62,782 matches
-
referă la Ceaușescu, la familia, la anturajul sau la decretele lui. Ce-i drept, un domeniu pe cât de vast, pe atât de reactiv, însă, mai departe, nu se întâmpla nimic, nici o micșare de idei, nici o revoluție. Doar autorul rămânea să tragă ponoasele. Asemănarea malignă Printre cauzele interzicerii, în 1980, a premierei cu Există nervi de la Craiova au fost presupusele referiri la "lipsa de cafea, problema balcoanelor... iepuri și femei savant...". Piesa fusese scrisă în 1964, când nici nu se pomenea de
Despre interpretare by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/15133_a_16458]
-
operă". Autorul, Tudor Frățilă, se crede un fel de martor, un "invitat special la misterul universului", numai că toate scenele la care asistă se încheie catastrofal. Cu toată deschiderea lui pentru marile sensuri (are și o teorie despre "general-uman"), realitatea trage mereu în jos. Incursiunile gazetărești "pe teren" au concluzii invariabil sceptice ("reieșea că terenul lui nu e al nostru, e un teren minat, amenințător parcă, înaintarea se face mai greu decât s-ar fi crezut"), care, neîncadrându-se în tiparele
Despre interpretare by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/15133_a_16458]
-
cu adevărat interesul. De altfel, întregul capitol introductiv, Aspects d'un mythe (Aspecte ale unui mit), care parafrazează titlul unui cunoscut studiu al lui Eliade, urmărește să acrediteze ideea, reluată con brio în capitolul X și în acela, final, care trage Concluzia, că Eliade, Cioran și Ionesco și-au făurit, fiecare în felul lui, dar toți trei de conivență, un trecut mitic în stare să-l facă uitat pe acela real. Cît de adevărată este această premisă-concluzie vom vedea la timpul
Istoria ca proces politic by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15164_a_16489]
-
în care s-a angajat România de câțiva ani încoace. Pe de o parte, cea mai fierbinte năzuință a întregului popor e să intre în N.A.T.O. Adică să se doteze cu "avioane invizibile", cu elicoptere teleghidate, cu mitraliere care trag după colț - ce mai, întreg arsenalul lui Rambo. Pe de alta, guvernul nu dă semne că va fi prea curând capabil să-i ofere cetățeanului minima satisfacție a hranei decente la prețuri decente. Dacă un simplu ou a ajuns să
Economia de piață între bulanul dogmatic și oul pragmatic by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15209_a_16534]
-
prisma "virusării" ei de către ideologia legionară. Dl. Iorgulescu citează un instructiv exemplu din dezicerea tîrzie a lui Culianu de profesorul său și anume cînd, reamintind că Eliade s-a născut în 1907, îl face pe C. Stere "extremist", "însărcinat să tragă în popor", în timpul mandatului său de prefect în poliție din același an. Or, după cum susține Z. Ornea, biograful cel mai autorizat al lui Stere, teroristul ar fi fost, din contra, un pacificator, căruia i se datorează faptul că nici o picătură
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15207_a_16532]
-
disperarea de-a se simți urîtă și nepopulară în adolescență ("dacă te uiți în oglindă/ părul ți-e năclăit/ și pistruii îți mănîncă obrajii/ pielea de celofan ars/ începe să crească/ să se vadă// ai țoale urîte/ singură ți le tragi la mașină/ răzuindu-ți cu lama buricele degetelor/ și pulovărul ți-e galben, demodat/ nimic cu el nu e de făcut"); ambiguitatea sexuală în vecinătatea fraților ("cu ei aceiași pistrui îmbrăcam/ în lumea dosită sub pistrui rotunjiți/ în neînsemnata putere
Istorie literară și istorie personală by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15215_a_16540]
-
la ușă înainte de a intra? De-aici, nu va mai fi decît un pas pînă la Normele eticii și echității socialiste. De altfel, cel puțin la nivel declarativ, dacă nu și legislativ, PSD, ca și FSN-ul din care se trage, a încercat în repetate rînduri să impună norme de conduită, dintre care unele îi sînt cu siguranță dragi dlui Pruteanu. De pildă, proscrierea gestului unei minorități naționale de a arbora, la diferite ocazii, drapelul țării respective și de a-i
Cum protejăm limba română ? by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15236_a_16561]
-
ar fi interesant de știut ce atitudine a luat senatorul PSD (fost PNȚCD) față de următoarele două perle aflate în drumurile domniei-sale: a. Pe ușa Senatului (la fel, vai!, ca pe majoritatea intrărilor de instituții, firme și magazine din România) scrie "Trage/împinge", ceea ce presupune că ne tutuim cu toții; b. în holul Palatului Parlamentului se află o cutie poștală care "Se videază zilnic "!! P.S. înțeleg foarte bine dorința fierbinte a senatorului, ca pe lîngă Legea Ticu și Legea Lupu, să existe și
Cum protejăm limba română ? by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15236_a_16561]
-
poate fi văzut doar în filme. Mergea încet, oprea des, făcea stații lungi. Cîteodată plin ochi, adesea gol, încît stăteai pe banchete de lemn și te uitai în voie. Nimeni nu părea că se grăbește. Nu era nimeni nervos. Vatmanul trăgea de mînerele lui sau lovea bila sonoră a cărei muzică o am și acum în urechi. La "răscruci", cobora și schimba șina cu o tijă de fier. Dacă-i făceai semn, te lua și din mers. Patriarhal mijloc de transport
Actualitatea by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/15249_a_16574]
-
pupăturile, cu "măi bătrâne"... Toate acestea trebuiau să vadă luminile rampei și încă demult. Despre Eminescu nu s-au scris piese? Într-adevăr, cum să lipsească piesa de teatru din posteritatea kitsch în care, ca și Eminescu, poetul Necuvintelor este tras cu atâta ardoare? Nu putea să lipsească și nici nu va lipsi, după cum sunt semnele.
