentru toți by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14647_a_15972]
-
sînt scutite de observații critice. Inscripționarea și în limba română a produselor comerciale (art. 2, par. 2) e deja o obligație legală și nu face atît obiectul unei legi privind protecția limbii, cît al uneia privind protecția consumatorului. Subtitrarea ori traducerea simultană la televiziune a unor emisiuni, solicitată de art. 1, par. 3, e realizată de mult și e destul de curios să crezi, în condițiile obsesiei audienței că există televiziuni care nu se adresează majorității vorbitorilor. Și, pe urmă, ce înseamnă
Legea Pruteanu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14640_a_15965]
-
texte întregi ori doar la cuvinte? Cum va proceda crainicul unui meci de tenis, silit să traducă set, game, deuce și celelalte? Dl Pruteanu contează în acest caz, după cum a declarat în cîteva rînduri, pe impunerea unor cuvinte, scutite de traducere. Ne-a promis și o listă. Dar cine stabilește ce cuvinte și cînd s-au impus? Avem așa-numita primă atestare pentru a ști cînd a fost folosit prima oară un cuvînt străin, dar n-avem nici un criteriu pentru intrarea
Legea Pruteanu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14640_a_15965]
-
în circulație curentă. O atare prevedere are hazul ei: art. 2, par. 3, se referă la Decizia Consiliului Național al Audiovizualului privind, între altele, normele pentru teleshoping. Tot numai haz, de asemenea involuntar, are art. 3 par. 1, care obligă traducerile să aibă caractere de aceleași dimensiuni cu ale originalului străin. Ca să nu mai citez art. 4 care pretinde textelor vorbite în limbi străine să aibă "ritmul, volumul și intonația rostirii textelor în limba română". Dl Pruteanu se lăuda că posedă
Legea Pruteanu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14640_a_15965]
-
chiar și aceste volume. Au perfectă dreptate. Ceea ce rămâne este plin de substanță. Dar la Joyce ce să tăiem? Probabil aproape totul. Nici Camil Petrescu nu-l înghițea pe Joyce, dar la el, sînt sigură, era din cauza unei lecturi prin intermediul traducerii franceze, nu știu cît de fidelă pe la 1930. Mă îndoiesc că traducerea franceză, excelentă și de altfel revăzută chiar de Joyce, ar fi fost rațiunea pentru care Camil Petrescu nu-l aprecia pe Joyce. Bănuiesc că îl irita virtuozitatea stilistică
Toma Pavel: "Nouă ne place lumea asta păcătoasă, cu cărți..." by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14629_a_15954]
-
substanță. Dar la Joyce ce să tăiem? Probabil aproape totul. Nici Camil Petrescu nu-l înghițea pe Joyce, dar la el, sînt sigură, era din cauza unei lecturi prin intermediul traducerii franceze, nu știu cît de fidelă pe la 1930. Mă îndoiesc că traducerea franceză, excelentă și de altfel revăzută chiar de Joyce, ar fi fost rațiunea pentru care Camil Petrescu nu-l aprecia pe Joyce. Bănuiesc că îl irita virtuozitatea stilistică (remarcabilă) care plutește, ca să spun așa, singură în spațiu. Iată o metaforă
Toma Pavel: "Nouă ne place lumea asta păcătoasă, cu cărți..." by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14629_a_15954]
-
pentru publicarea a tot ce a scris Pamfil Șeicaru în exil, 15-18 volume "în regim de urgență". Nu include în proiectul său aparițiile din diferite țări, dacă nu au drept bază manuscrisele sau dactilogramele românești după care s-au efectuat traducerile; aparițiile în România, de după 1990; textele care nu pot fi probate ca autentice, fiindu-le date dispărute manuscrisele originale ori copiile. Deși ideea conducătoare a editorului este să epuizeze tot ce este accesibil, acest tot este, după cum am văzut, trecut
Secțiuni în dramele unei epoci by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14655_a_15980]
-
abisurile minții", respectiv "Un guru al epocii moderne". Editura Lider se poate lăuda că a obținut drepturile de editare în chiar anul de apariție al versiunii originale - cititorul român neputând afla, cu toate acestea, când a apărut efectiv cartea în traducere româneasca. Care traducere este destul de deficitară, Anca Irina Ionescu lăsând impresia că se familiarizează din mers cu conceptele pe care le ia în custodie. Doar două exemple (nu o dată întâlnite): "depresiune psihică" și "criptamnezie". În acest din urmă caz este
Vremurile autorilor by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14646_a_15971]
-
Un guru al epocii moderne". Editura Lider se poate lăuda că a obținut drepturile de editare în chiar anul de apariție al versiunii originale - cititorul român neputând afla, cu toate acestea, când a apărut efectiv cartea în traducere româneasca. Care traducere este destul de deficitară, Anca Irina Ionescu lăsând impresia că se familiarizează din mers cu conceptele pe care le ia în custodie. Doar două exemple (nu o dată întâlnite): "depresiune psihică" și "criptamnezie". În acest din urmă caz este vorba, desigur, nu
Vremurile autorilor by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14646_a_15971]
-
încă de la primul volum al avatarurilor lui Dinu Rogojeanu. Cartea de față este, într-adevăr, un compromis - interesant, de altfel - între proiectul unui roman și ideea "vieții ca roman". C. D. Zeletin s-a remarcat de-a lungul vremii prin traduceri din limbile italiană și franceză (este primul traducător în românește al Poeziilor lui Michelangelo și al ediției integrale a Florilor răului de Baudelaire), recompensate cu numeroase premii - dar și ca poet, prozator, eseist. Formația sa de bază, cu toate acestea
Vremurile autorilor by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14646_a_15971]