Actualitatea by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/15249_a_16574]
-
cărei rămurele te izbeau în trecere peste față dacă nu înaintai cu cotul în sus, cum făcea, masiv, Garabet. Era prin luna mai, de Sfântul Constantin. Țin minte că Mița mă pupase cu foc, făcându-mi urări. În sat ajungând, trăseserăm la neamurile ei. Garabet, care le adusese rahat și cafea într-o legăturică neagră de pulberea râșnită, mă prezentase tuturor zicând ca de obicei despre mine că ajungeam om mare la imperfectul lui caraghios. Tot în ziua aceea, armeanul, plictisindu
La gârlă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15247_a_16572]
-
n-au nici un scrupul să cumpere mașini de lux pentru ilustrele lor funduri și televizoare de zeci de milioane în care să-și admire genialitatea. Evident, nu din banii aduși de acasă, ci din sudoarea contribuabilului. Acum, că și-au tras și o lege a "dreptului la replică", vor fi prezenți pe ecrane douăzeci și patru de ore din douăzeci și patru și vor sufoca ziarele cu agramatismele lor. Soluția la această din urmă problemă îl reprezintă un boicot al presei. Ar trebui ca ziarele
Spre balamuc, între body-guarzi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15259_a_16584]
-
aerul vieții publice românești ar fi mai respirabil și lumea ar avea ocazia să vadă și alte chipuri decât cele prematur buhăite de îmbuibarea galopantă ale politicienilor naționali. într-un fel, probabil că tocmai asta speră membrii partidelor:să-și tragă răsuflarea după nesfârșitele hărțuieli la care îi supun ziariștii. Nu toți. Mulți gazetari au început să dea bir cu fugiții de la misia de onoare, încolonându-se umil în corul adulatorilor cuplului Năstase-Iliescu. Dar să revin la respingătoarea lașitate a politicienilor
Spre balamuc, între body-guarzi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15259_a_16584]
-
Apoi, nu-mi a-mintesc, însă este probabil să fi votat și la acele înălțătoare alegeri când 100 la sută dintre românași - de maghiari nu mai vorbesc - s-au pronunțat pentru. Încă nu ploua, pe lângă mine Anastasia duios trecea, apoi, ca trași de mecanice pluguri, niște pensionari mistuiți de beteșuguri - centrul de votare mă aștepta cu poarta mare, decizia mea de a vota noua Constituție era irevocabilă, iremisibilă, introspectivă, nenegociabilă, profund responsabilă - ce zic, absolută - rod al unei prelungite meditații - și doar
În competiție cu dublul meu by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13394_a_14719]
-
mi-a făcut... - Deci, continuă acela, întinzându-mi o mână bătătorită, te așteptai să cobor dintr-un Masseratti roșu, într-un costum Armani, cu cravată Pierre Cardin la gât și pantofi italienești de trei milioane perechea - și să nu-mi trag sufletul, până nu votez? - Doar n-ai să absentezi de la cea mai sacră datorie cetățenească, de natură să ne schimbe viața în bine și anume numaidecât? - Adică, de ce n-aș trage chiulul? - și-mi tăie calea. - Mă fantomă, îi zisei
În competiție cu dublul meu by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13394_a_14719]
-
italienești de trei milioane perechea - și să nu-mi trag sufletul, până nu votez? - Doar n-ai să absentezi de la cea mai sacră datorie cetățenească, de natură să ne schimbe viața în bine și anume numaidecât? - Adică, de ce n-aș trage chiulul? - și-mi tăie calea. - Mă fantomă, îi zisei, parafrazând stilul fabulelor lui Breslașu, ce motive te împing la dezertare poți avea, eu nu știu, dar buletin de populație oricum n-ai. - Deci, zise acela, exhibând o dantură cu colți
În competiție cu dublul meu by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13394_a_14719]
-
ai. - Deci, zise acela, exhibând o dantură cu colți lipsă, ăsta ce-ar fi, și flutură un buletin de populație jerpelit de vremi, l-am recunoscut fără efort. Intenționam să i-l retrag, dar ipochimenul fu mai spontan, și-l trase înapoi. - Ce câștigi? l-am întrebat, cu îndoiala celui care simte că pierde. N-ar fi mai bine să votăm amândoi? Poate că se poate! - Deci, sigur că se poate, dar uite că nu vroiesc. Nu rabd ca această Justiție
În competiție cu dublul meu by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13394_a_14719]
-
cu accente adesea umoristice, rostirea omului simplu. Așa se creează atmosfera dintr-un sat aflat în uimire (Uriașul), iar dialogul dintre un intelectual colecționar pasionat și niște țărani care-i cară acasă un prețios dulap vechi, într-o căruță hârbuită, trasă de niște mârțoage, pare o scenă dintr-o comedie. Limbajul firesc nuanțat de o ironie abia simțită conferă o sporită notă de autenticitate și farmec povestirilor din acest volum. Vasile Datcu, Paznic la ușa nopților, București, Ed. Eminescu, 2002. 150
Între real și fantastic by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/13379_a_14704]
-
putea subscrie fără probleme orice preot sau gînditor ortodox. Firește, nu toate intervențiile din volum sînt la fel de generoase și inocente. Pus să comenteze conflictul din fostul spațiu iugoslav, aflat la vremea înregistrării discuției, în plină derulare, teologul croat Jakov Jukiæ trage, cu inocență, spuza pe turta croaților. Argumentele sale ar putea stîrni zîmbete celor aflați, cît de cît, în cunoștință de cauză. Profesorul croat face o distincție între naționalism (specific celor care invadează un teritoriu străin) și dragoste de țară (specifică
Laptopul și Evanghelia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13412_a_14737]
-
Rus, ministrul Administrației și Internelor care se acuză reciproc de lipsa de reforme, din cauza raportului de țară despre România al Uniunii Europene. Acuzații făcute pe principiul „Scapă cine poate” atunci cînd partidul nu-i scapă pe toți. Rodica Stănoiu își trage forțele de la Palatul Cotroceni, susțin cunoscătorii, în vreme ce Ioan Rus se bizuie pe protecția prim-ministrului Năstase. Așa că, dacă din duelul celor doi va apărea și o victimă, ne vom putea da seama care mai e raportul de forțe dintre Cotroceni
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13407_a_14732]
-
se lăsa luată la plimbare și la cumpărături, întorcându-se odată cu ultima geană de lumină, iar duminicile după-amiaza primea musafiri. Uneori se ducea singură până la cartierul vechi, unde o curtase Héctor. Maica Celeste o văzu trecând într-o seară și trase jaluzelele cu dispreț strigător. O pisică venea pe urmele Deliei, toate animalele îi arătau veșnic supunere, nu se știe dacă la mijloc era dragoste sau autoritate, îi stăteau în preajmă fără ca ea să le arunce o privire. Mario a remarcat
O povestire inedită în românește by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/13372_a_14697]
-
pisică venea pe urmele Deliei, toate animalele îi arătau veșnic supunere, nu se știe dacă la mijloc era dragoste sau autoritate, îi stăteau în preajmă fără ca ea să le arunce o privire. Mario a remarcat odată cum un câine se trăgea înapoi când Delia a dat să-l mângâie. Ea îl chemă (era în cartierul Once, pe înserat) și câinele veni blând, poate bucuros, până lângă degetele ei. Mama Deliei spunea că se jucase cu păianjeni când era mică. Toți se
O povestire inedită în românește by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/13372_a_14697]
-
sistemul comunist nu se traduce neapărat și într-o libertate spirituală. Dimpotrivă. Sesizez, alături de gesticulația dezinhibată, un conformism destul de dizgrațios, o derută comportamentală care nu anunță nimic bun pentru viitorul țării. Cred că primul semnal cu adevărat primejdios a fost tras la alegerile din 2000, când un număr incredibil de studenți au votat pentru Vadim Tudor. I-am întrebat, firește, pe unii dintre ei ce i-a atras la liderul „României Mari”, iar răspunsurile au fost stupefiante: „Gagiul le-o zice
Vremea „colectorilor” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13408_a_14733]
-
dialectic-hegeliană oponentă înverșunată a dualismului kantian - uf! L-a învățat apoi doamna Ecaterina Andronescu, dacă domnul rector și filozof și-o fi luat notițe - că merita! Prima dată când a apărut la televizor această simpatică doamnă, prietenul meu Haralampy, după ce trăsese o ambrozie de prune bistrițene, a zis că seamănă cu Dan Spătaru interpretând o compoziție de Ion Vasilescu... Ca să vedeți ce efecte poate să aibă o tărie de minim „60 de focuri”... Ea a fost cea care a pus bazele
Reformele athanasiene by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13445_a_14770]
-
le-a cunoscut și personalitățile care i-au marcat existența. El se mulțumește să reproducă, sub formă de flashback-uri, o serie de întîmplări cu tîlc din trecutul mai mult sau mai puțin îndepărtat, lăsîndu-i fiecărui cititor satisfacția de a trage singur toate concluziile care se impun. Evitarea marilor teme din manualele de istorie și aducerea în prim plan a unor episoade din viața personală, reținute de fluxul imprevizibil al memoriei, fac parte din intenția programatică a memorialistului: „Un incident mărunt
Șansa nefericirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13452_a_14777]