-
ceea ce textul nu spune explicit, dar pare să implice; ceea ce îi și dă ocazie autorului său să se declare rău înțeles. Ceea ce textul chiar spune mi se pare însă mai absurd chiar decît presupusa vînătoare a anglicismelor sau decât recomandarea traducerilor bufe. În primul său articol - bineînțeles, în cazul în care versiunea de care dispun e cea definitivă - se afirmă că "Orice text scris sau vorbit în limba română, având caracter de interes public, în sensul prevăzut la art. 2, trebuie
Proces-verbal de contravenție by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14677_a_16002]
-
că strînge cele mai rafinate și mai substanțiale elemente ale acestui parcurs programat și asumat, pas cu pas, de regizor. Esențializată la maximum - piesa lui Maeterlinck - pe care mărturisesc că nu am citit-o în nici-o versiune pînă acum iar traducerea Ancăi Măniuțiu a fost și un fel de inițiere - conține în complicata-i structură simbolistică și filosofică - cîteva puncte care îl "obsedează" pe Măniuțiu: absența acțiunii, angoasele vieții și cele ale morții, misterul și disputa lor, neputința și fatalitatea sintetizate
În sepia by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14658_a_15983]
-
fi să trăiesc nu vi-i dau! După mine, n-aveți decât să-i prefaceți chiar și în țapi, însă până atunci nu vi-l las nici măcar pe Derjimorda, căci și el mi-e drag". ...de traducătorul Nicolae Iliescu Prima traducere în limba română a piesei lui Gogol datând din 1874 a fost o prelucrare de Petre Grădișteanu intitulată Revizorul General, dedicată lui V. Alecsandri și montată pe scena Teatrului cel Mare din București (cu M. Pascaly în rolul lui Hlestakov
Revizorul revizuit... by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/13993_a_15318]
-
Rusia feudală și autocrată și România burghezo-moșierească (sic!) a făcut ca sarcina lui Petru Grădișteanu să nu fie prea grea și a îngăduit în același timp prelucrării să transmită în parte mesajul originalului." Până în 1909, când la București apăreau două traduceri diferite, una aparținând lui Alecsandrescu-Dorna, alta lui Neculai Dunăreanu, care va fi preluată de Teatrul Național din București în același an (cu Petre Liciu în rolul lui Hlestakov), sunt înregistrate în Moldova alte două versiuni, una semnată de M. Wechsler
Revizorul revizuit... by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/13993_a_15318]
-
an (cu Petre Liciu în rolul lui Hlestakov), sunt înregistrate în Moldova alte două versiuni, una semnată de M. Wechsler și apărută la Botoșani în 1904 și cealaltă semnată de Simeon N. Morozov, tipărită la Piatra-Neamț în 1906. Una din traducerile de referință de mai târziu este aceea datorată Gabrielei Leonte și lui Sică Alexandrescu apărută în colectia B.P.T. la E.S.P.L.A. în 1951, cu o prefață amplă a profesorului Eugen Schileru. Aceasta va fi retipărită peste un an într-o ediție
Revizorul revizuit... by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/13993_a_15318]
-
un an într-o ediție de lux, cu ilustrații color de Perahim, cu prilejul centenarului morții lui Gogol. La sfârșitul anilor ’50 sunt editate la Cartea Rusă Operele lui Gogol în șase volume purtând semnătura unui colectiv de traducători. Primele traduceri suferă - firește - de cunoscutele stângăcii ale începuturilor. Versiunea lui Sică Alexandrescu tradusă cu intenția de a fi pusă în scenă în 1952 (cu Radu Beligan în Hlestakov) se resimte de o oarecare neglijență în traducerea detaliului, precum și de un reducționism
Revizorul revizuit... by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/13993_a_15318]
-
unui colectiv de traducători. Primele traduceri suferă - firește - de cunoscutele stângăcii ale începuturilor. Versiunea lui Sică Alexandrescu tradusă cu intenția de a fi pusă în scenă în 1952 (cu Radu Beligan în Hlestakov) se resimte de o oarecare neglijență în traducerea detaliului, precum și de un reducționism, în sensul traducerii libere, pe înțelesul spectatorului, a unor sintagme ce ar fi necesitat note explicative. Firește, unele din aceste neajunsuri au încercat să fie revizuite în ediția completă a Operelor , cu note, comentarii și
Revizorul revizuit... by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/13993_a_15318]
-
de cunoscutele stângăcii ale începuturilor. Versiunea lui Sică Alexandrescu tradusă cu intenția de a fi pusă în scenă în 1952 (cu Radu Beligan în Hlestakov) se resimte de o oarecare neglijență în traducerea detaliului, precum și de un reducționism, în sensul traducerii libere, pe înțelesul spectatorului, a unor sintagme ce ar fi necesitat note explicative. Firește, unele din aceste neajunsuri au încercat să fie revizuite în ediția completă a Operelor , cu note, comentarii și anexe. Compararea celor două versiuni, înclină balanța, cum
Revizorul revizuit... by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/13993_a_15318]
-
din aceste neajunsuri au încercat să fie revizuite în ediția completă a Operelor , cu note, comentarii și anexe. Compararea celor două versiuni, înclină balanța, cum era și de așteptat, în favoarea celei din urmă. Lăsând la o parte alte tentative de traducere a piesei gogoliene, semnalăm cea mai recentă versiune datorată experimentatului traducător din limba rusă, Nicolae Iliescu. Cunoscut mai cu seamă ca traducător de literatură contemporană, având "la activ" volume traduse din autori aparținând secolului recent încheiat, precum Bulat Okudjava, Cinghiz
Revizorul revizuit... by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/13993_a_15318]